5,139 matches
-
-l și evocîndu-l, să-i păstreze nealterată forța de impact asupra cititorului. Abilitatea textului este tocmai această notație instrumentală, succintă, discretă și neutră care aduce În fața cititorului o prezență reală pentru ca acesta să o recepteaze nu prin cuvinte ci pe cale senzorială. Atenția cititorului este (sau trebuie să fie) Îndrumată și centrată pe obiect. Și nu pe eventualele interpretări ale lui de care textul trebuie epurat cu grijă. Termenul de imagine este deci mai curînd unul polemic care vrea să atragă atenția
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
rezonanță este simultan, ca În versurile lui Blaga, și o surdină: Strîns ținută sub surdinăca o pîlpîire de lumină inima tresare. Și răspunde-n Ursa Mare. Caracterul anteic al haiku-ului Prin faptul că este legat de imagini concrete și senzoriale și că, oricît de complexă ar fi construcția și interpretarea sa simbolică, el rămîne mereu În atingere nemijlocită cu realitatea lor palpabilă, cu solul din care crește și se nutrește, se poate spune că haiku-ul are un caracter anteic
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de nea. Simțeam nevoia să precizez mai mult, să amintesc de creanga de pe care... se scutură, se cerne... dar tot Întîrziind am sesizat că situația e, la urma urmei, intuibilă și, lăsată În ambiguitate, permite pufului să devină mai sugestiv senzorial moliciune, inconsistență, finețe un fel de brumă pulverulentă. Acum venise momentul să văd cum pot exploata simbolic efemeritatea și fragilitatea pufului de nea. Cel mai simplu era să fac din el o metaforă a zilei de Început de an. Puful
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
urbană pe-asfaltul Încins. După ce am folosit Însă În al doilea vers cuvîntul sfîrÎind, m-am gîndit Însă că trotuarul poate viza și comerțul stradal și mă poate ajuta să fac și un joc de cuvinte cu mai multe trimiteri senzoriale. SfîrÎind evocă atît zgomotul ușor al rulmenților unor role care alunecă pe asfalt, cît și acel șuierat specific al grăsimii prăjite pe plită sau În tigaie. Trotuaru-ncins devine atunci, cu un pic de imaginație, atît locul pe care rulează rolele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
manevrează evantaiul. Alternanța și succesiunea lor o Îngînă pe aceea a umbrelor și luminilor verii tîrzii, iar mișcarea evantaiului urmează precipitarea delicată a răsuflării. Poemul trece sub tăcere cele expuse mai sus prozaic. El vrea să dea doar două repere senzoriale, sub forma a două alternanțe pe care oricine le-a surprins de nenumărate ori În viața lui și care sînt Încărcate de felurite conotații nemărturisite, dar care pot pune pe gînduri. Doar culori pomi, nori, doar culori În tremurul undelor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
tăcerea culorilor trebuie contrazisă polemic de bîzÎitul insectelor? Cu siguranață, nu doar dintr-un considerent de simetrie abstractă care ar vrea să-mperecheze contrastele pentru a obține unitatea unui Întreg. Este vorba mai curînd de o exigență impusă de chiar concretitudinea senzorială a tăcerii și a liniștii unei amieze de vară autentice. Și de o Încercare de a spune adevărul despre senzația de pace pe care ele o induc. Nici tăcerea și nici liniștea nu sînt ceva absolut. Ele sînt doar stări
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
admirație și emoție. Meditația este o activitate de sens contrar contemplării, ea este Îndreptată spre Înăuntru și vizează imagini interiorizate Însoțite de un Întreg halou conceptual și simbolic, ca și de aura trăirilor pe care acestea le declanșează. Meditația sublimează senzorialul și accentuează cugetarea, reflexia, focalizînd pe conținuturi Îmbogățite de travaliul mental. Într-un haiku avem de a face cu ambele activități sau dispoziții. În mai multe etape, eșalonat sau simultan, cu reveniri și interferări contemplarea lucrurilor, Întîmplărilor, scenelor este Însoțită
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
caracteristică stadiului de dezvoltare psihică a elevilor. Pot fi cauze de ordin pedagogic, de exemplu supraîncărcarea elevilor cu diferite sarcini sau pot fi influențele mediului în care s-au format și au trăit. La originea greșelilor pot sta și cauze senzoriale, fiziologice. Rolul școlii este acela de a insista mult asupra însușirii exprimării corecte în etapa de început a școlarității deoarece în procesul dezvoltării intelectuale a copilului ea trece de la formarea conștientă, la faza de deprindere. Un rol de o deosebită
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
toate aparatele de recepție memorială. El primește informațiile la fel de bine ca și adultul, dar și posibilitățile de prelucrare a datelor sunt mai puțin dezvoltate. Omul matur beneficiază de o experiență bogată pe care o adaugă la datele noi, la recepția senzorială contribuind și cuvântul, pe când copilul, având experiență de viață redusă și un vocabular mai sărac și reflectarea memorială va fi mai săracă. El recepționează mai mult ansambluri de imagini, de sunete, de gesturi. La această vârstă curiozitatea senzorială este de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
la recepția senzorială contribuind și cuvântul, pe când copilul, având experiență de viață redusă și un vocabular mai sărac și reflectarea memorială va fi mai săracă. El recepționează mai mult ansambluri de imagini, de sunete, de gesturi. La această vârstă curiozitatea senzorială este de un real sprijin pentru învățător și activitatea educativă. Pe această bază el strânge impresii numeroase și percepe realitatea. Mai târziu apare și curiozitatea epistemică Ăsetea de cunoaștere) cu ajutorul căreia școlarul mic este condus spre cunoștințele superioare, abstracte, care
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
un proces de reconstituire, de trecere prin toate fazele pe care le-a parcurs la prima lor elaborare. Raportul dintre percepție, reprezentere și noțiune explică relația dintre cele două trepte ale cunoașterii. Reprezentarea e considerată veriga de trecere dintre cunoașterea senzorială și cea logică deoarece în ea procesul de generalizare începe deja să se manifeste într-o formă elementară. Reprezentarea este rezultatul suprapunerii mai multor imagini ale obiectelor în aceeași categorie în care părțile variabile s au șters păstrându-și doar
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cu necesitate de cuvânt. Există un limbaj al mimicii și al gestului, un limbaj al ochilor și al mâinii. Deci, limbajul este ansamblul mijloacelor care ne ajută să ne exprimăm, să comunicăm, să ne facem înțeleși folosind posibilitățile mintale și senzoriale. Cu cât viața personală și viața colectivă sunt mai dezvoltate și mai complexe, cu atât crește mai mult necesitatea de a dispune de un limbaj bogat. Cu cât funcția limbajului este mai precisă și mai educată, cu atât este mai
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
artei poetului, care condiționează finalitatea estetică de glisare dinspre real spre imaginar și de modul în care improvizația, ficțiunea transcend cotidianul pentru a se elibera de sub hegemonia restrictivă a unui timp și spațiu date. Pamfletarul este polemistul ale cărui percepții senzoriale s-au "pervertit" (simte enorm și vede monstruos). Abandonarea argumentelor de autoritate ad rem, ad locum, ad verecundiam în favoarea evadării în imaginar fac din pamfletar un estet al polemicii. Și pamfletul, și polemica se adresează unui anumit tip de cititor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
punct de vedere pragmatic. Publicul, în calitate de beneficiar, este singurul "mișcat" de pathos-ul discursiv. În final, ca o concluzie de ansamblu asupra artei polemice argheziene, putem considera violența, sub toate aspectele sale, drept o atitudine fundamentală a pamfletarului ale cărui percepții senzoriale s-au dereglat: "simte enorm și vede monstuos", fiind predispus la a-și situa întregul demers polemic, prin exagerare, "sub zodia hiperbolei negative"207. Mai mult, atunci când armele polemistului devin nepotrivite, poetul și pamfletarul recurge la infinita forță a imaginarului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
proiectează asupra victimei sale, un literat-dramaturg căruia nu-i recunoaște nici o calitate artistică, imaginea unui cadavru (literar) în descompunere și simulează preocuparea de a feri tinerii talentați de "aerul de miazme și putrefacție". Aici, prin limbajul figurat, bazat pe sugestie senzorială, pamfletarul transpune obiectul rizibilului într-un scenariu comic-funerar, însă procedeul depășește umorul negru (care e brut și respinge metaforizarea) și se apropie de sarcasmul bazat pe analogia morbidă. Ideea asasinatului simbolic (ca metodă de exterminare a pseudo-talentelor) e invocată de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cuvântului "pedicur" folosit și în alte texte antiiorghiste are conotații polemice, semnificând: lingușirea, servilismul, obediența compromițătoare, care-i caracterizează pe acoliții lui Iorga. Ironia debușează în parabola zeflemitoare ce exploatează, în continuare, aceeași contradicție, cu aportul oximoronului și al sugestiilor senzoriale: "Or fi ele îmbălsămite unghiile sacre de la picioarele apostolului, dar nu pentru mirosul tuturor. Și nu oricine le adună într-o cupă de cristal. Și nu pe oricine îl lasă apetitul să-și facă din ele un desert". La Arghezi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
el n-ar fi rămas nemișcat în fața ei. Paradoxal, tocmai menținând specificitatea vizibilului în raport cu invizibilul, a imaginii în raport cu semnul, vom salva mai bine funcția ei de transmitere. Așa cum la artist meseria nu este inamicul inteligenței, profunzimea de sens și intensitatea senzorială nu sunt invers proporționale. A gândi imaginea presupune în primul rând a nu confunda gândirea și limbajul. Căci imaginea ne face să gândim prin alte mijloace decât o combinație de semne. De ce trebuie atunci, după cuvintele lui Valéry despre Corot
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
celor care nu citesc. Negloptență, defect al celor care, citind și scriind prea mult, neglijează vederea. E ceva profund subversiv în voința de a nu exprima nimic. Și, prin chiar acest fapt, de a extrage pe oricine din somnul său senzorial, destabilizându-i obișnuințele și așteptările. Înțelegem astfel bucuria unui Soulages de a tăcea. Ea ne forțează să reflectăm curățându-ne oglinzile. Primul moment... Există și un al doilea: revenirea în noi a cuvintelor. În noi și la artiștii înșiși: Delacroix
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ea are o istorie sau, mai degrabă, este o istorie. Muzeele de istorie naturală nu variază decât ca arhitectură. Muzeele de artă sunt reorganizate de timpul social, sălile lor sunt bulversate, iar simezele remaniate complet. Gustul nu este intelectual, ci senzorial fie. Dar senzațiile frumosului sunt conceptualizate de timp. El organizează și legitimează estetica noastră. Nu doar bursa valorilor estetice, mereu în mișcare (Quattrocentro nu era artă pentru secolul al XVIII-lea), ci ideea de artă ca valoare a ceea ce nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fragilitatea unei priviri tabu moral cauzat de unicitatea biologică. În tehno-artă, ca de multe ori în trecut, conceptul precede sentimentul. Dar aici numărul predetermină rezultatul, nu este posibil niciun montaj, ingeniozitatea stă în întregime în calcul dezincarnare logocentrică a cărnii senzoriale a vizibilului. Despărțirea de corp nu înseamnă și renunțarea la sens? Nu că sensul trebuie obligatoriu exprimat printr-o conștiință sau o intenție, dar el pare legat de o singularitate, acea improbabilă conjunctură de gene care este individul viu. În
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vertij. Cinematografia, "artă a expresiilor corporale" ca și dansul (iar coreografia nu e de găsit doar la Minelli sau Stanley Donen, ci mai întâi în mersul lui Gary Cooper și în legănarea lui John Wayne), provoacă un fel de juisare senzorială prin raportul fizic și cald pe care-l stabilește vederea între actori și propriul nostru corp. Corpurile de pe un platou de televiziunea seamănă cu niște efigii, simulacre sociale sau semnalizări interșanjabile, utopice, fără căpătâi. Corpuri fără carne, fără linii de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
finalităților educaționale. Dar noile tehnologii cer schimbarea principiilor. Principiul intuiției susținea că fiecare idee își are originea într-o experiență sensibilă, că la bază oricărei idei stau simțurile. Deci trebuie studiate obiecte, fenomene și procese prin intermediul simțurilor, trebuie o cunoaștere senzorială a realității. Avantajul principiului deriva din înfăptuirea unității dintre senzorial și rațional. La ora NTIC, principiul presupune îmbinarea materialului didactic intuitiv-material cu cuvântul, cu mijloacele moderne de informare și comunicare. Principiul legării teoriei de practică. Fiecare domeniu are teorii care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
susținea că fiecare idee își are originea într-o experiență sensibilă, că la bază oricărei idei stau simțurile. Deci trebuie studiate obiecte, fenomene și procese prin intermediul simțurilor, trebuie o cunoaștere senzorială a realității. Avantajul principiului deriva din înfăptuirea unității dintre senzorial și rațional. La ora NTIC, principiul presupune îmbinarea materialului didactic intuitiv-material cu cuvântul, cu mijloacele moderne de informare și comunicare. Principiul legării teoriei de practică. Fiecare domeniu are teorii care îl definesc, rezultante ale reflectării abstracte asupra datelor empirice. Între
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
competență și capacitate de expertiză în domeniu. Legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 prevede protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap acele persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal activități cotidiene. De dispozițiile legii beneficiază copiii și adulții cu handicap, cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul ori reședința în România. Principiile ce
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
orientarea școlară și profesională, integrarea socială și monitorizarea ulterioară a evoluției persoanei aflate în dificultate. Cerințele Educaționale Speciale (CES) se referă la cerințele pe plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, fiziologică, psihomotrică, sau ca urmare a unor condiții psiho-afective, socio-economice sau de altă natură (absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului) care-l plasează într-o stare de dificultate în raport cu cei din jur. Această stare
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]