13,467 matches
-
sus? Atunci văd că pot propune prețul care i l-am pus. LAIS Spune. {EminescuOpVIII 468} BOMILKAR Las-întîi ca soarta mea cea aspră s-o deplor Și să cer a ta iertare, umilit și rugător Pentru-acel tribut pe care sunt silit să ți-l impun, Căci zgârcit nu sunt, aceasta creditorii mei o spun, Ca dovadă strigătoare. Deci mă iartă, sunt silit Ca să cer, din a lor cauză, chiar un preț neauzit, Monstruos, pot zice. CHALKIDIAS (aparte) Lasă, mizerabile! LAIS Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea aspră s-o deplor Și să cer a ta iertare, umilit și rugător Pentru-acel tribut pe care sunt silit să ți-l impun, Căci zgârcit nu sunt, aceasta creditorii mei o spun, Ca dovadă strigătoare. Deci mă iartă, sunt silit Ca să cer, din a lor cauză, chiar un preț neauzit, Monstruos, pot zice. CHALKIDIAS (aparte) Lasă, mizerabile! LAIS Ce preț? BOMILKAR Ah! O sută de talenți. LAIS Cum? Tot ce am? BOMILKAR Sunt îndrăzneț, Dar atîta-mi trebuiește. CHALKIDIAS (aparte) O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se retrase în patrimoniul său, a fi mai moderat, adecă era în armonie cu sufletul său neliniștit, care nu iubea prezintele, ci care trebuia să vieze sau în suveniri în care fiecare obiept era împoporat cu cunoscuți istorici, sau era silit să se refugieze într-o relațiune tenebroasă, pe care nu o cunoșteam. Contele era un fantast; însă un fantast nobil cu un simțământ adânc de drept și adevăr; deși dorința sa de a fi liber de defecte luase poate tocmai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în sufletul meu de o astfeli de rătăcire. Eu v-am dus pe această cale, ați fost un obiept dorit pentru observațiunile mele. Eu sânt catolic. Am văzut din juneță madone plîngînde, am auzit narîndu-se despre miraculele sânților, am fost silit să cred tot și am finit necrezând în nemica. Toată religia are de fundament convicțiunea despre esistința și eternitatea sufletului omenesc, pentru aceasta esistă însă așa de puține arguminte ca și pentru adevărul legendelor. Omul e un animal ca și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cunoșteam atuncea...; ea călcă jurământul și fu fericită și eu, care-l ținui, am fost nefericit. Am început atuncea a crede într-o soartă, și nu într-o providență, și am învățat a desprețui pe oameni spre a nu fi silit de a-i urî. Te găsii pe domnia-ta și pe Iulia, soția d-tale... era fiica ei; ea era frumoasă și încă neci o tentațiune n-o pusese în lumina-i adevărată. Atunci se deșteptară pentru un moment vechile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o să poarte lanțul. Dama atunce răspunse că lanțul i-ar fi fost dat de-un pețitori obraznic cu numele Caldero și că ea ar voi să i-l trămită acum înapoi. Ea zise încă că părinții ar voi s-o silească la astă unire și că d-ta ai vrea să tragi folos din ea. Atunci femeia a pus otrava în lăcată. După aceea dama se mărită după un eretic și aceasta trezi conștiința otrăvitoarei, fiindcă, cu toate crimele ei grave
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care strigă: Amoru[l] e credință; și eu mă plec umilit înaintea Dumnezeului amorului și mă închin lui. Am rătăcit pe căi false și nenorocirea mă prigonea... m-am făcut prin ușurința mea omorîtoriul Iuliei. După aceea vestea sfâșiitoare mă sili să nu crez în nemica, căci e o ușurare pentru anima mea culpabilă de-a nu crede într-un judecători; însă sufletul meu se-ntuneca... acuma e așa de ușor împregiurul meu și mă simții așa de ușor de când m-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
căruia nebună bucurie ațâța câteodată zâmbetul pe buzele pălite ale prietenului său, îi povesti cu[m] un nobil ce se afla pe lângă ambasada Franței de la Neapol îi făcuse propoziții din partea Comediei Italiane din Paris și că peste curând va fi silit a se despărți de dânsul. Pre lângă acestea, adăogă Duni, acest minunat diplomat, care din întîmplare are o inimă simțitoare la melodie, a scris un libreto franțozesc pe care, de politeță, eu am început să-l pui pe muzică. În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe zei le părea tot una, când pe toți fără deosebire [î]i vedeau devenind o jertfă a morții; iar în ceea ce privea crimele, nimeni nu credea a mai trăi până ce i s-ar hotărî pricina înaintea judecătorilor, ca să fie silit să poarte pedeapsa cuvenită; căci o pedeapsă hotărâtă și cu mult mai rea atârna asupra creștetului său, înaintea izbucnirii căreia fiecine credea a avea dreptul să se mai bucure întrucîtva de viață. [ 54] Atâta nevoie veni în acel timp peste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ÎNCEPUTURILE ȘI SUCCESELE PROZELITISMULUI ROMANO-CATOLIC ÎNTRE ROMÎNI ÎN GENERE ȘI ANUME ÎN REGATUL UNGARIEI ȘI-N ÎMPĂRĂȚIA BIZANTINĂ Considerație generală. Convertiri în Slavonia, Sirmia, Bosnia și-n alte părți ale Ungariei. Curând după creștinarea ungurilor Scaunul papal începu a se sili să-și întinză supremația și asupra poporului românesc, iar silințele lui prinseră greutate și succes în măsura. În care sporea puterea și însemnătatea primatului roman, se-ntăriră îndeosebi după ruptura deplină cu biserica grecească (1054) și preced cu mult epoca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
era pe atunci sau cât va crește pe viitor să-și puie toate puterile ca să stârpească din rădăcină pe creștinii eretici și schismatici și pe acei mincinoși care-nclină spre islamism sau iudaism și preste aceasta făgădui că-i va sili să se supuie și să dea ascultare Scaunului roman pe toți creștinii cari se aratau protivnici sau neascultători bisericii romane, lăsîndu-le însă ritul lor național. În puterea unor asemenea jurăminte, pe care nu le puteau refuza nici la încoronarea lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adresă cu serioasă mustrare cătră cruciatul trăgănător și, în caz de împrotivire, îl amenință cu toate cenzurele bisericești indicate de canoane în cazul unui asemenea sperjuriu. Ca și regele Bela IV sub Grigorie IX, tot astfel Vladislav IV se văzu silit în anul 1279, în zilele papei Nicolae III, să rostească public și solemn prin jurământ supunerea sa cătră scaunul papal și împlinirea exigințelor bisericești ce i se propuneau, pe care le și întări în mod dăinuitor prin anume hrisov. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în țară străină în favorul religiei catolice o propagandă pe cât de ascunsă pe atât de spornică. Maria, soția bizantină a lui Bela IV, trimise în anul 1247 pe doi minoriți la scaunul papal, dîndu-i știre că plănuiește și se va sili de-a readuce pe greci și pe împăratul lor Vatatzes (Ioannes III Ducas) în sânul bisericii romano-catolice. Inocențiu III, cu mare părere de bine pentru intenția zeloasă și folositoare, lăudă pe regina și-i mulțumi, îndemnînd-o să urmeze necontenit întru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
călărie și altele. Astfel cuminția și curajul unui popor primitiv și încă incult știu să-nvingă moliciunea și neîndemînarea unei nații cu mult mai civilizate și mai puternice. Necontenitele prădăciuni pustiitoare ale românilor uniți cu cumanii în provinciile bizantine îl siliră pe împăratul Isaac Angelos să-și iasă din nou din liniștea lui tihnită și din pofta lui de plăceri. În an[ul] 1190 el începu o campanie bine înarmată și, lăsând la o parte orașul maritim Anchialos, ajunse pe drumuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea șesului cu târgurile sale deschise și cu ogoarele, ci atacară orașe întărite. În an[ul] 1191 luară Anchialos, siliră Varna să li se supuie, dărâmară cea mai mare parte a orașului Triadița (numită odată Sardica), despopulară Stumbion și târâră cu sine din orașul Nissa o însemnată pradă de oameni și vite. Împăratul, neputând veni în ajutorul. tuturor orașelor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar așa încăpu pe mână slabă. Reținut de iubirea de comoditate în capitală, Alexie numi pe văru-său, pe marele comis (protostrator) Manoil Kamytzes comandant suprem. Acest din urmă abia atinsese în fruntea oștirii sale pământul Moesiei despre Filipopole când îl sili să se-ntoarcă răscoala trupelor sale proprii. "Unde ne duci? " - îl întrebau - "Cu ce inamic să ne mai batem? N-am mai cutreierat de atâtea ori aceste căi de munte? Ș-am putut s-ajungem cândva alta decât doar să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
marele duce de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate îi sili pe cumani să se retragă și să-și apere propriul lor pământ și-i opri totodată de alte incursiuni, procurând prin aceasta romeilor un armistițiu binefăcător și multă ușurare. Marele duce Roman căuta îndealtmintrelea în cazul acesta și de interesul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a înainta contra protostratorului, o primi generalul Ioan Oenopolita. Alexie Paleologul se dovedi norocit în întreprinderea lui, știu să-l biruie cu totul pe piticul său potrivnic Spyriodionakis și-l sili să fugă în Moesia. Mai mult ținu și mai greu se putea înăbuși rezistența protostratorului. Împăratul, plin de vicleșug, încercă cu succes să mulțămească pe unul din protivnicii aliați și să izoleze în acest chip pe cellalt, paralizîndu-l. Chrysos, mrejuit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se convertiseră la creștinism prin silințele zelului în credință a doi venerabili preoți greci, Metodie și Kyrill, și că fură botezați după rit oriental de preoți greci. Însă bulgarii o luaseră a nume de rău domnitorului lor, Boris, că-i silise să primească o religie care punea frâu poftei lor de a prăda și dorului lor de răzbunare contra numeroșilor inamici. Boris, neprimind sprijin de la greci contra nemulțămirii manifeste a poporului său, cercă ajutor la împăratul romano-german și la papa, apropiindu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cruce legat apostolic pentru îndeplinirea actului încoronării și cerea de la solicitatorul de coroană făgăduința cu jurământ cumcă nu numai el se va sârgui a se ține cu credință și a urma cu ascultare biserica romană, ci va îndatori, ba va sili chiar la o asemenea purtare pe toate țările de sub stăpînire-i. Încolo Innocețiu III îi mai îngăduia, după cererea episcopului Blasius, dreptul public și liber de-a bate monete, cu inscripția ce va crede de cuviință și cu propria lui efigie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în frunte-i pe iscusitul întru ale statului, Theodor Laskaris, soțul fiicei împăratului Alexie III (Angelos), carele-n ziua luării cu asalt a capitalei se ridicase pe tron în locul fugarului Alexie V (Murzuflus), dar peste puține ceasuri se văzuse asemenea silit să fugă. În aceeași vreme Alexie Comnen, nepotul împăratului tiranic Andronic Comnen, ce răposase de mult, se așeză în Trapezunt; iar Mihail Angelos Komnen în Tessalia și Epir; amândoi se {EminescuOpXIV 100} declarară neatârnați și se considerau asemenea ca moștenitori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le da ajutor cu de prisos. Norociții cuceritori latini, îndată după luarea capitalei, își întinseră mâna după provinciile apusene ale împărăției. Potrivit cu planul de împărțeală, Balduin înaintă cu oștirea sa contra orașelor presărate sporadic înlăuntrul Traciei, pe care le și sili să se supuie numaidecât. Marchionul de Montferrat, Bonifaciu, înaintă din parte-i spre Tesalonic, luă acest oraș, inundă neoprit Epirul și Tesalia, luă foarte ușor în posesiune-i orașe și sate de acolo și supuse cea mai mare parte a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oraș, izbuti prin grabă să pătrundă deodată cu apărătorii prin porțile ne-ncuiate încă bine. Focul și robia bântuiră orașul în toiul lor; garnizoana fu parte măcelărită, parte prinsă; citadela așezată sus fu încunjurată și asediată, viteaza ei garnizoană latină fu silită să capituleze și trimisă sub escortă sigură cu anume călăuze la marginea Ungariei. Între acestea marchionul Bonifaciu de Montferat, ca stăpânitor al Thessalonicului, pătrunsese planul de cucerire al lui Ioannițiu și i se opuse din toate puterile. În lupta cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și românilor, ce (după expresia unui istoric bizantin) năpădeau ca roiul de albine din stupul plin sau ca ghemul de viespi dintr-o scorbură în mijlocul drumului, trupele latine nu putură rezista și după ce fură de două ori înfrînte, au fost silite să se retragă. Biruitoarea oaste romîno-cumană înainta acuma făr-a mai găsi împrotivire. De atunci încoace Bonifaciu se-nchise cu totului tot înlăuntrul zidurilor orașului Thessalonic, lăsîndu-l pe Ioannițiu în voia lui, carele într-adevăr și porni asupra orașului Berrhoe și-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încă prin respingătoarea și imprudenta purtare a regelui Ioannițiu, dușmanul lor de căpetenie, a cărui cruzime sălbatecă și fără de scrupul respingea și amici și inamici și-i înstrăina toate inimile ce simțeau omenește. Când prin schimbarea sorții acest domn fu silit să cedeze superiorității latinilor în multe lupte sângeroase, el hotărî să se răzbune ca un canibal. Mai cu samă știrea că latinii izbutiseră să-l facă pe Alexios Aspietes, influentul comandant grec din Adrianopole, să se lepede de dânsul, îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]