2,705 matches
-
decembrie. Prin demersurile făcute de președintele societății, George Cavadia a luat naștere în cadrul Primărie un serviciu al muzicii, cu două instituții muzicale : fanfară și orchestră simfonică. În timp ce fanfara cânta de trei ori pe săptămână în parcurile și piețele orașului, orchestra simfonică concerta săptămânal. În perioada 1923-1926 s-a construit un local al Societății Filarmonice "Lyra" destinat unei Academii de Muzică, pe un teren donat de Primăria orașului Brăila. Municipalitatea, în fruntea careia se afla, la acea data, primarul Radu Portocală a
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
Alexandru Petrovici. Efectele pirotehnice au fost realizate de Teodor Drăgan și Vasile Dincă. Filmul a fost realizat pe peliculă color și are o lungime de 3923 de metri utili. Muzica a fost compusă de Theodor Grigoriu și interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei, dirijată de Constantin Bugeanu. Copia standard a fost finalizată la 30 noiembrie 1964. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 13.300.000 lei. Decorurile acestui film au fost realizate de arhitectul scenograf Constantin Simionescu. Acesta
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
(n. 5 mai 1932, București - d. 3 octombrie 2008, Mannheim, Germania) a fost un compozitor, profesor, muzician, autor, publicist și muzicolog român. A scris muzică cultă, contemporană, simfonică, vocal-simfonică, de cameră, corală), muzică electronică și muzică de scenă. A studiat în particular pianul cu Maria Fotino și compoziția cu Marțian Negrea, după care a urmat cursurile Conservatorului din București. A fost asistent (1962-68), lector (1968-73), conferențiar (1973-85) și
Aurel Stroe () [Corola-website/Science/314250_a_315579]
-
of Romanticism - Polonia, Franța, Italia și România (2007), The International "George Enescu" Encounters - România (2007,2008,2009), Popasuri enesciene - România (2009, 2010, 2011), CHOPIN 200 - România (2010), Arii și parafraze (2013), 60 de ani de la inagurarea clădirii ONB (2014), stagiunea simfonică a ONB, stagiunea camerală a ONB, masterclasses ale marilor artiști lirici la ONB și multe altele. A realizat numeroase expoziții, dedicate marilor personalități ale muzicii, la Operă, la Conservator, în SUA, etc. A realizat numeroase proiecte editoriale în calitate de autor, director
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
laureat al Premiului Comitetului Național UNESCO Pentru Dezvoltare Culturală (2002). Este fondatorul și dirijorul Orchestrei de Cameră "Virtuozii" din București. A colaborat și dirijat cu mari orchestre din Europa, printre care London Symphony Orchestra, Wiener Symphoniker, Royal Philarmonic Orchestra, orchestrele simfonice din Ierusalim, BBC Scottish si multe altele.
Horia Andreescu () [Corola-website/Science/314257_a_315586]
-
în stil popular (B.S.M.M. [m. 1964]); Eroii - marș de campanie (B.S.M.M. [t.1966]); Echipa noastră învinge — marș sportiv (B.S.M.M. [t. 1967]); Parada — marș cu gorniști (B.S.M.M. [m. 1967]); Sus privirea — marș cu gorniști (B.S.M.M. [t. 1967]); Marșul infanteriei (pentru fanfară simfonică și cor; versuri Gh. Sîrghie; B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1994]); Marș sportiv (B.S.M.M.); Uniți pe-același drum (B.U.C.M.R.).<br> Muzică ușoară: Dansați cu noi - suită de muzică ușoară pe teme proprii (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.).<br> Aranjamente - orchestrații
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
R. Eilemberg, Moment de promenadă (B.S.M.M.); Sârba ciobănițelor (joc popular, B.S.M.M.); Ca la Avrig (învârtită, B.S.M.M.); Din Hotin la Severin - suită de jocuri și melodii populare pe zone folclorice (B.U.C.M.R. [2000]); Sârbă de concert (B.U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești (B.S.M.M. [m. 1963]); Suită Simfonică. Schițe din Albumul nr. 1 (B.S.M.M. [m. 1963]); Momente de luptă din viața P.C.R. - tablou simfonic (B.S.M.M. [m. 1963]); Seară de promenadă - suită (B.S.M.M. [m. 1963]); La horă-n sat - fantezie
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
popular, B.S.M.M.); Ca la Avrig (învârtită, B.S.M.M.); Din Hotin la Severin - suită de jocuri și melodii populare pe zone folclorice (B.U.C.M.R. [2000]); Sârbă de concert (B.U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești (B.S.M.M. [m. 1963]); Suită Simfonică. Schițe din Albumul nr. 1 (B.S.M.M. [m. 1963]); Momente de luptă din viața P.C.R. - tablou simfonic (B.S.M.M. [m. 1963]); Seară de promenadă - suită (B.S.M.M. [m. 1963]); La horă-n sat - fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
populare pe zone folclorice (B.U.C.M.R. [2000]); Sârbă de concert (B.U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești (B.S.M.M. [m. 1963]); Suită Simfonică. Schițe din Albumul nr. 1 (B.S.M.M. [m. 1963]); Momente de luptă din viața P.C.R. - tablou simfonic (B.S.M.M. [m. 1963]); Seară de promenadă - suită (B.S.M.M. [m. 1963]); La horă-n sat - fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
-n sat - fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U.C.M.R. [1988
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U.C.M.R. [1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.); Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Cimpoiul la nuntă - suită simfonică (B.U.C.M.R.); Din Avrig în vârf de munte - suită pentru fanfară (B.U.C.M.R. [1994]); Cafe concert (I) - suită simfonică în 6 părți (B.U.C.M.R. [1997]); Cafe concert (II) - suită (B.U.C.M.R. 1997); Dulce soare-al țării
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Cimpoiul la nuntă - suită simfonică (B.U.C.M.R.); Din Avrig în vârf de munte - suită pentru fanfară (B.U.C.M.R. [1994]); Cafe concert (I) - suită simfonică în 6 părți (B.U.C.M.R. [1997]); Cafe concert (II) - suită (B.U.C.M.R. 1997); Dulce soare-al țării mele - suită (B.U.C.M.R.); Fluier, fiuieraș - suită (B.U.C.M.R.); Suită avrigeană (B.U.C.M.R. [1997]); Freamătul codrilor - fantezie (B.
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
țării mele - suită (B.U.C.M.R.); Fluier, fiuieraș - suită (B.U.C.M.R.); Suită avrigeană (B.U.C.M.R. [1997]); Freamătul codrilor - fantezie (B.U.C.M.R.); Nostalgia -suită (cântece de petrecere; B.U.C.M.R. [1998]); Cafe concert - Une belle soiree (III) -suită simfonică (B.U.C.M.R. 2000); Cântec de prietenie (cor mixt, solist și pian; versuri Gheorghe Mihalache; B.U.C.M.R.); Foaie verde ca năutul (prelucrare pentru cor mixt; versuri populare; B.U.C.M.R. [1989]); Lucă, bade Lucă (diptic coral; cor mixt cu
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
dat dispărut. Fiind găsit în New Jersey, ziarul „Herald Tribune” i-au publicat fotografia arătându-l în dosul gratiilor. În aceste împrejurări și a pierdut postul de director muzical al Filarmonicii din Los Angeles, deși a mai condus această orchestrele simfonice americane, si înflorirea târzie a carierei sale s-a produs în alte țări. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial Klemperer s-a întors în Europa pentru a lucra în anii 1947-1950 la Operă din Budapesta. Scârbit de adversitățile
Otto Klemperer () [Corola-website/Science/313414_a_314743]
-
al Doilea Război Mondial Klemperer s-a întors în Europa pentru a lucra în anii 1947-1950 la Operă din Budapesta. Scârbit de adversitățile regimului comunist, el a devenit un dirijor itinerant, dirijând pe rând că oaspete Orchestră Regal Daneză, Orchestră Simfonica Montreal, Orchestră Simfonica Radio Köln, Concertgebouw Orchestră și Philarmonia din Londra.
Otto Klemperer () [Corola-website/Science/313414_a_314743]
-
Mondial Klemperer s-a întors în Europa pentru a lucra în anii 1947-1950 la Operă din Budapesta. Scârbit de adversitățile regimului comunist, el a devenit un dirijor itinerant, dirijând pe rând că oaspete Orchestră Regal Daneză, Orchestră Simfonica Montreal, Orchestră Simfonica Radio Köln, Concertgebouw Orchestră și Philarmonia din Londra.
Otto Klemperer () [Corola-website/Science/313414_a_314743]
-
în care muzica era interesată tot mai mult de formarea de orchestre tot mai numeroase și de organizarea unor concerte în săli de mari dimensiuni. Pentru violoncel s-au scris partituri pentru instrument solist, dar și muzică de cameră sau simfonică (pentru orchestră mare). Violoncelul este membrul cel mai grav al cvartetului de coarde (alături de două viori și violă). Instrumentul a fost folosit uneori și în genurile muzicale de consum (rock, jazz, pop), traversând scurte perioade de popularitate, fără însă a
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
suflători de lemn prin formă să conica. Oboiul este prevăzut cu un sistem complex de clape pentru acoperirea cromatică a întinderii sale. Ambușura cu ancie dublă îl aduce printre cei mai dificili suflători (instrumente de suflat) de lemn din orchestră simfonica (alături de fagot și contrafagot). Construcția conica îi acordă un sunet mai puternic amplificat decât în cazul altor suflători de lemn; totuși, un bun control asupra ambușurii poate remedia acest inconvenient. Oboiul se folosește ca instrument care dă tonul în orchestră
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
alături de fagot și contrafagot). Construcția conica îi acordă un sunet mai puternic amplificat decât în cazul altor suflători de lemn; totuși, un bun control asupra ambușurii poate remedia acest inconvenient. Oboiul se folosește ca instrument care dă tonul în orchestră simfonica, toate celelalte instrumente realizând acordajul după sunetul la central cântat de oboist. Oboiul este realizat din cimișir, abanos sau Africa Blackwood, mai rar întâlnim instrumente realizate din lemn de trandafir, Cocobolo și alte specii exotice. Între timp, există, de asemenea
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
a fost scrisă începând cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul este Jean-Philippe Rameau. De la Clasicismul vienez și până astăzi, s-a scris pentru clarinet solist, dar a fost introdus și în ansamblurile de cameră sau în orchestra simfonică. În afara repertoriului cult, clarinetul s-a bucurat de o apreciere largă în muzicile de consum. Belgianul Adolphe Sax a inventat saxofonul în anii 1840 ca replică a clarinetului, căutând să construiască un instrument asemănător. Clarinetul, alături de rudele sale saxofon și
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
la Paris cu Paul Dukas. A trăit la Paris până în 1939. În perioada 1949 - 1959 a fost profesor de compoziție la conservatorul din București. A trăit mai apoi în Freiburg im Breisgau, după 1962 în Israel. A compus două poeme simfonice, o uvertură festivă, un concerto grosso, un concertino pentru pian la patru mâini, o partită pentru pian și orchestră, muzică de cameră, piese pentru pian. A compus muzica pentru filmele: „Bijuterii de familie” (1958) regia Marius Teodorescu și „Citadela sfărâmată
Leon Klepper () [Corola-website/Science/313784_a_315113]
-
Sarah Brightman pentru campionul mondial la box (IBF) Henry Maske. Sarah Brightman a continuat să cânte cu Bocelli, schimbând titlul cântecului „Con te partiró” în „Time to say goodbye” (E timpul să spunem adio); aceștia l-au reînregistrat împreună cu Orchestră Simfonica din Londra. O variantă a cântecului „Time to say goodbye” numită „Time to say Hello” este încă în lucru și se pare că urmează să fie lansată în 2009. Albumul sau de debut internațional din 1997, intitulat „Romanza”, lansat în
Andrea Bocelli () [Corola-website/Science/313846_a_315175]
-
parte la mai multe cursuri de măiestrie din Germania, Spania, Franța, Olanda și România. Ca solista, Lăură a debutat pe scena faimoasei Filarmonici de la Berlin în anul 2006 interpretând primul concert pentru violoncel și orchestră de Dmitri Șostakovici împreună cu Orchestră Simfonica din Berlin, avându-l la pupitrul dirijoral pe James Gaffigan. „Lăură Buruiana a redat primul concert de violoncel concentrată pe dezvoltarea propriei voci și în același timp cu mare diversitate timbrala și de articulație. În mișcarea lentă, în această parte
Laura Buruiană () [Corola-website/Science/313840_a_315169]