4,326 matches
-
anii 1940-1941, dar păcătuiește prin multe și evidente accente antisemite. Ceea ce mai rezistă timpului este, poate, aspectul documentar. SCRIERI: Poeme pentru altă viață, Cernăuți, 1939; Chemarea focului, Cernăuți, 1939; Cântece de piatră, Suceava, 1940; Pustiul roșu, București, 1942; Balade și simfonii, Iași, 1983. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VIII, 290-294; Stelian Constantin-Stelian, „Pustiul roșu”, F, 1942, 7-8; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1943, 1; George Muntean, „Balade și simfonii”, RL, 1983, 50; Satco-Pânzar, Dicționar, 105. O.I.
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
Cântece de piatră, Suceava, 1940; Pustiul roșu, București, 1942; Balade și simfonii, Iași, 1983. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VIII, 290-294; Stelian Constantin-Stelian, „Pustiul roșu”, F, 1942, 7-8; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1943, 1; George Muntean, „Balade și simfonii”, RL, 1983, 50; Satco-Pânzar, Dicționar, 105. O.I.
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
Ce te legeni..., Despărțire etc.). Din clasicii români se includ versuri de George Goșbuc, Alexandru Macedonski, St. O. Iosif. Proza este prezentă în două ipostaze, fie apar fragmente scurte, precum Emil Gârleanu, În timpul fericit al copilăriei mele, Al. T. Stamatiad, Simfonie tristă ș.a., fie se reproduc fragmente din scrieri consacrate, cum se întâmplă cu Stepa Bărăganului din Pseudo- cynegeticos de A. I. Odobescu și cu paginile din Viața la țară de Duiliu Zamfirescu. În foileton apar piesele Cocoșul negru de Victor Eftimiu
LA REVUE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
te Întîlnești cu mine În vîrful turnului Oxo, vineri la ora șase. O să te aștept În foișorul de unde se poate admira panorama. Soția ta iubitoare, Becky“ Îmi las stiloul jos, stoarsă de orice vlagă, de parcă tocmai aș fi compus o simfonie de Beethoven. Tot ce trebuie să fac acum e să trimit scrisoarea la biroul lui din Geneva, cu FedEx... după care să aștept să vină seara de vineri. Împăturesc cele șaptesprezece pagini În două și mă chinui, fără succes, să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Baciu, Aurel Marin, Traian Chelariu, Vlaicu Bârna. Proza aparține, în cea mai mare parte, unor autori de frunte: Cezar Petrescu (sub pseudonimul C. Robul), cu texte din Scrisorile unui răzeș, Drumul cu plopi, Omul din vis, cu fragmente din romanele Simfonia fantastică, Calea Victoriei, Baletul mecanic, 1907, Gib I. Mihăescu (Semnele lui Dănuț, Vedenia, Tabloul, Urâtul, Frigul, Rusoaica ș.a.), Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche), Emanoil Bucuța (Maica Domnului de la mare, fragmente din romanele Fuga lui Șefki, Capra neagră, nuvele, studii, articole
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Marin Mincu, București, 1983, 357-363. Traduceri: James Aldridge, Pagini alese, București, 1953 (în colaborare); Louis Aragon, Poeme, pref. Valentin Lipatti, București, 1958; Tölgyesi Lászlo, Am o casă cu comori, București, 1959; Julia A. Tollas, Cartea pestriță, București, 1959; Th. Pieridis, Simfonia cipriotă, București, 1959, Un poet străin se plimbă prin București, București, 1961; Poeți nordici, București, 1962 (în colaborare cu Veronica Porumbacu); William Shakespeare, Opere, București, 1962 (în colaborare cu Mihnea Gheorghiu și Tudor Vianu); Antologia poeziei chineze clasice, îngr. Romulus
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
161-164; Ileana Berlogea, Un dramaturg de mare originalitate, CNT, 1983, 43; Paul Dugneanu, Polivalența creatorului, CNT, 1983, 43; Diaconescu, Dramaturgi, 224-227; Valentin Silvestru, Ora 19:30, București, 1983, 227-232, 442-446; Felea, Aspecte, III, 74-78; Ghițulescu, O panoramă, 244-249; Const. Ciopraga, Simfonie neterminată, VR, 1986, 12; Grigurcu, Existența, 317-323; Măciucă, Motive, 166-202; Rotaru, O ist., III, 925-927; Holban, Profiluri, 259-264; Cosma, Romanul, I, 261-266; Lucian Alexiu, Întoarcerea poetului, O, 1990, 41; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 163-167; Micu, Scurtă ist., III, 384-385; Dicț
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
pe aceeași temă psihică sau morală. În alt capitol se urmărește modul în care motivul obsesiei, în diversele lui configurări, a funcționat în romanul românesc interbelic, examinând Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Brațul Andromedei și Rusoaica de Gib I. Mihăescu, Simfonia fantastică de Cezar Petrescu. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt privite prin prisma „dezagregării personajului”, unul și același personaj trecând prin „multiple ipostaze”. Din aceeași perspectivă sunt analizate romanele Omul descompus de F. Aderca, Interior de C. Fântâneru, Întâmplări în irealitatea imediată
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
15 martie 1890 și între 1 mai și 15 iulie 1892, ca supliment literar al ziarului „Economistul”. Revista își datorează existența îndeosebi eforturilor și colaborărilor lui Traian Demetrescu, prezent în fiecare număr. Din numeroasele sale versuri publicate aici, Clavirul și Simfonie de toamnă aduc, odată cu proiecția stărilor eului în peisajul simbolic, accente care îl anunță pe G. Bacovia. Prin aceste note de modernitate R.o. se apropie de „Literatorul”, în cercul căruia se formase Traian Demetrescu. Tot lui îi apar aici
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
poet format sub influența lui Al. Macedonski, Ș.-E. e prezent în „Carmen”, „Revista ideii”, „Revista literară”, „Noua revistă română”, „Literatorul”, „Revista albă” (Geneva, Paris, 1904-1905, 1906). În „Sămănătorul” din 1907 D. Anghel și St. O. Iosif „îndrăznesc” să publice Simfonie, „versuri de o bizară și îndrăzneață frumusețe”. A mai colaborat la „Revista celorlalți”, „Flacăra”, „Simbolul”, „Insula”, „Floare-albastră”, „Seara”, „Facla”, „Mișcarea literară”, „Salonul literar”, „Graiul vremii”, iar în ultimii ani de viață la „Pagini dunărene”, „Cronica”, „Ramuri” ș.a. Poeziile și le-
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
Cu brațe de tăcere el m-a îmbrățișat, Din lanuri, macii verii i-au dat destinul meu, O stea nemuritoare, în noapte, i-a cântat Cu harfa regăsirii, pe-un mal de curcubeu. Când s-a oprit s-arunce, în simfonia mării, Scrisori înlăcrimate, ascunse-ntr-un sertar, A sărutat cu teamă cerneala depărtării Și mi-a lăsat candoarea în poezii cu har. Tu, lacrimă de foc, ce arzi ca o văpaie, Rămâi al bucuriei cristal neprețuit, În Universul meu ești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
prizonier.Cu brațe de tăcere el m-a îmbrățișat,Din lanuri, macii verii i-au dat destinul meu,O stea nemuritoare, în noapte, i-a cântatCu harfa regăsirii, pe-un mal de curcubeu. Când s-a oprit s-arunce, în simfonia mării,Scrisori înlăcrimate, ascunse-ntr-un sertar,A sărutat cu teamă cerneala depărtăriiși mi-a lăsat candoarea în poezii cu har.Tu, lacrimă de foc, ce arzi ca o văpaie,Rămâi al bucuriei cristal neprețuit,În Universul meu ești ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
zauaCe leagă, în umbră, viața de moarte.... IX. CASTELUL VEȘNICIEI, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016. Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soare Și-n marmura tăcerii te-am scufundat demult, Trec simfonii prin mine, dar azi nu mă mai doare, Căci ritmuri rătăcite s-au stins fără s-ascult. O coardă de vioară vibrează prin trecut Și-n trupuri de fecioară lumini se furișează, Noi, două săbii reci, ne-am întâlnit pe-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
prin flori de crini valsează, În zări, fluturi de rouă se-aud din zori venind. Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute, ... Citește mai mult Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soareși-n marmura tăcerii te-am scufundat demult,Trec simfonii prin mine, dar azi nu mă mai doare,Căci ritmuri rătăcite s-au stins fără s-ascult.O coardă de vioară vibrează prin trecutși-n trupuri de fecioară lumini se furișează,Noi, două săbii reci, ne-am întâlnit pe-un scutși-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
fel, Buduarul unei fecioare de Hidalgo (Alfred Hefter), exercițiu pe tema oglinzii ca radiografie iluzorie a feminității. Theodor C. Solacolu atrage atenția și prin procedeul de a-și demarca secvențele unei proze prin fragmente de portativ din Appassionata de Beethoven, Simfonia fantastică de Berlioz și un Trio de Ceaikovski. O raritate istorico-literară oferă S. cu poemul în proză Seara, apărut în primul număr și iscălit A. Coșbuc, mostră fluentă de sincretism stilistic între naturismul sadovenian și simbolism, în linia Samain - Maeterlinck
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
noastre de asimilare, de disponibilitate, cu revelabila lesniciune încorporată medicamentelor ideale. Rebreanu, descriind țărani, descria forțe și mulțimi; literatura lui e parcă o literatură a biologiei. Sadoveanu, povestind țăranii, a poetizat instincte, înțelepciuni și elemente; literatura lui e parcă o simfonie cvasivegetală. Marin Preda, urmărind prosopopeea rurală, problematizează și adună sub proiectoarele gândirii circumvoluțiuni și conștiințe care sunt ale unei pături socotite amorfă, dar care nu-s amorfe, și pe care parcă le auzi murmurând introspectiv: „Prea multă mare, noi am
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Finlanda, când S. l-a cunoscut pe Henrik Ibsen - O româncă spre Polul Nord (1932). Alte volume de memorii („Pasiunea mea de scriitoare a fost călătoria”, mărturisea ea) sunt Schițe și amintiri din Italia (1900), Schițe și amintiri din Cehoslovacia (1925), Simfonii din trecut (1927). A tradus povești de Fenimore Cooper (Ciorap-de-piele, 1889) și, tot pentru copii, a scris feeria în versuri Corbul cu pene de aur (1897). SCRIERI: Din pana suferinței, București, 1888; Novele, București, 1890; Poezii, București, 1890; Veronica Micle
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
București, 1905; Dorul de țară. Meseriașii. La 24 Ianuarie. Ispășire, Ploiești, 1905; Țara mea, Ploiești, 1905; Stâlpi de pază, București, 1906; Fata tatii, București, 1912; Spade strămoșești, București, [1915]; Băiatul mamei, București, 1917; Schițe și amintiri din Cehoslovacia, București, 1925; Simfonii din trecut, București, 1927; Mătușica Dița, București, [1928]; Domnul Bădină, București, [1931]; O româncă spre Polul Nord, București, 1932; Dumitrițe brumate, București, 1937; Cântă Dorna, București, 1939. Traduceri: Fenimore Cooper, Ciorap-de-piele, București, 1889. Repere bibliografice: B. Delavrancea, Raport, AAR, partea administrativă
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București, 1969; Eseu asupra culturii, București, 1969; Invocația soarelui, București, 1971; Escale, București, 1974; Fereastra care tace, București, 1974; Hronicu leatului 7481, Cluj-Napoca, 1975; Simfonie helvetică, București, 1975; Poemele depărtării, Cluj-Napoca, 1977; Cuibul din inimă, București, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, 1978; Viscol în sânge, Craiova, 1978; Grădinile de aer, București, 1979; Jurnal neterminat, București, 1979; Popasuri străine, București, 1980; Întâlnirea pierdută, București, 1982; Rubedenii
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
forțat anormalul, coșmarescul și fabulosul, după cum, ostentativ, naratorul preia numele romancierului, căruia îi atribuie o identitate fictivă, menționează „prieteni” scriitori ca Marian Popa, Platon Pardău, Adrian Păunescu, Dorel Dorian, invocă pictori și compozitori celebri (Géricault, Berlioz), adoptă ca laitmotiv ascultarea Simfoniei fantastice. În Inocenții și blidul Satanei autorul romanțează fantezist ultima perioadă a existenței unui poet, Eugen Zimbreanu, în care este identificabil A. E. Baconsky. Ț. apelează uneori la ficțiune și în cărțile de speculație. De pildă, prevestirile spăimoase din Șapte
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
introd. edit., București, 1984. Repere bibliografice: Ion Dodu Bălan, O monografie despre un scriitor militant, RMB, 1979, 10 819; Ioan Adam, O monografie Alexandru Sahia, RL, 1979, 35; Mihai Coman, Hotarele operei, LCF, 1979, 38; Ioan Grigorescu, Alexandru Sahia sau Simfonia neterminată, CNT, 1979, 49; Voicu Bugariu, „Al. Sahia”, „Scânteia”, 1980, 30 ianuarie; Dumitru Anghel, „Vladimir Streinu interpretat de...”, ARG, 1984, 10; Ștefan Ion Ghilimescu, O monografie Vladimir Streinu, „Litere”, 2002, 6; C. Stănculescu, Vladimir Streinu omagiat la centenar de Emil
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
Avramescu (anecdote), sub pseudonimul Ionathan X. Uranus ș.a. Genul dramatic e reprezentat de o scenă din O sinucidere ciudată de Paul B. Marian. Studiile critice, aparținând lui E. Lovinescu (Elemente eterogene în literatura română), Lucian Boz (Poezia lui Camil Baltazar, Simfonia pastorală sau Masca la André Gide, „Eros” la Mihai Eminescu), Octav Șuluțiu (Un artist - Damian Stănoiu), ca și eseurile lui F. Aderca (Un dramaturg de avantgardă - William Shakespeare), F. Brunea-Fox (Reflexiuni asupra decadenței spectacolului), Eugen Ionescu (Insuficiența formulei estetice în
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
părinți și copii. Ambele părți ale relației trebuie să se schimbe substanțial pentru a se adapta procesului dezvoltării. Studiul comunicării și al relației părinte-copil din perspectiva unei abordări izolaționiste nu folosește prea mult. Este ca și cum am încerca să studiem o simfonie a lui Mozart prin examinarea individuală a notelor acesteia. De aceea, tipurile de comunicare și funcțiile acesteia trebuiesc strâns conectate, într-o imagine unitară asupra comunicării dintre părinți și copii. Unul din elementele esențiale ale relației dintre părinți și copii
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
6. Curriculum centrat pe competențe și capacități 225 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară 226 12.11. Produsele curriculare moderne 228 12.12. Microproiectul pedagogic ca produs curricular modern 232 Note și referințe bibliografice 232 Capitolul XIII. Preludii la simfonia curriculară postmodernă 235 13.1. Antimodernismul 235 13.2. Eșecul științei pozitive a curriculumului 237 13.3. Viziuni și modele curriculare bizare 238 13.4. Nașterea „curentelor curriculare distructive” 240 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumului 242
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anii ’50 ai secolului XX și care s-a căscat vertiginos în următoarele cinci decenii, devenind „genunea culturală” care ne-a caricaturizat în semidocți și „experți”. În epoca elenistă, quadrivium continua armonios trivium și se întregea prin filosofie într-o simfonie cosmică, de tip pitagoreic, care se sfârșea prin formarea „omului desăvârșit”, cel care prin moarte recâștiga athanasia, ba chiar și creșterea continuă a personalității în postumitate. Că acesta nu era un eres stupid, cum cred mulți contemporani, ci un gând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]