2,389 matches
-
persoane. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Fălticeni era încă în funcțiune.
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
(în ebraică: יוסף מלובני , născut în 1941 la Tel Aviv) este un cantor (hazan) și cântăreț tenor american-israelian. Începând din anul 1973 este cantorul Sinagogii Fifth Avenue din New York („FAS”) iar din 1997 profesor de studii avansate de muzică liturgică evreiască la Facultatea de Muzică Evreiască Philip și Sarah Belz de la Yeshiva University din New York, la catedra înființată în cinstea sa. Vocea sa de tenor
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
parte în Holocaustul organizat de ocupanții naziști. Un frate al mamei a devenit un rabin cunoscut în Israel, sub numele Shmuel Beeri. Tainele căntării vocale liturgice - hazanut - le-a însușit de mic copil, ca membru în corul de băieți al sinagogii Bilu din Tel Aviv, și la școala de hazanut de pe lângă acest lăcaș de cult. La vârsta de 12 ani a ajuns deja sa dirijeze corul, iar la 16 ani a îndeplinit deja misiunea de cantor - hazan sau „shliah tzibur”- la
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
Academiei de muzică Rubin din Tel Aviv. Apoi s-a perfecționat la Academia Regală de Muzică din Londra. A servit în armata israeliană, în anii 1960-1963 îndeplinind funcția de cantor militar. În continuare, Joseph Malovany a slujit ca hazan în sinagogi din Johannesburg, în Africa de Sud, și la Londra. De asemenea a devenit membru al corpului didactic al colegiului Trinity College din Anglia. El este președinte de onoare al Consiliului cantorilor evrei americani, în trecut fiind și președintele Societății americane de muzică
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
comuniști, iar magazinele evreiești au fost confiscate de către Garda de Fier. Persecuțiile s-au accentuat, unii evrei fiind trimiși în lagăre de muncă, iar liderul comunității, Yosif Lozner, a fost ucis. Evreilor li s-a interzis să se roage în sinagogi, iar aceștia se întâlneau în secret în casele lor particulare pentru a se ruga. Școlile evreiești au fost confiscate, iar copiii au fost nevoiți să învețe în clădirea Sinagogii Mari. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, noul primar (dr. Agapie
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
fost ucis. Evreilor li s-a interzis să se roage în sinagogi, iar aceștia se întâlneau în secret în casele lor particulare pentru a se ruga. Școlile evreiești au fost confiscate, iar copiii au fost nevoiți să învețe în clădirea Sinagogii Mari. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, noul primar (dr. Agapie) și noul șef al poliției (Simu) i-au protejat pe evrei de persecuții în schimbul unei sume de bani date lor de către evrei. Ei au reușit să-i salveze pe
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
1903), director general al Organizației Sănătății din Ierusalim și ambasador al Israelului în Columbia (1960-1963) și Costa Rica, dramaturgul Mihail Davidoglu (1910-1987) și prof.dr. Carol Iancu (n. 1946), istoric francez contemporan. La sfârșitul secolului al XIX-lea existau în Hârlău cinci sinagogi, printre care și Sinagoga Mare (construită la începutul secolului). Comunitatea dispunea de o brutărie care producea pâine nedospită (matza), o baie rituală, un abator și o școală de Talmud Tora. Printre rabinii comunității evreiești din Hârlău au fost Haim Itzhak
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
Organizației Sănătății din Ierusalim și ambasador al Israelului în Columbia (1960-1963) și Costa Rica, dramaturgul Mihail Davidoglu (1910-1987) și prof.dr. Carol Iancu (n. 1946), istoric francez contemporan. La sfârșitul secolului al XIX-lea existau în Hârlău cinci sinagogi, printre care și Sinagoga Mare (construită la începutul secolului). Comunitatea dispunea de o brutărie care producea pâine nedospită (matza), o baie rituală, un abator și o școală de Talmud Tora. Printre rabinii comunității evreiești din Hârlău au fost Haim Itzhak Aizikson (născut la Hârlău
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
în Eretz Israel a unei așezări pentru evreii din județele Dorohoi și Botoșani), Menachem Nachum Buchner și familia de rabini Rabinovitz (bunicul Yosef, tatăl Meir și fiul Mendel; ultimul dintre ei a fost rabin între anii 1916-1944). În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care mai funcționează încă. a fost construită în perioada anilor 1814-1815, după cum atestă o inscripție aflată pe clădirea locașului de cult. Pe scara de piatră a balconului se află o placă cu motive decorative
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
așezări pentru evreii din județele Dorohoi și Botoșani), Menachem Nachum Buchner și familia de rabini Rabinovitz (bunicul Yosef, tatăl Meir și fiul Mendel; ultimul dintre ei a fost rabin între anii 1916-1944). În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care mai funcționează încă. a fost construită în perioada anilor 1814-1815, după cum atestă o inscripție aflată pe clădirea locașului de cult. Pe scara de piatră a balconului se află o placă cu motive decorative iudaice, printre care și doi
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
Tora în care Dumnezeu îi poruncește lui Moise: ""Să-Mi faci locaș sfânt și Eu voi locui în mijlocul lor"" (Ieșirea, 25:8). Lăcașul de cult are cinci încăperi, iar sala mare are picturi realizate de Șloima Mendel în anul 1924. Sinagoga Mare avea în Aron Kodesh ("Arca Sfântă") 50 de suluri ale Torei. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au tras cu mitraliera în interiorul sinagogii. La începutul secolului al XXI-lea, Sinagoga din Hârlău se afla într-o
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
încăperi, iar sala mare are picturi realizate de Șloima Mendel în anul 1924. Sinagoga Mare avea în Aron Kodesh ("Arca Sfântă") 50 de suluri ale Torei. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au tras cu mitraliera în interiorul sinagogii. La începutul secolului al XXI-lea, Sinagoga din Hârlău se afla într-o stare de degradare. Președintele comunității evreiești locale, Sifra Corbici, afirma că a găsit aici cărți vechi putrezite care au fost îngropate în cimitir. În primul deceniu al
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
de Șloima Mendel în anul 1924. Sinagoga Mare avea în Aron Kodesh ("Arca Sfântă") 50 de suluri ale Torei. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au tras cu mitraliera în interiorul sinagogii. La începutul secolului al XXI-lea, Sinagoga din Hârlău se afla într-o stare de degradare. Președintele comunității evreiești locale, Sifra Corbici, afirma că a găsit aici cărți vechi putrezite care au fost îngropate în cimitir. În primul deceniu al secolului, mica obște evreiască (care avea în
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
afirma că a găsit aici cărți vechi putrezite care au fost îngropate în cimitir. În primul deceniu al secolului, mica obște evreiască (care avea în anul 2008 numai 19 persoane) a reușit cu mari eforturi să strângă bani pentru renovarea sinagogii. A fost stopată degradarea rapidă a lăcașului de cult, acesta fiind menținut în stare de funcționare. Cu toate acestea, pictura murală se află într-o stare avansată de degradare, necesitând intervenții imediate. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
să strângă bani pentru renovarea sinagogii. A fost stopată degradarea rapidă a lăcașului de cult, acesta fiind menținut în stare de funcționare. Cu toate acestea, pictura murală se află într-o stare avansată de degradare, necesitând intervenții imediate. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga din Hârlău era
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
imediate. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga din Hârlău era încă în funcțiune.
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
septembrie 1939 în contextul invaziei Poloniei. Evreii au fost obligați să presteze muncă forțată începând cu acea zi. În noiembrie 1939, toți evreii de cel puțin 12 ani au fost obligați să poarte banderole distinctive la braț. În toată Cracovia, sinagogile au fost închise și obiectele de valoare au fost confiscate de autoritățile naziste. Autoritățile de ocupație au anunțat că, până în mai 1940, Cracovia va deveni cel mai „curat” oraș din Guvernământul General (zona din Polonia ce a fost ocupată, dar
Ghetoul Cracovia () [Corola-website/Science/320959_a_322288]
-
află minaretul moscheii Nabi Daud (Profetul David). După arheologul Bargil Pixner, avatarurile locului s-ar fi desfășurat în modul următor: Muntele identificat ca muntele Sion de către creștini a devenit centrul primilor creștini din Ierusalim. Clădirea originară ar fi fost o sinagogă, intrată mai apoi în uzul iudeo-creștinilor sau al primilor creștini. În timpul cuceririi Ierusalimului de către Titus în anul 70 e.n. cenaclul a rămas nevătămat și a redevenit curând o biserică sub numele Biserica Apostolilor sau Biserica de Sus a Apostolilor. Trei
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
a fost reconstruită de către cruciați. Cruciații au reclădit prin 1130 bazilica cu trei nave și au închinat-o Sfintei Maria - numind-o Biserica și mănăstirea Sfânta Maria. Pentru întâia oară ea includea acum și cele trei ziduri rămase din vechea sinagogă iudeo-creștină. Lângă peretele de vest al fostei sinagogi, fără a se atinge de peretele de est, (unde la parter se află azi camerele „Mormântului lui David”), cruciații au clădit o cameră superioară cunoscută azi ca Cenaculum și care poate fi
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
prin 1130 bazilica cu trei nave și au închinat-o Sfintei Maria - numind-o Biserica și mănăstirea Sfânta Maria. Pentru întâia oară ea includea acum și cele trei ziduri rămase din vechea sinagogă iudeo-creștină. Lângă peretele de vest al fostei sinagogi, fără a se atinge de peretele de est, (unde la parter se află azi camerele „Mormântului lui David”), cruciații au clădit o cameră superioară cunoscută azi ca Cenaculum și care poate fi vizitată de pelerini. De asemenea, într-o încăpere
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
Mormântului lui David”), cruciații au clădit o cameră superioară cunoscută azi ca Cenaculum și care poate fi vizitată de pelerini. De asemenea, într-o încăpere la nivel inferior au loc ceremonii în amintirea spălării picioarelor. Acolo se află și o sinagogă, pe locul unde care mituri din veacul al X-XII -lea le indicau a fi Mormântul regelui David. Bazilica a fost distrusă în anul 1219 de către sultanul Damascului, Al-Muazzâm Turan Shah. În 1333, după negocieri anevoioase, în numele regelui Robert de Anjou
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
se consideră mormântul „adevărat” de la parter a continuat să fie loc de cult numai pentru musulmani. După cucerirea locului de către Israel și fuga familiei Dadjani și a majorității locuitorilor musulmani în 1948, în locul moscheii de la parter s-a înființat o sinagogă, iar în jurul ei au luat ființă ieșive și alte școli religioase evreiești. În așteptarea posibilității de a recupera Cenaclul, franciscanii au construit ulterior un alt sanctuar adiacent, „Ad Sanctum Coenaculum” pe locul unde s-au așezat în trecut cei dintâi
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
2000, pe locul unde Iisus a stabilit Sacra Euharistie. Papa Francisc a condus și el în acest loc un serviciu divin la 26 mai 2014. Autoritățile israeliene au fost solicitate de către factori catolici să predea încăperea Bisericii Romano-Catolice în schimbul vechii sinagogi din Toledo care fusese preschimbată timp de câteva secole în biserică catolică sub numele de Santa Maria La Blanca și care în momentul de față este muzeu. Deasupra lăcașului mormântului lui David se află Capela coborârii Sfântului Duh.
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
o perioadă grea pentru membrii comunității evreiești din Brașov. Chiar dacă nu au fost deportați în lagăre, li s-a interzis să fie proprietari de societăți comerciale, evreii fiind frecvent bătuți, iar copiii lor dați afară din școală. În anul 1941 sinagoga ortodoxă a fost devastată de legionari. După război o parte importantă a evreilor din Brașov a emigrat spre Palestina. La data recensământului populației din 1956 în oraș mai locuiau doar 1.759 evrei. Numărul lor a scăzut constant de atunci
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
evreilor din Brașov a emigrat spre Palestina. La data recensământului populației din 1956 în oraș mai locuiau doar 1.759 evrei. Numărul lor a scăzut constant de atunci, astăzi fiind și mai mic. În prezent în Brașov se află două sinagogi: Sinagoga Neologă (construită în 1899-1901 și aflată pe Str. Poarta Șchei nr. 29) și alta de rit ortodox (construită în 1924 și aflată pe Str. Castelului nr. 64). Comunitatea evreilor din Brașov s-a divizat în 1877 în evreii de
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]