KorAP: Find »[drukola/base=sindical & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...83 84 85 ...640 >

15,989 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425

națională reforma trage să moară. Cred și mărturisesc, că a cere fără a oferi soluții, este cel puțin la fel de greșit precum au procedat...partidele politice în campaniile electorale. Am putea spune și noi, cum l-am auzit pe un lider sindical: n-au decât să-și onoreze promisiunile, ca și când n-am știi cu toții că pălăvrăgeala aceea din campania electorală era un simplu exercițiu de retorică demagogică. Pe de altă parte, sunt gata să pariez că soluția de obținere de resurse bugetare

Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511

s( o cuprind( dintr-o privire, el surprinde mi(c(rile din aceste vaste grupuri. Descoper( o anume organizare, figuri (i un ritm (n derularea evenimentului. El (nva(( formele de control care guverneaz( aceste comportamente publice (i colective. Un miting sindical al negrilor (i albilor Donald Roy (1909-1980), sociolog american specializat în problema muncii, format la Chicago, a practicat intensiv observa(ia participativ(, (n special participînd el (nsu(i la procesul producției. Opera să este unic( prin calitatea analizelor tr(s

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
unic( prin calitatea analizelor tr(s(turilor esen(iale ale muncii de fabrică. Roy a studiat dup( r(zboi rela(iile de negociere (ntre sindicatele muncitore(ți (i direc(iune. El s-a interesat atunci de companiile de recrut(ri sindicale (i a dorit s( m(soare inciden(a grevei asupra acestora. El (tia c(, climatul era mai mult decît (ncordat (n sud fă(( de restul Statelor Unite (i nu visase nici m(car o secund( s( poată observa situa(ia atît

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294

să facă ceva”. Astfel apar un număr mare de ziare evreiești, ca Mântuirea lui A.L. xe "Zissu"Zissu, serie nouă, ce continua publicația interbelică, Renașterea noastră, Curierul xe "Israel"Israelit, Evreimea, Viața evreiască 3. Au loc ședințe de tip sindical ale scriitorilor evrei, medicilor etc.4. Comitetul Democratic Evreiesc a avut două perioade de funcționare distincte: prima, de la organizarea sa și până În 1948, când era prezentat ca o Încercare de unificare a diverselor grupări evreiești și când În componența sa

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
plătim. Avem armata care demobilizează, sunt prizonierii care vin...”4. Se recunoaște clar că, În ciuda propagandei, comuniștii nu Încurajau Încadrarea evreilor În ramurile de bază ale economiei, inclusiv În industria grea. Mai mult decât atât, este clar din discursul activistei sindicale că, În optica sa, evreii nu făceau parte din prioritățile politicii comuniștilor de plasare a forței de muncă. O altă „teamă” a Partidului Comunist, care nu se simțea Încă legitimat ca un corp politic românesc, era aceea de a nu

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
prim-ministru și apoi șef al statului (președinte al Consiliului de Stat), În 1965. Membru al Biroului Politic din 1952 până la moarte. xe "Stoica"Stoica, Gheorghe (1900-1976) Născut Într-o modestă familie evreiască (xe "Cohen"Cohen), a intrat În mișcarea sindicală de foarte tânăr; membru fondator al P.C.R., implicat În primul proces organizat comuniștilor, procesul din Dealul Spirii. Între 1931 și 1935 a fost secretar al Comitetului Central. Pleacă ilegal În xe "U.R.S.S."U.R.S.S., unde a participat la organizarea

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417

în sistemul de conducere politică a întregii societăți. Conducerea economiei, încă proprietate de stat, a fost eliberată de factorul politic comunist, intrând în responsabilitatea exclusivă a tehnocrației. Muncitorimea s-a manifestat mai ales prin dezvoltarea rapidă a unei puternice mișcări sindicale. Sindicatele au creat un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din punct de vedere politic, ele au fost convergente cu tehnocrația în ceea ce privește direcțiile de schimbare

O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
tranziției economia să fie din nou subordonată politicii: politica economică, negociată cu instituțiile internaționale, a fost un factor determinant în managementul întreprinderilor. Tehnocrația a fost receptivă la punctul de vedere al sindicatelor: politica de menținere a locurilor de muncă. Mișcarea sindicală, foarte puternică în România, a fost un factor important de presiune pentru menținerea locurilor de muncă. Nu cred însă că acesta a fost elementul-cheie. În realitate, s-a produs o alianță între tehnocrația economică și sindicate, cu o centrare excesivă

O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668

acestea din urmă se lasă puse în discuție, și astfel slăbite. Prin tiranie, noii stăpîni obțin de la mulțimi o docilitate completă pe care nici un guvern nu o mai putea obține"42. Fără a o spune explicit, Le Bon vizează liderii sindicali. Vede în ei adevărații stăpîni ai universului muncii. Dar asta nu e tot. Cînd lărgim cîmpul de desfășurare, cuprinzînd o întinsă perioadă istorică, aflăm cam peste tot semnele resurecției despotismului. În orice ideologie, în orice viață politică el reapare cu

Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici (2001) [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
Corola-publishinghouse/Science/221_a_165

companii, a organizat în perioada 2001-2011 conferințele anuale top 100. În egală măsură mulțumesc domnului dr. Ilie Șerbănescu pentru observațiile pertinente făcute în comentariile anuale la top 100 România. Lucrarea se adresează în egală măsură decidenților politici, uniunilor patronale, uniunilor sindicale și mediului de afaceri în general. Pentru cercetători și studenți, lucrarea oferă o cale către aprofundarea incitantă a tulburătoarei teme a concentrării economice în sistemele de companii, și nu numai. Capitolul 1 Particularități ale repartițiilor cotelor de piață pe piețe

Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253

instanță, chiar împotriva comunismului: este vorba despre greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 și despre revolta muncitorilor brașoveni din noiembrie 1987. Mi s-a părut adecvat să amintesc și să analizez aceste două mișcări, care inițial au avut caracter sindical, socio-economic, dobândind caracter politic doar pe parcurs, dat fiind că și revolta de la Timișoara a început de la o solidarizare a românilor cu un preot maghiar reformat, adică de la un diferend religios, revolta primind caracter politic foarte repede, dar ulterior totuși

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român era departe de a funcționa perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă, nici măcar una anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua lege a pensionării, care îi persecuta pe mineri. Așadar mișcarea nu a avut, la început, caracter politic, ci socio-economic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

finalizat prin adoptarea unei rezoluții a Conferinței OIM, document moral politic și orientativ pentru statele membre și OIM.15 6. România a fost pusă în discuția Comisiei de aplicare a normelor OIM pentru încălcarea Convenției nr. 87/1948 privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical Comisia de aplicare a normelor OIM a discutat, și în acest an, în baza raportului Comisiei de experți independenți, cazul a 25 de state, între care și România, în care s-a considerat că se încalcă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
rezoluții a Conferinței OIM, document moral politic și orientativ pentru statele membre și OIM.15 6. România a fost pusă în discuția Comisiei de aplicare a normelor OIM pentru încălcarea Convenției nr. 87/1948 privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical Comisia de aplicare a normelor OIM a discutat, și în acest an, în baza raportului Comisiei de experți independenți, cazul a 25 de state, între care și România, în care s-a considerat că se încalcă grav unele convenții ale

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
securitate a muncii, a respectării principiului confidențialității plângerilor (de la lucrători sau sindicate) pe care le înregistrează inspectorii de muncă etc.18 În acest an (2007), România a fost solicitată să furnizeze explicații pentru aplicarea Convenției nr. 87/1948 privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical 19. Evident, urmând procedura obișnuită, în urma unor plângeri ale BNS, Cartelului Alfa și CSDR, respectiv ale Confederației Mondiale a Muncii, ca și a comentariilor Confederației Internaționale a Sindicatelor Libere, Comisia de experți independenți a examinat prevederile

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
respectării principiului confidențialității plângerilor (de la lucrători sau sindicate) pe care le înregistrează inspectorii de muncă etc.18 În acest an (2007), România a fost solicitată să furnizeze explicații pentru aplicarea Convenției nr. 87/1948 privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical 19. Evident, urmând procedura obișnuită, în urma unor plângeri ale BNS, Cartelului Alfa și CSDR, respectiv ale Confederației Mondiale a Muncii, ca și a comentariilor Confederației Internaționale a Sindicatelor Libere, Comisia de experți independenți a examinat prevederile Legii nr. 130/1996

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în consecință, a fost sesizată Comisia de aplicare a normelor Conferinței OIM, singura în măsură să se pronunțe pe fond, care a dezbătut cazul României. Evident, nu ne vom opri asupra dezbaterilor din Comisie purtate sub spectrul tripartismului (guverne, organizații sindicale și, respectiv, patronale) și care pot fi interesante 23, ci vom prezenta, în esență, acele puncte care au relevanță juridică și care pun în discuție câteva dispoziții din cele două legi. Totul însă a pornit, dincolo de termenii plângerii sindicatelor, mai

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
vreme s-a ajuns la arbitraj, în mod unilateral, prin voința doar a conducerii unității (?!). Încălcând, în mod evident, dreptul la grevă, art. 62 trebuie abrogat, susțin cele două comisii ale O.I.M.24 De altfel, în timp, Comitetul libertății sindicale, un alt organ specializat de control aflat sub coordonarea Consiliului de Administrație al OIM, a precizat că procedura legală pentru declanșarea unui greve nu trebuie să fie atât de complexă încât o grevă licită să nu poate fi declanșată în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
dispozițiile Convenției nr. 87/1948.25 În plus, România a acceptat o misiune de asistență tehnică (experți), care să asigure consultanță necesară modificării Legii nr. 168/1999. Fără îndoială, după părerea noastră, problema art. 62 a fost indusă de plângerea sindicală, dar și de argumentarea greșită a autorităților române, chiar și în cadrul Comisiei de aplicare a normelor O.I.M. Într-adevăr, conform art. 62 alin. (1) din Legea nr. 168/1999, dacă greva legală a durat 20 de zile, fără ca părțile

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Actului și Protocolului anexe la Tratatul de la Maastricht și apoi potrivit însăși Tratatului de la Amsterdam, Uniunea Europeană poate interveni, având competența partajată cu statele membre, în reglementarea tuturor aspectelor privind relațiile de muncă, și respectiv relațiile de securitate socială, cu excepția organizării sindicale și patronale, salarizării, grevei și lock-out-ului. Dreptul muncii național și cel comunitar în corelația lor pot fi considerate, indiscutabil, instrumente ale integrării economice europene. Relațiile dintre dreptul muncii național și dreptul comunitar al muncii devin relații complexe, de influențare reciprocă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de asemenea, semnificativ faptul că nu s-a pus în discuție, în nici un fel, problematica legată de competența Uniunii Europene în materie socială. În cazul legislației muncii, patru domenii sunt și rămân însă în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de coordonare prin care se asigură, succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și, totodată, dialogul intracomunitar statal, influențându

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Science/196_a_212

pe baza unui sistem de cogestiune, care asociază la procesul decizional toate părțile implicate; j) întreprinderea nu poate funcționa, practic, în afara dialogului social; k) firma, salariații și statul sunt coresponsabili de perfecționarea profesională; l) sistem de învățământ mai egalitar; mișcare sindicală puternică, responsabilă din punct de vedere economic. La baza economică a societății sunt acceptate și așezate valori ca: a) egalitate și echitate socială, corelate cu criteriile de eficiență; b) comunitatea din care face parte individul are importanță deosebită, fiind considerată

Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323

de subversiune mediatică. Numeroase pepiniere de ONG nu fac decât să decredibilizeze procesele tradiționale de legiferare, încercând scurtcircuitarea politicului prin căpușarea deciziei executivului și contestarea isterică a conservatorismului juridic 1. Organizațiile nonguvernamentale evoluează astfel într-un comportament vindicativ de tip sindical, canalizând energiile protestatare către un utopic salt „înainte”. Acolo, ni se spune, marile nedreptăți care fac ca unii oameni să rămână totdeauna bărbați (iar nu femei), heterosexuali (iar nu homosexuali), monogami (iar nu poligami), se vor încheia cu un protocol

[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
Corola-publishinghouse/Science/208_a_439

3) din Legea nr. 188/1999 dosarul profesional pentru fiecare funcționar public se întocmește în scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum și pentru urmărirea carierei funcționarului public. În acest dosar este interzis să se facă referire la opiniile politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură. Funcționarul are dreptul să cunoască dosarul său profesional și să i se elibereze la cerere, copii din acesta. Instituția respectivă are obligația să permită funcționarului să-și exercite dreptul la cunoașterea dosarului personal. Conform

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
ei se iau măsuri abuzive legate de comportamentul disciplinar (art. 80 din Legea nr. 188/1999). Dreptul la opinie al funcționarului public este garantat, și în acest context se menționează că este interzisă orice discriminare între funcționari pe criterii politice, sindicale, religioase, etnice, de sex, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură (art. 27 din Legea nr. 188/1999). Există totuși o interdicție, anume aceea care prevede că funcționarii publici, în cadrul serviciului, trebuie să dea dovadă de rezervă

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]