6,584 matches
-
-ți mai spun ceva, dragă Filip cel bun. M-am săturat de pluralul ăsta găunos. Noi în sus, noi în jos. Vreau să mai vorbim și la singular. Eu, că tot ziceam de lecții, așa am învățat la școală. Întâi singularul și pe urmă pluralul. Dacă începi cu pluralul, cauți, zadarnic, după aia, singularul. Noi poate să însemne tu și cu mine, încercă Papi. — Cu noi doi e altceva, zâmbi Efrem, luând-o pe după umeri. Papi se lăsă îmbrățișată, privind cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ăsta găunos. Noi în sus, noi în jos. Vreau să mai vorbim și la singular. Eu, că tot ziceam de lecții, așa am învățat la școală. Întâi singularul și pe urmă pluralul. Dacă începi cu pluralul, cauți, zadarnic, după aia, singularul. Noi poate să însemne tu și cu mine, încercă Papi. — Cu noi doi e altceva, zâmbi Efrem, luând-o pe după umeri. Papi se lăsă îmbrățișată, privind cu subînțeles la Cosmina. Când pleci ? — Mâine- dimineață. Dar lumea e mică, nu-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
apoteoza, prin achitare, pe acuzat. Iată și o parte din interogatoriul martorului. Președintele: Ce cuvânt a pronunțat subprefectul când s-a simțit împușcat? Martorul (șovăind): Parcă a zis "canaliile" sau "haimanalele". Președintele: Păi în declarația scrisă ai spus "canalia" - la singular. De ce schimbi acum? Avocatul: Vă rog, domnule președinte, lăsați martorului libertatea de conștiință. Martorul: Poate m-am intimidat la declarația scrisă, mi-aduc aminte ca a spus ceva la plural, "canaliile". Avocatul: Între "canalia" și "canaliile", nota bene, e o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care le diferențiază (prestare / redistribuire, schimb reciproc, schimb comercial), apare la un nivel cu totul diferit în preocuparea lui Godelier de a evidenția încastrarea economicului și deci a raporturilor de producție în instituțiile sociale. Decurge de aici o abordare singulară a rudeniei, care, din suprastructura determinată de necesitățile producției agricole (Meillassoux), capătă la Godelier statutul unei instituții care funcționează ca raport de producție. Unii critici i-au reproșat că eludează prin aceasta chestiunea originii rudeniei și a fundamentelor poziției dominante
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fenomenelor și a evenimentelor în care economicul capătă sens, dezvăluie înlănțuirea succesivă a articulațiilor acestora, restituind astfel dinamicile de producție simbolică, ideologică și materială a dominației. Să observăm, pe de o parte, că această abordare reconstituie în întregime sensul conjuncturii singulare deschise de o "decolonizare conservatoare" în vigoare atât în Madagascar, cât și în cele două state Congo, oferind posibilitatea unei inteligibilități a logicilor sociale a căror înfruntare modelează raporturile sociale interne lumilor rurale sau le conjugă pe acestea din urmă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
jocului. A specifica astfel ideea de mim nu înseamnă a compune un peisaj în întregime marcat de dominațiile indiscutabile care se prelungesc în inconștientul actorilor, ci, dimpotrivă, a surprinde contradicțiile interne prezente în orice manifestare socială și modurile lor mereu singulare de soluționare imaginară. Un mim articulează etajele de dominație, căreia îi coagulează fragmentele risipite, le cimentează într-o nouă combinație originală: el se află la distanță maximă față de duplicare și de mimetism. Un al doilea exemplu referitor la Madagascar în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
schimb orice posibilitate de utilizare a acesteia în sensul unei diferențieri individuale este în permanență dejucată în folosul unei întăriri a structurii autorității de rudenie, deosebit de marcantă după independență. Relațiile comerciale au, în această organizare a raporturilor sociale, o existență singulară. Interzise în cadrul colectivelor de rudenie, ele nu sunt posibile decât strict în măsura în care lasă să se vadă subordonarea caracteristică raporturilor care unesc comunitatea sătească în raport cu exteriorul. Astfel, piețele sunt organizate în cursul vizitelor funcționarilor cu o oarecare importanță sau cu ocazia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o imagine în care excesul de schematism este cu atât mai mult destinat a servi acțiunea ca militantism didactic și repetitiv cu cât deservește capacitățile hermeneutice. Dar, mai ales, aceste două mimuri ale pieței descriu imaginarele care susțin orice edificare singulară a economiei și care produc lanțuri de articulări între elemente în prealabil disjunctive, dar ulterior reconstruite după figurații semnificative niciodată înghețate și totdeauna apte pentru afirmarea schimbărilor de situație. "Economia în sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru a participa la demonstrațiile doctrinare. În același timp serioase și ușoare, ele seamănă cu geniile din Asia de Sud-Est44, care se constituie neîncetat în dubluri ale rupturilor politice și ale transformărilor economice. Încarnările lor concrete, adică mediumurile ca indivizi singulari, își râd de acțiunile acestor genii pe care le inventează zilnic. Acestea din urmă demonstrează în felul lor caracterul caduc al vechilor fracturi mitice care împărțeau lumea în tipuri de societăți diferite ontologizate pentru a gândi identitatea unei apartenențe considerate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este astăzi semnul unei perioade trecute în care gratuitatea și ajutorul reciproc ar fi fost la putere. Alături de umanitarism sau de etica aplicată la întreprinderea orientată spre profit, benevolatul se lasă abordat în formele lui prezente ca o producție internă singulară, dar necesară a ordinii comerciale, tocmai în măsura în care desemnează antiteza ei aparentă. Eficacitatea simbolică și ideologică a acestuia constă în disonanța pe care se presupune că o poartă în sine. Într-adevăr, spre deosebire de utopiile totalizante care ar pretinde, ca într-un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
schimbului monetar la care se adaugă hainele, limbajul, prezența funcționarilor. De asemenea, schimburile monetare ceremoniale intervin în cadrul căsătoriilor în care urmează să fie instaurat un spațiu de comunicare între două grupuri familiale, închis fiecare cu strămoșii lui într-un câmp singular. Rolul cultural atribuit banilor dezvăluie această particularitate: preotul satului îi stropește pe participanți folosindu-se de bancnote înmuiate într-un vas umplut cu apă adusă dintr-un loc sacru. În aceste două cazuri, procesul este depășirea conservatoare și producerea unui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
le putea implica. Obiectivare a avansului hegemonic al economiei de piață și al transformărilor economice și tehnologice în curs, producția ideologică ce înconjoară atunci întreprinderea se repercutează în mod contrastant asupra științelor sociale; printre acestea, etnologia ocupă un loc relativ singular, datorită atașamentului ei originar față de țările exotice și a intrării foarte recente în special în Franța pe terenul societăților urbane și industriale. Solicitarea ei se face la un mod specific și, prin urmare, ea se află prinsă într-un proces
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
stă poate în caracterul foarte problematic al punerii în relație a "scărilor" de analiză și al pertinenței lor reciproce față de acest obiect perceput cu obstinație ca un loc al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme lipsită de interes în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea profesională, care ar sta sub
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obiect tranzacțional", în măsura în care aprofundarea câmpului social conduce spre o aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând mereu de "ordinea mondială"? Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței* Referința culturală funcționează ca un operator de distincție și de diviziune, de ordonare și de ierarhizare, iar convocarea ei este exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale, economice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
transferat ca model de producție a unor noi "culturi de întreprindere" în cadrul științelor gestiunii și managementului, aflate mereu în căutarea unor "resurse" intelectuale inedite. Coeziunea salariaților în jurul unui "proiect de întreprindere" unificator și exaltant, precum și fabricarea unei "culturi" adecvate și singulare care să permită depășirea antagonismelor categoriale, a frustrărilor individuale și a revendicărilor s-au dovedit vreme de câțiva ani un program suficient de atrăgător și dinamic pentru a determina recrutarea câtorva cercetători de către conducerile întreprinderilor sau de către organismele de consultanță
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
afaceri, a investitorilor, antreprenorilor și conducătorilor locali, pe scurt, a tuturor "șefiilor" moderne ale întreprinderii cărora li se măsoară aptitudinile culturale după capitalismul mondializat. În acest cadru, decupajul etnic este reînnoit mai ales prin scrutarea unui "ethos" în mod necesar singular al păturilor dominante autohtone cărora le sunt încorporate mitic cele inferioare lor, în măsura în care acestea sunt concepute ca reprezentative ale unei omogenități culturale globale: etnicizarea calităților sau a lipsei acestora obliterând nenumăratele lucrări care, de câteva decenii, se străduiesc să studieze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a se ține la distanță de aceste curente emergente, poziție care poate fi de altfel interpretată în diferite moduri: puritate disciplinară sau crispare identitară profesională, refuz salutar de a ceda modelor efemere sau relativă dificultate de a înscrie un teren singular și datat într-o conjunctură globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic: reticențe și apeluri la prudență vin dinspre orizonturi foarte diverse, care includ și economiști, cei mai preocupați să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt cultele locale, ele cristalizează și instituționalizează fabrici identitariste cu atât mai instrumenta lizate cu cât reprezintă refugii securitare. Departe de a fi răspunsuri schismatice mecanice la o uniformizare mitică a microcosmurilor, ele fac legătura între sensul endogen al situațiilor singulare și ocultarea necesară a unei matrice globale de semnificații, inducții și legitimări de forțe și de puteri externe eșalonate. Islamul, noile moduri de islamizare (în periferiile franceze ca și în rândul populațiilor rurale din fostele republici ale Asiei sovietice) și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
formulate de participanți față de unul din cei doi străini care trebuiau să dețină în acest domeniu o competență specifică și culturală oferă o grilă de lectură a contradicțiilor politice locale 122. Nefiind necesar să intrăm în detaliile unei dinamici conflictuale singulare, trebuie subliniat în ce măsură amânările se dovedesc semnificative pentru unul din aspectele importante ale evoluției formelor de mediere ale politicului, astfel încât ansamblul asociațiilor poate juca de pe acum un rol central, glorificându-se ca emanație a "societății civile", încarnare a acesteia și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca referent major, dacă ne îndreptăm atenția asupra statutului conferit economicului și mutațiilor lui, asupra imaginarului produs sub forma unor operatori de unificare, de dominare și de marginalizare, de diferențiere și de diferenția lizare. Cercetătorul care ar izola o înlănțuire singulară de evenimente din procesele sociale mai globale pe care le alcătuiesc, care nu și-ar propune să examineze în același timp natura schimburilor materiale aflate în joc, inegalitatea obiectivă a pozițiilor socioeconomice ale raportului dintre diferiți actori și locul central
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în statutul ei și reglementarea între persoane). Este vorba de procese care nu s-au încheiat: lumea lucrurilor nu și-a dobândit autonomia completă; relațiile umane nu s-au eliberat încă de persoana concretă. ▪ Nu trebuie însă ca această realitate singulară să fie percepută sub acest aspect negativ (ceea ce ea nu mai este sau ceea ce nu este încă); ea trebuie considerată o formă specifică (deși s-ar putea dovedi tranzitorie) pe care trebuie neapărat să ne întemeiem orice acțiune menită a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apare cu forme și valențe noi. Demonia existentă în romanele lui Nathaniel Hawthorne este un rezultat artistic mai întâi absorbit pentru a fi apoi negat. Apariția lui Hermann Melville și al lui Edgar Allan Poe este un fenomen, din păcate, singular, singularitate ce se explică, de altfel, prin lipsa de popularitate a celor doi scriitori în epocă, dar și prin influențele masive exercitate de aceștia în momente mult ulterioare. Romanul Moby Dick, capodopera lui Herman Melville, a constituit sursa de inspirație
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
asta, fac, la propriu, două lucruri: îl identific pe X cu un element calificativ, îl trimit la "y", despre care se presupune că spune "mai multe" despre el. De exemplu, dacă spun că o statuie este "artă", trimit un obiect singular la o categorie mai extinsă "arta" -, capabilă să-l califice; atribui așadar o calitate lui X, aici o calitate "artistică". Scot un obiect din izolarea lui pentru a-l include într-un colectiv legat de indivizi și de ierarhii, de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ireductibilitatea domeniilor culturale Unii consideră că statistica reunește în mod artificial date care în practică sunt separate și care necesită metode diferite de anchetă. Acești autori refuză să asimileze practicile unele altora și preferă să le trateze ca pe universuri singulare. Este teza lui Pedler, care insistă pe ireductibilitatea analizelor practicilor după domenii: Sferele de activitate artistică arte ale timpului, arte vizuale și arte literare prezintă caracteristici tehnice atât de opuse, încât este inutil să căutăm omologii de structură". Emmanuel Pedler
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să aprecieze în valoare efectele practicilor (negative sau pozitive), ci se preocupă mai mult de descrierea lor obiectivă în plan individual și în plan colectiv. Conceptul de identitate este folosit în măsura în care trimite la dimensiunile acesteia din urmă: deopotrivă ceea ce este singular, specific, unic și ceea ce este comun (în terminologia lui Ricoeur, "ipseitatea" și "identitatea" [mêmeté]). El permite abordarea relației complexe între individual și colectiv, aflată în centrul problemelor sociologice. Practicile culturale sunt, din acest punct de vedere, mijloace de producere a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]