3,476 matches
-
privitoare la partea a doua din diviziunea de mai sus, parte care ne interesează aci în special". Este vorba despre fragmentul care începe cu "Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala..." și care se încheie cu "...urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine idei latențe (Mélanges, p. 295-322 [33]); o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala"" (ibid.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de altă parte, aspectele fizico-psihice (denumite metaforic de Hașdeu, ca stări de agregare), distribuția disciplinelor propuse de lingvistul român (evident, în funcție de repartizarea obiectelor lor) ar fi următoarea: După cum am remarcat, Hașdeu pornește, mai întâi, pe urmele lui Schleicher, de la o sintaxa (să-i zicem SINTAXA 1) care se ocupă de "proposițiune" ca întreg, așa cum lexiologia are în vedere cuvântul ca întreg, după care vorbește de o sintaxa (SINTAXA 2) care se ocupă de "proposițiune" numai sub aspectul formei sale. Să nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fizico-psihice (denumite metaforic de Hașdeu, ca stări de agregare), distribuția disciplinelor propuse de lingvistul român (evident, în funcție de repartizarea obiectelor lor) ar fi următoarea: După cum am remarcat, Hașdeu pornește, mai întâi, pe urmele lui Schleicher, de la o sintaxa (să-i zicem SINTAXA 1) care se ocupă de "proposițiune" ca întreg, așa cum lexiologia are în vedere cuvântul ca întreg, după care vorbește de o sintaxa (SINTAXA 2) care se ocupă de "proposițiune" numai sub aspectul formei sale. Să nu uităm însă că la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
următoarea: După cum am remarcat, Hașdeu pornește, mai întâi, pe urmele lui Schleicher, de la o sintaxa (să-i zicem SINTAXA 1) care se ocupă de "proposițiune" ca întreg, așa cum lexiologia are în vedere cuvântul ca întreg, după care vorbește de o sintaxa (SINTAXA 2) care se ocupă de "proposițiune" numai sub aspectul formei sale. Să nu uităm însă că la Hașdeu formă nu este, pur și simplu, doar expresie, ci presupune în cazul cuvântului cel putin semnificatul categorial. Prin urmare, procedând tot
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
După cum am remarcat, Hașdeu pornește, mai întâi, pe urmele lui Schleicher, de la o sintaxa (să-i zicem SINTAXA 1) care se ocupă de "proposițiune" ca întreg, așa cum lexiologia are în vedere cuvântul ca întreg, după care vorbește de o sintaxa (SINTAXA 2) care se ocupă de "proposițiune" numai sub aspectul formei sale. Să nu uităm însă că la Hașdeu formă nu este, pur și simplu, doar expresie, ci presupune în cazul cuvântului cel putin semnificatul categorial. Prin urmare, procedând tot în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
presupune un tip de sens gramatical condensat, dar este destul de greu de stabilit care ar fi acesta în viziunea lui Hașdeu (să fie semnificatul structural/sintactic în accepție coșeriană?). În orice caz, pare destul de sigur că dacă ne referim la SINTAXA 1 sensul global al unei "proposițiuni" rezultă, în opinia lui Hașdeu, din suma semnificatelor cuvintelor "legate" sintactic (α-β-γ) + ideea latentă (sau suma ideilor latențe). În felul acesta, nu suntem prea departe de modul coșerian de a vedea sensul unui discurs
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din lume, eu am citit manuscriptul de două ori și am extras din el tot ce mi s-a părut a fi interesant sub raportul filologic, fie că arcaisme lexice, fie că fonetica, fie că forme gramaticale, ca sens, ca sintaxa, ca fraseologie [s.m. C.M.]." (cf. și Mihăilă, 1983, p. 43, nota de subsol nr. 7). Judecând însă și după unele fragmente din manuscrisul cu pricina, date ca exemple de Hașdeu, s-ar putea aprecia că este vorba mai curând de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Mihăilă, 1983, p. 43, nota de subsol nr. 7). Judecând însă și după unele fragmente din manuscrisul cu pricina, date ca exemple de Hașdeu, s-ar putea aprecia că este vorba mai curând de accepția gramaticala a termenului, adică de 'sintaxa frazei' (o accepție privind atât știință, cât și obiectul respectivei științe înregistrată și de Littré, care adaugă, totuși, mențiunea "peu usité en ce sens")39. Ideea rezultă și din modul ascendent/ordonat în care Hașdeu prezintă faptele de limbă corespunzând
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
privind atât știință, cât și obiectul respectivei științe înregistrată și de Littré, care adaugă, totuși, mențiunea "peu usité en ce sens")39. Ideea rezultă și din modul ascendent/ordonat în care Hașdeu prezintă faptele de limbă corespunzând foneticii, morfologiei, semasiologiei, sintaxei [propoziției] și, deci, firesc, [științei rezervate] fraseologiei [= sintaxei frazei]. Pesemne că și situația oarecum contradictorie a frazeologismului, ca unitate lingvistică (comparabilă cu cea a ornitorincului în zoologie), a produs o anumita deruta printre lingviștii vremii, care vor fi ezitat să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
înregistrată și de Littré, care adaugă, totuși, mențiunea "peu usité en ce sens")39. Ideea rezultă și din modul ascendent/ordonat în care Hașdeu prezintă faptele de limbă corespunzând foneticii, morfologiei, semasiologiei, sintaxei [propoziției] și, deci, firesc, [științei rezervate] fraseologiei [= sintaxei frazei]. Pesemne că și situația oarecum contradictorie a frazeologismului, ca unitate lingvistică (comparabilă cu cea a ornitorincului în zoologie), a produs o anumita deruta printre lingviștii vremii, care vor fi ezitat să-i determine locul și specificul. Printre compartimentele limbii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în patru 'foarte atent') ș.a.m.d. iar, în ceea ce privește formă, el aduce mult cu enunțul/frază (în accepția lui Benveniste), căci asta a și fost înainte de a se izola (este motivul, pentru care se spune ca frazeologia tine și de sintaxa), dar nu în întregime ordinea elementelor componente este, în general, fixă și, frecvent, formulele sunt incomplete (nu sunt enunțuri propriu-zise) etc. Dezechilibrul apare și întrucât, conform izomorfismului, unitățile aflate la un nivel superior ar trebui să fie mai numeroase decât
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Glotica în patru doctrine 14: 10. Fonologia sau doctrina sonurilor; 20. Morfologia sau doctrina formelor gramaticale; 30. O doctrină a semnificațiunilor sau după el "a funcțiunii cuvintelor", numită generalmente ideologie, mai bine însă semasiologie; 40. În fine, doctrina proposițiunii sau sintaxa. Însuși Schleicher s-a ocupat totd'auna, ca și Bopp, numai cu primele două, scusându-se că cele două din urmă nu pot fi prelucrate d'ocamdată într-un mod științific 15. Pentru Hovelacque, semasiologia și chiar sintaxa nici nu există
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
doctrina proposițiunii sau sintaxa. Însuși Schleicher s-a ocupat totd'auna, ca și Bopp, numai cu primele două, scusându-se că cele două din urmă nu pot fi prelucrate d'ocamdată într-un mod științific 15. Pentru Hovelacque, semasiologia și chiar sintaxa nici nu există măcar. El zice: "La linguistique peut être définie: l'étude des éléments constitutifs du langage articulé et des formes diverses qu'affectent ou peuvent affecter ces éléments. En d'autres termes, si l'on veut, la linguistique
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mult mai îngustă decât chiar cea veche a lui Rapp, care deosebia totalitatea Linguisticei în "Fisica gramaticala" (Physik der Grammatik) și în "teleologia gramatologică" (Teleologie der grammatischen Wissenschaft), înțelegând sub cea de'ntâi Fonetica și prosodia, sub cealaltă morfologia și sintaxa 17. Să ne întoarcem însă la Schleicher. Divisiunea în patru ne dă prea mult ori ne dă prea puțin, una din două. Însuși Schleicher ne spune că în producțiunea limbei șanț trei factori esențiali: son, forma și sens18. Ar trebui
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
dă prea puțin, una din două. Însuși Schleicher ne spune că în producțiunea limbei șanț trei factori esențiali: son, forma și sens18. Ar trebui dara să fie nu mai multe decât trei doctrine: fonologia, morfologia și semasiologia. Schleicher adaugă că sintaxa este a patra parte a Gloticei "intru cât cercetarea noastră se întinde peste cuvânt, considerând pe acesta ca un membru al proposițiunii"19. Dacă din studiul proposițiunii iese sintaxa, apoi cum de nu iese nemic din studiul prealabil al cuvântului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
multe decât trei doctrine: fonologia, morfologia și semasiologia. Schleicher adaugă că sintaxa este a patra parte a Gloticei "intru cât cercetarea noastră se întinde peste cuvânt, considerând pe acesta ca un membru al proposițiunii"19. Dacă din studiul proposițiunii iese sintaxa, apoi cum de nu iese nemic din studiul prealabil al cuvântului, element constitutiv al proposițiunii? Pentru a fi consecințe [= consecvent; n.ed.] cu sineși, Schleicher era dator a împărți Glotica în trei, ori a o împărți în cinci, niciodată însă în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de nu iese nemic din studiul prealabil al cuvântului, element constitutiv al proposițiunii? Pentru a fi consecințe [= consecvent; n.ed.] cu sineși, Schleicher era dator a împărți Glotica în trei, ori a o împărți în cinci, niciodată însă în patru. Admițând sintaxa, adecă doctrina proposițiunii, el a uitat lexiologia, adecă doctrina cuvântului, λέξις, privit că ceva întreg, după cum că ceva întreg se privește în sintaxa proposițiunea. Dar nici chiar împărțirea în cinci nu e completă. Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
dator a împărți Glotica în trei, ori a o împărți în cinci, niciodată însă în patru. Admițând sintaxa, adecă doctrina proposițiunii, el a uitat lexiologia, adecă doctrina cuvântului, λέξις, privit că ceva întreg, după cum că ceva întreg se privește în sintaxa proposițiunea. Dar nici chiar împărțirea în cinci nu e completă. Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituie obiectul semasiologiei, ci mai mult încă printr-un sens
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituie obiectul semasiologiei, ci mai mult încă printr-un sens ascuns, lăsat fără expresiune, subînțeles, care se manifestă mai cu deosebire în sintaxa. Din data ce după morfologie sau după lexiologie noi punem doctrina separată a semnificațiunii, care resultă d'a-dreptul din studiul formelor gramaticale și al cuvintelor, urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
expresiune, subînțeles, care se manifestă mai cu deosebire în sintaxa. Din data ce după morfologie sau după lexiologie noi punem doctrina separată a semnificațiunii, care resultă d'a-dreptul din studiul formelor gramaticale și al cuvintelor, urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine "idei latențe"20; o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόημα "cugetare intenționala". Numai această importantisimă doctrina
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
astfel înțeleasă, s-ar putea represinta prin următoarea figură: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de pildă în graiurile cele zise polisintetice sau incorporative din America, în câri o proposițiune, fie cât de lungă, ne apare că o singură vorba; dar tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [= originară; n.ed.] între morfologia și sintaxa pe de o parte, între semasiologia și noematologia pe de alta. Închegarea cea parțială fiind odată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne-nchegată: sintaxa și noematologia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
morfologia și sintaxa pe de o parte, între semasiologia și noematologia pe de alta. Închegarea cea parțială fiind odată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne-nchegată: sintaxa și noematologia, câri conserva o continuă acțiune din afara asupra elementelor celor cristalisate, rolul sintaxei consistând în a lega în proposițiune puncturile α-β-γ din figură de mai sus, rolul noematologiei în a completa prin subînțelegere lacunele de sens între puncturile x
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Închegarea cea parțială fiind odată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne-nchegată: sintaxa și noematologia, câri conserva o continuă acțiune din afara asupra elementelor celor cristalisate, rolul sintaxei consistând în a lega în proposițiune puncturile α-β-γ din figură de mai sus, rolul noematologiei în a completa prin subînțelegere lacunele de sens între puncturile x-a, b-c, d-e, f-y. Și fiindcă ambele, noematologia și sintaxa, lucrează din afară
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
celor cristalisate, rolul sintaxei consistând în a lega în proposițiune puncturile α-β-γ din figură de mai sus, rolul noematologiei în a completa prin subînțelegere lacunele de sens între puncturile x-a, b-c, d-e, f-y. Și fiindcă ambele, noematologia și sintaxa, lucrează din afară, din sfera cea rămasă fluida, lucrarea ambelor se confundă, de unde resultă că elementul mai vag al subînțelegerii se învederează mai cu seamă prin elementul mai plastic al proposițiunii [11]. Plecând, împreună cu Schleicher, de la triada: son formă sens
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]