2,094 matches
-
dreaptă a intrării, chiar lângă ușă, a fost amplasată o placă de marmură pe care scrie următorul text: "„Pe locul vechiului han ce s-a ridicat în anul 1718 și risipit cu ani în urmă s-a clădit, cinstindu-se slova românească a marelui Sadoveanu, noua construcție. Fie să rămână loc de vrăjit popas și desfătare sufletească pentru toți călătorii pământeni sau veniți de pe alte meleaguri“". În fața hanului, în partea dinspre drumul național, a fost amplasat bustul din piatră al marelui
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
două persoane au fost martore ale reparației monumentului în 1794. În unghiul dat de forma de acoladă a părții superioare a ancadramentului fostei intrări de pe latura nordică se observă, din interiorul bisericii, prezența unei pietre pe care se află câteva slove dintr-o inscripție în limba slavonă. Aceasta este probabil anterioară momentului construcției actualei biserici, având destinația de pisanie sau piatră de mormânt. Noi lucrări de reparații au avut loc în 1828. Cu acel prilej a fost amplasată o pisanie pe
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
oamenii nu se pot transforma în spirite rătăcitoare, ei trebuie să moară mai întâi. Kafka pe malul mării - versurile " Când ești la marginea lumii"/ "Eu sunt intr-un crater stins."/ "Iar în umbră ușii"/ Sunt cuvinte ce și-au pierdut slovele."/ "Luna-si aruncă razele peste o șopârla adormita,"/ "Peștișori cad din cer."/ "Dincolo de fereastră"/ Sunt soldați cu suflete încremenite."/ "Kafka stă pe un scaun pe malul mării,"/ "Cu gândul la pendulul ce mișcă lumea."/ Când cerul inimii se închide,"/ "Umbră
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
comunistă). Mormântul ctitorului se află în imediata apropiere a bisericii. Prezența pomelnicului care ajunge în timp până la 1594 i-a făcut pe unii vizitatori să afirme că biserica de lemn din Costești datează din acel an. Pomelnicul este scris cu slove chirilice și cuprinde numele preoților care au slujit în Costești din cele mai vechi timpuri. Pomelnicul bisericii menționează în anul 1809 un preot cu numele de Vasile ca paroh. Printre preoții care au slujit aici este menționat pr. Costache Neculau
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
iar bolta a fost zugrăvită, fiind vizibile și astăzi urme de culori obținute din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
problemă tot atât de importantă care nu i-a rămas străină lui E. Hodoș este ortografia cu litere latine a limbii. Ca și alți lingviști, a susținut că, până în secolul al XIX-lea, s-a folosit alfabetul chirilic care avea 43 de slove. Alfabetul chirilic este un "„vechi alfabet slav creat de de frații Chiril și Metodiu în sec. al IX-lea și întrebuințat la noi (oficial) până în 1860, care a servit drept bază pentru alfabetele folosite de popoarele slave ortodoxe”". Acest alfabet
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
secolul al XVIII-lea a turnului clopotniță de deasupra pridvorului. Mențiunea clară a ctitorului este făcută în două pomelnice ale bisericii. Cel mai vechi dintre ele datează din perioada imediat următoare construirii lăcașului de cult, fiind pictat în altar cu slove roșii; acest polenic este astăzi grav deteriorat și imposibil de descifrat. O fotografie a sa, împreună cu o transcriere a textului, a fost publicată de Gheorghe Balș în 1928. Al doilea pomelnic a fost pictat pe lemn la 1815, în perioada
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
TV, Noroc TV etc. Ardealul Literar, Lumina Lină, Universul Cărții, Sud, Bucovina Literară, Flux, Accente, Literatura și Arta, Dacia Literară, Luceafărul, Mozaicul, Euromuseum, Roua Stelara, Epoca, Ecoul, Viața Literară, Cetatea lui Bucur, Dacologica, Neamul Românesc, Universul literar, Noul Orfeu, TABOR, Slova Creștină, Glas Comun, Luceafărul românesc, Reflex, Helis, StarPress,Haemus , Vatra Veche, Antares, Analize și Fapte, Glasul Națiunii, Limba română, Florile Dalbe, Revista Română, Alunelul, Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar, ExPonto, Argeș
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
zilei de 4 iulie, la Petrograd, din Finlanda, unde se refugiase. A început ciocnirile armate cu trupele fidele Guvernului Provizoriu. Una dintre circumstanțele care au perturbat starea de spirit a soldaților a fost publicarea, la 5 iulie, în ziarul "Jivoe Slovo" a informație despre finanțarea bolșevicilor de către autoritățile germane. Până la , vila Kșesinska, vila Durnovo și au fost curățate de bolșevici, soldați și marinari kronstadteni. A fost înființată o comisie specială de anchetă. Au fost găsiți răspunzători pentru protestele antiguvernamentale V. I.
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
Școala primară de băieți nr. 2 din cartierul ieșean Păcurari și publicase în colaborare "Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară" (1868) și "Învățătoriul copiilor - carte de cetit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instructive" (1871). Eminescu l-a introdus pe Creangă în cenaclul "Junimea" și l-a îndemnat să scrie, iar în același an i-au fost publicate în "Convorbiri literare" poveștile „Soacra cu trei nurori” (1
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Școala primară de băieți nr. 2 din cartierul ieșean Păcurari și publicase în colaborare "Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară" (1868) și "Învățătoriul copiilor - carte de cetit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instructive" (1871). Eminescu l-a introdus pe Creangă în cenaclul "Junimea" și l-a îndemnat să scrie,} iar în același an i-au fost publicate în "Convorbiri literare" poveștile „Soacra cu trei nurori” (1
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
care îl numește primar al Capitalei. Va fi apoi deputat de Putna, Mehedinți și Vaslui, vicepreședinte al Camerei și într-un final ministru al lucrărilor publice. Activitatea administrativă îi răpește timpul necesar creației literare. Totuși a păstrat contactul cu lumea slovelor prin conferințe despre doină, după ce ținuse un curs de folclor la Facultatea de Litere în 1892. Menține ți legătura cu marii săi prieteni: I.L. Caragiale, Al. Vlahuță și Nicolae Grigorescu. La vechile unelte literare se întoarce abia după răscoala din
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
1984), a îngrijit peste douăzeci de antologii și ediții critice ale operelor lui Al. Vasiliu, M. Eliade, M. Sadoveanu, N. Crainic, Al. Dima și M. Eminescu și a publicat, în colab. cu Magda Ursache, antologia de poezie religioasă "Duh și slovă" (2000). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iași. A fost recompensat cu Premiul Profesor Emeritus al Universității „Al.I. Cuza” (2001), Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor - Filiala Iași (2001, 2006), Premiul opera omnia acordat de revista
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
"Țării mele și Poporului meu, Când veți ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veșnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Și totuși, din marea dragoste ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de
Testamentul Reginei Maria by Laurențiu Ganea () [Corola-website/Journalistic/106015_a_107307]
-
istorie literară în mers realizează "notele" și orice privește realitatea publicațiilor de provincie, mai puțin știute, care altfel s-ar păstra doar cu denumirea în fișele bibliotecilor. Le enumăr "Bacăul", cotidian de informație; "Revista Lipovei", revistă cultural-socială de interes local; "Slove", revistă lunară din Calafat, "Vlăstarul" din Târgoviște, la rândul său în plină actualitate, prin comentariul amar al celui care îl expediază, "ce greu apare o revistă fără bani", "Dobrogea jună" și "Talazul", înțelegând după titlul fiecăreia că vin dinspre mare
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
prăpăstii, Și-n negură se-mbracă zarea, Eu în genunchi spre tine caut: Părinte, orînduie-mi cărarea! În pieptul zbuciumat de doruri Eu simt ispitele cum sapă, Cum vor să-mi tulbure izvorul Din care sufletul s-adapă.” „Mult iscusita vremii slovă Nu spune clipa milostivă Ce ne-a-nfrățit pe veci necazul Și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața Ce-a săvîrșit a noastră nuntă, Bătrîne Olt! - cu buza arsă Îți sărutăm unda căruntă.” Năvala cuvintelor de origine slavă îngrămădite în doar cîteva versuri
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Olt! - cu buza arsă Îți sărutăm unda căruntă.” Năvala cuvintelor de origine slavă îngrămădite în doar cîteva versuri frapează, chiar înainte de a se fi descoperit semnificația mesajului: trup istovit, stăpîne, drum, prăpăstii, zarea, orînduie, ispitele, izvorul în Rugăciune; iscusita vremii slovă, clipa milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă, a săvîrșit, în Oltul. În ultimul exemplu, din cele 24 de „cuvinte pline” ale strofei 10 sunt de origine slavă, adică peste 40%. Dacă adăugăm faptul că ele formează sintagme memorabile (iscusita
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă, a săvîrșit, în Oltul. În ultimul exemplu, din cele 24 de „cuvinte pline” ale strofei 10 sunt de origine slavă, adică peste 40%. Dacă adăugăm faptul că ele formează sintagme memorabile (iscusita vremii slovă, clipa milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă), atunci realizăm că impactul lor stilistic se potențează considerabil. O proporție de 40% a slavonismelor era oricum neobișnuită în limba română curentă de la 1900, iar faptul că autorul provenea din Ardeal ridica
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Varietatea lor prozodică minimă și revenirea obsesivă a cîtorva metri le caracterizează. Iată incipit-urile primelor Poezii: „Rătăcitor cu ochii tulburi,/ Cu trupul istovit de cale”(Rugăciune); „La voi aleargă totdeauna/ Truditumi suflet să se-nchine” (Plugarii); „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune clipa milostivă” (Oltul); „Trei pruni frățîni, ce stau să moară,/ Își tremur’ creasta lor bolnavă” (Casa noastră); „Ca o vecernie domoală/ Se stinge zvonul din dumbravă” (Apostolul); „Cînd rătăcind, bătrîne codru,/ Ajung la sînul tău de tată” (În
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]