2,969 matches
-
tăcere și gânduri curate Zile bune de-acum vorbe de bine grăiți Astăzi nu vrem judecăți, departe cu sfadă nebună. Gloată cu grai veninos, lucrul să ți-l zăbovești!” Ai divorțat de soacră, deci și de nevastă, nu mai ești slugă la sas. O să pleci când vrei tu, nu târâit de alții, când o să vrea „mușchii tăi”. Și nu mai peci niciodată. Pleci doar la Sighișoara și cu Lotoțki, prietenul tău, luați la picior cetățile țărănești de pe Târnave. Pinii Mariei Tereza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
scrumieră! Și Augusto se întoarse acasă. II Când valetul îi deschise ușa... Augusto, care era bogat și singur, întrucât bătrâna lui mamă răposase în urmă cu abia șase luni înaintea acestor întâmplări mărunte, locuia cu un valet și o bucătăreasă, slugi ale casei de multă vreme și descendenți ale altora care slujiseră tot acolo. Valetul și bucătăreasa erau soț și soție, dar nu aveau copii. Când valetul îi deschise ușa, Augusto îl întrebă dacă venise cineva în lipsa lui. — Nimeni, domnișorule. Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o noapte înainte pe rampa de gunoaie. Omul cu ciocul de ramă i-o luase mult înainte. ăO văd pe Zitta în zăbranic, calmă, tristă și socotită. E înconjurată de neamurile ei, atentă la sfaturi. Cineva coboară de la etaj, cu ajutorul slugilor mele, un cufăr mare cu obiecte de valoare practică. Unchiul scăpătat al Zittei, samsarul fără noroc, care la șaptezeci de ani părea de cincizeci, intră ca o vijelie în casă, cu țigara de foi în gură, cu pălăria într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care nu-i vro chestie cum nu s-a mai văzutără. Când a aflat că iera sor-mea, s-a topit cu totu, care lu biata Pumita d-acu să știe că-i plăcea să se flirtuiască până și cu slugile dân casă. Chestia ie că l-a poftit pă Rica la cabana Moncha, cu toate că nu ne văzusem nici baremi Într-o cutie cu chibrite. Don Commendatore - tata lu Rica, vă aduceți aminte - să dădea de ceasu morții să le facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
picăturili alea de soilit care le ții În scrin. — Mare năzdrâmbă mai iești, a observat Mariana. Doar știi ce-a zis doctoru, că porcăriile alea sunt bune decât la nimic. Io sunt altă chestie, că tre să mă lupt cu slugile. Dacă nu adorm, chiar că are la ce-mi merge mintea. Și n-o fi asta ultima noapte. Ce credeți, Commendatore, or fi ezistând vieți la fel cu viziunile lu Jannings? Ricardo a priceput că Pumita nu voia să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
omorau noaptea, când hanu să umple ochi cu puhoi dă fețe neștiute, că io nici nu le zic clenți, pencă plătesc patu și p-ormă valea, nici usturoi n-a halitără, nici gura nu le puțește. Dăcât Fainberg și-o slugă, În han iera aproape toți când s-a comis măcelu. Apoi s-a dovedit că nici Zarlenga nu venise la Întâlnirea dă onoare, că să Încăierase În Saavedra, unde tomna pusese În luptă cocoșu cu pene plumburii și linii albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în perioada enormei dezamăgiri și unde, în ciuda aparențelor, e multă disperare (avea s-o vadă cineva care mă cunoaște bine, Sanda Cordoș), apar mereu trimiteri la copil. februarie. În cerc de câini. Printre ei și prieteni. Cei mai colțoși! Și slugi de lux... Și-apoi și restul... toată oboseala... cu capu’vraiște... Fabrica... și tot Sistemul Om. Aș vrea, aș vrea... Să ies din pielea mea... (să...) luni. Să nu-ți fie silă! Să nu-ți fie frică! Uită-te la
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
asta. Loew vrea o invitație? — Nu tocmai. I-ai făcut odată un mare serviciu domnului Morrow, nu-i așa? În octombrie 1947. Un serviciu prea mare. — Da, așa e. — Încă mai ești prieten cu familia Morrow? — Ca de la stăpîn la sluga năimită, da. De ce? Dudley rîse. — Flăcău, lui Ellis Loew Îi trebuie o nevastă. De preferință una creștină și cu ceva pedigri În lumea bună. A văzut-o pe Joan Morrow la diverse Întruniri civice și o cam vrea. Vrei tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Sorin, Însă noi am cerut voie să ne aducem și prietenii. - Cu atât mai bine, a spus Tibi, binevoitorul nostru prieten. E loc destul. Loc era, Într-adevăr: vreo șapte-opt dormitoare, două băi, anexă În curte, probabil fosta casă a slugilor, cu două camere și ea, cu baie, cu tot dichisul. Un fost conac, ce mai! Bucătăria era uriașă, livingul la fel, cu șemineu și panoplie, colecție de flori de mină, câteva tablouri ale unor maeștri maghiari-transilvăneni. Beciul era la fel de Încăpător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
al cercului „România muncitoare“ și a condus mai multe publicații legate de aceasta. A fost director al publicațiilor „Era nouă“ și „Reporter“. A rămas în istoria literaturii române pentru pamfletele sale, trei romane - „Vinul de viață lungă“ (1930), „Fecior de slugă“ (1933) și „Nea Nae“ (1935) - și o piesă de teatru, „Canalia“. A trecut în neființă în 1949. MIERCURI, 30 NOIEMBRIE ORĂȘTIE - PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ Prima atestare documentară a orașului Orăștie datează din 1224, de când se păstrează diploma regelui Ungariei Andrei
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
abia să ai legile și instituțiile națiilor industriale. Să zicem, bunăoară, că cineva are un palat cât al lui Vodă, și venituri numai de pe un petec de cincizeci de pogoane. Va putea el să ducă trai de Domn, să ție slugi multe de pe petecul lui de moșie? Și ce-i într-adevăr o nație agricolă pe lângă una industrială? Cât un răzaș, oricât de vrednic fie, pe lângă un boier cu 100 000 de pogoane într-un hotar. Poate să fie răzașul cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
episcopului de Buzău. Deci întru împlinirea acestora și Preasfinția Ta să binevoiești a scri celui mai mare povățuitor a eparhiei aceea, după hotărârea bisericească și politicească. Iar eu pentru înștiințarea la comandirii acelor ținuturi am scris. Al Preasfinției Tale plecat slugă: 1773, aprilie 25 subscris; Graf Rumianțof În urmarea acestei epistole mitropolitul înștiințează prin enciclică pe toată tagma bisericească și pe toți creștinii ortodoxi din ținuturile anexate la eparhia de Huși (Ismail, Eeni, Achennan și Bender) că, după înțelegerea cu graful
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bani străini și chiar români cari lucrează ca să răstoarne guvernul liberal, căci, zice numita foaie, "ei știu că nu-l pot răsturna decât printr-un scandal ca cel de la 1866". Mai întîi - și vorbim stăpânilor din Str. Doamnei, iar nu slugilor de la "V[ocea] lui Faraon", - fie-ne permis a pune câteva întrebări. Sânt în această țară două partide, partidul conservator și partidul radical; care dintre aceste partide, socotind de la ivirea lor pe arena politică, a întrebuințat mijloacele demagogice pentru a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
eu am voit să vă trimit prin ajutorul comisarului Ruban, care însă s-a mai oprit și de aceea v-o trimit cu polcovnicul Petrovsky, care vă va raporta verbal sau în scris lămurirea acestei afaceri. Al Excelenției Voastre plecat slugă (Semnat) A. M. Warszawsky. (Înregistrat la no. 35 541 în dosarul intendenței generale de companie din 1877 no, 129 din ordinul intendantului armatei, generalul Rossisky). Toate actele cu cari se constată cele sus-zise le posed în toată regula spre a putea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Camorra, care miroase de departe a pușcărie. Din cauza asta vi se pare într-adevăr, onorabililor, că oamenii pe cari-i leagă comunitatea de cultură, de avere si de principii sânt dezbinați între ei, căci între conservatori nu sânt stăpâni și slugi cum sânt la voi, nu e Catilina și bande catilinare, ci sânt oameni egali prin avere și cultură, oameni cari, daca voiesc puterea, n-o voiesc pentru ei, ca mijloc de trai, ci pentru ca să scape țara de voi, de sterilitatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a venit Domnul peste ele până în București călare. Dar cum s-a sfârșit viața acestui Domn iubit, care a creat cea mai frumoasă epocă de prosperare națională? Cum și-au răzbunat vrăjmașii lui de dînsul? I s-au făcut slugi plecate, spre a-l face urât de popor și spre a-l putea apoi răsturna, punând capăt și epocii create de dânsul. La bătrânețe, el ajunsese de batjocora lumii și a oștirei care: [î]i zicea fără de rușinare că, fiindcă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fost o epocă de aur în comparație cu domnia de tină a evreilor și să nu uite nimeni că, evreii fiind clasă de mijloc și legislațiunea liberală fiind esclusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci stăpânii privilegiați și românul slugă la jidan. Iar guvernul acestei țări merge atât de departe cu frica și cu nedestoinicia, dacă nu cu trădarea, încît pe români îi amenință cu soarta chedivului din Egipet, detronat de puterile europene; deși cazul se potrivește cu noi ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și își purta condicele de comerț, își făceau contractele și corespondența în această limbă. Iar restul era considerat de străini, n-avea permisiunea de-a se așeza nici la țară nici în orașe, n-avea permisiunea de-a intra ca slugi, ucenici sau calfe, c-un cuvânt marea mulțime era amenințată cu alungarea peste graniță și silită să emigreze. Și-n Prusia au existat asemenea legi, fie generale, fie provinciale, până la 1869. Nici Prusia așadar nu le-a dat evreilor decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pretextul ideilor liberale, se înființează o sumedenie de ministerii de marină, bine plătite; iar dacă cineva arată netrebnicia acestor organe fără funcțiuni naturale, zădărnicia risipei de puteri vii, cari se puteau întrebuința la ceva mai folositor, atunci e taxat de slugă boierească, de reacționar în sensul feudalității și se apelează în contra lui la-nfrățirea tutulor românilor. Românii toți, în înțelesul demagogiei, sânt însă toți prezidenții trecuți sau viitori ai republicelor ploieștene, și înfrățirea cu aceste elemente nu ni se pare deloc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vede în această privință Austria, Rusia, Turcia și chiar Germania și altfel Franța, Englitera și Italia. Dacă guvernul și amicii săi nu vor să înțeleagă aceasta, atunci nu ne rămâne decât să presupunem din două lucruri unul; ori că sânt slugi supuse și plecate ale evreilor; ori că ei chiar dinadins caută să agiteze țara, gîndindu-se la turburări, la schimbări, la prefaceri și în genere la răsturnări. Altfel nu se poate explica zelul cu care guvernul umblă să mai cumpere cele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adversarii noștri să crează că noi știm sigur, din izvor autorizat, cumcă în cestiunea izraelită nu e nici vreo cauză nici vreun pretext de intervenire a puterilor, ci totul este un marafet al Alianței izraelite și al acelora ce sânt slugile acestei Alianțe și stăpânii României. [22 septembrie 1879] ["DUPĂ CUM SE POATE PREVEDEA... După cum se poate prevedea din discuțiunile ce urmează în Cameră, proiectul de soluțiune al guvernului privitor la pozițiunea izraeliților nu va fi în stare de a întruni cele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
între statul român și puterile Europei raporturi de amiciție și de interese reciproce, ca în orice eventualitate să avem în favoarea noastră simpatia și sprijinul lor. Cu alte cuvinte trebuie să rămânem iloți ca să avem onoarea de a fi prenumărați între slugile plecate a tuturor puterilor. Numai cu acest preț puterile vor ținea la noi, cum au ținut la bieții turci, Dumnezeu să-i ierte. Această politică a "Presei", grozav de subțire, secondată cu multe parafraze liberalo-naționale de cătră cei din Strada
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
omului celui mai mare al timpului, marelui elector al Prusiei, el i-a ridicat un monument care va dura cât statua lui Schlueter. Boerne însă tîrî pe cel mai mare german al timpului său, pe Goethe, în noroi, numindu-l slugă rimată și batjocori pe germani, numindu-i un popor de slugi, cu toată obrăznicia unui om care înlăuntrul său se simțea străin de ei. Istoria a judecat deja. Boerne e mort, ideile lui învinse, scrierile lui nu le mai citește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
i-a ridicat un monument care va dura cât statua lui Schlueter. Boerne însă tîrî pe cel mai mare german al timpului său, pe Goethe, în noroi, numindu-l slugă rimată și batjocori pe germani, numindu-i un popor de slugi, cu toată obrăznicia unui om care înlăuntrul său se simțea străin de ei. Istoria a judecat deja. Boerne e mort, ideile lui învinse, scrierile lui nu le mai citește nimenea afară de specialiști, Heine trăiește și va trăi. De ce? Nu pentru că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe-obraz, să-mi treacă. Nu mi-a trecut. „Melancolico-depresiv.“, am încercat să mă eschivez. „Dacă palatul ăsta e-un fel de cetate privată, atunci mi-ar fi plăcut să fiu eu locatarul ei.“ „Și să ai o mie de slugi, în frunte cu mine, nu? Să ne exploatezi pe toate, să-ți măturăm aleile, să-ți curățăm birourile și seara să te-așteptăm în pat, cu așternuturile gata încălzite...“ „O mie de așternuturi, câte unul în fiecare seară. Hmm!“ M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]