2,424 matches
-
I-am văzut plini de recunoștință și de respect în fața unui profesor, ca apoi, după ce a trecut, să-l bârfească cu colegii. Am auzit pe câte o noră, când eram în vizită la ea, cum își laudă de respectuos mama soacră, ca după numai câteva minute după ce a ieșit, s-o vorbească de rău, utilizând atribute necuviincioase. De asemenea, sunt părinți, care în fața odraslelor lor îi bârfesc pe profesori, vecini, sau chiar rude apropiate, folosind un limbaj neadecvat pregătirii lor intelectuale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noastră un torent nesfârșit de publicitate, modelându-ți parșiv gusturile, sugerându-ți ce să mănânci, ce să îndrăgești, ce să urăști, ce să votezi etc. Așa că am renunțat la această tiranie, care o întrece cu mult pe cea a unei soacrei sau a unei neveste cicălitoare. Mai păstrez doar viciul de a citi presa. Iar în ultimii ani, ca o compensație, am început să pictez, asta mai ales în nopțile în care mă vizitează insomniile. E foarte adevărat ce se spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
editorul n-a știrbit nimic din podoabe și arta lor pentru că n-a căutat să le dreagă, ci le-a scris sobru, natural, așa cum le-a gândit și spus autorul.”; Jipii - povestea Peleșului - de Carmen Sylva; Doina de George Coșbuc, „Soacră, soacră poamă acră”, de Sofia Nădejde - luate din volumul „Din chinurile vieții”; „De-a baba oarba” de Al. Vlahuță din „Novelele” apărute în editura Frații Șaraga din Iași; „Legendele privighetoarei” de Simion Florea Marian din Biblioteca pentru toți, Editura literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
n-a știrbit nimic din podoabe și arta lor pentru că n-a căutat să le dreagă, ci le-a scris sobru, natural, așa cum le-a gândit și spus autorul.”; Jipii - povestea Peleșului - de Carmen Sylva; Doina de George Coșbuc, „Soacră, soacră poamă acră”, de Sofia Nădejde - luate din volumul „Din chinurile vieții”; „De-a baba oarba” de Al. Vlahuță din „Novelele” apărute în editura Frații Șaraga din Iași; „Legendele privighetoarei” de Simion Florea Marian din Biblioteca pentru toți, Editura literară Carol
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în trei strofe de poezie modestă. La următoarele numere întâlnim și alte nume de autori - Gh. Culei, M.N., G.V., Orest Horia Pașcanu, Mell - despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări literare cu „Soacra zălog”, comedie într-un act de Orest Horia Pașcanu, un portret-interviu cu regizorul Sică Alexandrscu, glume, anecdote și condoleanțe și iarăși dispute gazetărești, de data aceasta cu C.C.R („Un miop răzvrătit” semnat G. Vas, dar și o poezieportret de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și versuri: despre Dorul vieții, Secretul viselor, despre parale și orașul industrial, despre Viorica și Vântul, despre O fantezie, oftat, lucruri bune și rele, Din iarnă-n iarnă, despre „Ce zicea Eminescu despre femei” și „Când e bucuria mare cu ... soacra.” Snoave, sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trimite invitația de cum se întoarce (în jur de 1 iunie). Vă invidiez pentru călătoria în Italia. Iată planurile noastre: plecăm din Chicago în jur de 15 iunie; nu știm încă adresa noastră de la Paris, dar puteți să-mi scrieți la soacra mea, dna Maria Sendrea, Collège Ste Thérèse, 1 Rue Boinod, Paris 18e. Vom rămâne la Paris până pe 14 iulie. După aceea, nimic nu este stabilit. În jur de 20august trebuie să particip la Eranos de la Ascona. La sfârșitul lui august
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
smeriți cu inima. Să nu scoatem sabia. Și totuși să fim ai Unuia care n-a venit să aducă pace pe pămînt ci sabie și foc; dihonie și despărțire între fiu și tată, între fiică și mamă, între noră și soacră. Să nu ținem la viață, să fim gata oricînd s-o jertfim, defăimînd deșertăciunile. Și să avem drept scop suprem dobîndirea vieții veșnice. Să nu căutăm mîntuirea în moarte sau neant, ci păstrînd modesta condiție luptătoare a omului. Și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu a existat niciodată! Bucureștiul liber, Bucureștiul În dezordine, fericit, zăpăcit Încă de libertate, neștiind Încă foarte bine ce să facă cu dânsa, ziarele care se năpusteau asupra celor două lucruri interzise formal de dictatură: omul politic și faptul divers! („Soacra sugrumată cu firul de telefon!”, am citit pe prima pagină a unui ziar de tiraj și, vai, Încă și azi, după 16 ani, faptul divers sau pozele unor manechine cvasi-goale, amante sau nu ale unor fotbaliști miliardari, se lăfăie pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dvs. mă pot sfătui. Dar iată despre ce e vorba. Am primit o scrisoare din partea D-lui Toporan, prin care Îmi comunică faptul că m-a căutat acasă de două ori, dar nu m-a găsit, deși nici soția, nici soacra nu știu nimic de acest lucru. Îmi solicită numărul de telefon spre a mă vedea personal când va veni În București, deoarece are nevoie de o serie de date despre Doina Bucur. Îmi spune că aceste date Îi sunt solicitate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
data =”1 aug. 1978”> Mult stimate Domnule Dimitriu, De Îndată ce am cetit scrisoarea Dvs. cu vestea că ați fi dispus să țineți conferința cu diapozitive color despre Fălticeni, am fost Încântată și am plecat la lucru. Eu sunt bună prietenă cu soacra D-lui Tărchilă (...), care este președintele Asociației Scriitorilor, din Brașov. Prin telefon mi-a spus că ginerele are În prezent ceva de lucru la București și mi-a indicat să mă adresez locțiitorului (dir. teatrului) și Între timp va sosi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
câte un trandafir roșu în locul feței. Încerc o jenă în a vedea albumul de familie transformat în afiș și doliul politizat. În același bombardament, gazda mea și-a pierdut două fiice, pe soția sa, tatăl, bunica, cumnata, fratele, sora și soacra. I-a rămas un fiu de șapte ani cu un picior amputat. Tonul îi devine dintr-odată dur: "N-am fost niciodată terorist, așa cum s-a spus dincolo. Acum însă, nu mai știu...". Învățătorul care mă însoțește ca traducător îl
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fidelitatea persoanelor căsătorite, respectarea cuvântului dat, toate acestea sunt înscrise în Legea lui Dumnezeu cel preabun și preamilostiv. Declarația universală a drepturilor omului nu stabilește niciun fel de condiție pentru căsătorie, laxismul permite noi aberații, cum ar fi căsătoria cu soacra sau chiar între homosexuali. Șaria este, din fericire, mai scrupuloasă în această privință și, iată, admite chiar și bebelușii dintr-un ovul fecundat în eprubetă. Cât despre democrația electivă, islamul stabilește criteriile unei bune guvernări, ale valorilor supreme care pot
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
academician care în sfârșit a pus mâna pe fotoliu și care se odihnește. E ca un literat care a pus mâna pe fotoliul academic și acuma nu mai face nimic: se odihnește. X se însoară. După ce es de la starea civilă, soacra zice: S-a sfârșit. De-acum cred că nu vei mai face prostii. Nu! răspunde ginerele, făgăduiesc că aceasta va fi cea din urmă a mea prostie! Marea cauză a revoluțiunilor este că, pe când națiunile merg înainte, constituțiile rămân pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
smârcurile dezghețate. Când Turcii cunosc că au fost înșelați, îi omoară cu buzduganele. (?) (nu mor atunci, ci pe urmă, din răni și chinuri) Mai întăiu și mai întăiu: Cap. I tânăra nevastă a lui Simion naște un băiat asistată de soacră și cumnată etc. Obiceiuri la naștere. Manole Păr-Negru e mare comis. Simion comis la Timiș. Toma Priceputu. Acuma vreau să vă spun că într-o zi una alta iasta ceea, mă întâlnesc cu comisul Manole Păr Negru. Trebuie să știți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nu bețivul. Magar hagiu tot magar rămâne. Ghebosul râde de cămilă. Cel cu peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare Dărândai? Ai găsit ce căutai. Este-aici la Slătiori O soacră cu trei nurori etc. Măi fecior din cela sat Umbli noaptea la furat O nevastă cu bărbat? Și te-au prins și te-au legat Și te-au dus la judecat Judecata ți-i făcută Strânge-o-n brațe ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe unguri la Hindău”, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, numit în inscripție “bunicul său”, Bogdan, unchiul său, fiul lui Alexandru cel Bun. Primul document, în care este menționată Episcopia Rădăuților, datează din 6 iulie 1413. Alexandru cel Bun dăruia soacrei sale Anastasia, Coțmanul Mare cu cătunele sale, urmând ca după moartea ei satele să de revină Episcopiei Rădăuților. Dintr-un document din 15 martie 1490, aflăm că Alexandru cel Bun a dat Episcopiei Rădăuților 50 de biserici cu popi. Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Episcopiei cele 50 de biserici cu popii lor și se dă un nou privilegiu, deoarece se făcea un schimb cu bisericile cu popi ai mânăstirii Putna. La 26 august 1503, era întărită stăpânirea asupra satelor dăruite de Alexandru cel Bun soacrei sale Anastasia, de data aceasta fiind pomenite numele cătunelor care țineau de Coțmanul Mare, anume: Gavrilăuți, Hlivișcea, Davidăuți, Sadcău, Clivodinul, Bludna, Suhoverhul, Ceaplinți și Valeva. Era întărită stăpânirea asupra satului Rădăuți. Așadar, în afara celor trei sălașe de țigani, toate proprietățile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în contingent lui Antofiță în schimbul cunoașterii absolute. O inițiere feminină ce respectă tiparul înghițirii de către un pește (regăsit și în legenda biblică a lui Iona) și al scufundării în apele genezei întâlnim în Jăman - crai I(25). Sub pretextul invidiei soacrei pe nora sa, Lina este aruncată în lac, moment în care Domnul trimite un pește pentru a o salva prin înghițire. Spațiul corespunde întru totul decorului primordial: „Pe Lina am dus/ La măru-nflorit,/ La lacu rotund,/ Cela fără fund”. Moartea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acceptată categoric și de informatorii pentru basm: „Așa erau pictate... Așa lăsat[e] dă Dumnezău”. Maternitatea fabuloasă este promisă și întotdeauna îndeplinită. Pruncii minunați declanșează inițierea propriu-zisă, ce survine ulterior nunții, ca efect al răutății celor apropiați. Surorile invidioase, mama soacră, ibovnica părăsită de împărat primesc o funcție modelatoare a traseului ritual, dimensiunea lor negativă provocând ieșirea neofitului din social prin repudiere. Scenariul parcurs a posteriori trece prin mutilarea inițiatică, rătăcirea de lume, moartea ființei istorice și reintegrarea consacrantă, toate cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ștefan cel Mare. Și într-un an n-am avut de lucru și am făcut o nuntă. Cum se face nunta: cu mire, am uitat cine a fost mire. Mireasă a fost Petrică Apostolescu. Socru mare a fost Dtru. Bejenariu, soacră Fetcu Dtru. și eu Gh. Rădășanu am fost vornicel, cu ploscă ca la nunți. Și într-o sâmbătă seara după ce am eșit de la masă am pornit cu nunta de-a curmezișul patratului, de la văcsuitorul 32 3 la meditația clasei a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
crezând că s-a prăbușit patratul. Și când a ajuns în meditația clasei a V-a a zis: "Stați așa cum vă găsiți!". Și a început a zice mie: "Ghidușule numai vornicel n-ai fost". Lui Bejenariu i-a zis: "Numai soacră mare n-ai fost nătărăule!". Și lui Petrică Apostolescu: "Numai mireasa n-ai fost!". Și ne-a pedepsit să stăm o lună în picioare la masă. Și toți nuntași cu miri, cu socrii mari, cu vornicel de toți, cu toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]