4,201 matches
-
preocupare numai de el știut. Trăia într-un bordei săpat în pământ, într-un colț al grădinii unui frate de al său. Printre ierburile crescute pe bordei se ițea o găleată veche fără fund ce ținea loc de coș pentru sobă din care adesea se vedea ieșind leneș fumul. Nu am auzit pe nimeni să afirme vreodată că a fost în bordeiul său și de aceea noi copiii satului presupuneam câte și mai câte. Am amintit aici de acest consătean al
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
iar pe pereți atârnau la vedere panopliile cu scule diferite pentru tâmplărie și lăcătușerie... Din construcție, vila era prevăzută cu uși și ferestre duble, cu oberlihturi în ogivă, ce se închideau perfect, cu șase camere locuibile, confortabile și spațioase, cu sobe de teracotă în fiecare cameră, toate de aceeași culoare cărămizie și care, în zilele reci de toamnă sau iarnă, radiau o căldură mai mult decât suficientă. Două camere, cele mai mici, despărțite de bucătărie printr-un coridor lung la capătul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acolo cu spini. Ar fi evitat poate chiar și accidentul, cu patinele, care era cât pe ce să-l plătească cu propria-i viață. Mergând mai îndărăt, devenise pe neobservate istețul de aproximativ șase-șapte ani, cu patinele din picioare de sobă de fabricație proprie cu care, cât îi ziulica de lungă, se dădea pe gheață și pe care le ascundea cu multă precauție undeva, după o stivă de lemne. Părinții îl certau de mama focului că distrugea prea repede afurisiții de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în care se legăna singur mai mult decât trebuia, privea în jur și nu înțelegea nimic? Ori poate la începutul unei dimineți geroase de iarnă, când, întinzându-se să scoată acul cu ață ce atârna înfipt într-o carpetă deasupra sobei de teracotă, a căzut cu burtica goală pe plita încinsă, pe care fierbea și o cană cu apă special pregătită pentru ceaiul de dimineață? Deși nu avea pe atunci decât puțin peste un an, bine înțeles că nu știa să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu era decât un maidan în care erau îngrămădite, unele peste altele, sumedenie de obiecte fără valoare: cazane ciuruite, umplute până la refuz cu tot felul de alte vechituri, butoaie betegite din metal sau din lemn cu doage lipsă, oale sparte, sobe ruginite, somiere peticite, cu arcurile rupte și miros specific de putregai, într-un cuvânt tot felul de hârburi aruncate de locuitorii cartierului. Proprietara acestui ansamblu de locuințe, doamna Dan, era cunoscută nu numai în cartier ci în întregul oraș după
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
casă, am salutat politicos gazda, era o femeie tânără frumoasă și aveau trei copii mici, unul părea bolnăvicios, stătea culcat, ceilalți erau foarte vioi și drăgălași.Casa era toată numai în lut, în cameră intrai direct de afară. Aveau o sobă cu plită, un pat, o laiță, o masă și un scaun, câteva oale și în cuie câteva haine. Mi-au spus că parcă cerul m-a trimis ca să aibă și ei în noaptea de Crăciun un musafir. Mi au oferit
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
scaun, câteva oale și în cuie câteva haine. Mi-au spus că parcă cerul m-a trimis ca să aibă și ei în noaptea de Crăciun un musafir. Mi au oferit o cană cu vin fiert și cartofi din spuza de la sobă. Păreau oameni de treabă și ospitalieri. Chiar dacă casa lor era sărăcăcioasă, în schimb, era bogată în omenie și credință. Oboseala și căldura din casă și-au spus cuvântul încât cred că am adormit instantaneu. „Dăinuirile” din ograda veacurilor de demult
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aparținînd culturii Noua; în curtea lui C. Roșu, din partea de nord a satului au fost găsite resturi de oale și străchini din pastă brună și cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
astfel soarta unui măr: Un topor plin de sîrg într-o noapte urîtă i-a dat brînci în rîpă de unde o mînă abrașă l-a tras și l-a dus la o casă doar numai ca să-l facă << picioare de sobă >> și alta nimic “. ,,Dăinuirile ... “ constituie o autentică izbîndă editorială - și cu atît ne bucură cu cît ea izvorăște din acest spațiu de existență. Vasile Iancu 23-X1977 Autograful dat de Costache Buraga fiicei sale Mărioara pe prima pagină a cărții ,,Dăinuiri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
carcerei". "Bașcele, în care se usita a se închide furioșii și care nu erau decât niște pivniți infecte, s-au desființat și una din camerele de sus s-a prefăcut în celulă având duble gratii la fereastră și gratii în jurul sobei, astfel că bolnavul acolo este ca și în camera sa obicinuită". În realitate, vom vedea, era vorba doar de o schimbare a localului bașcei, nu de suprimarea ei. La acea perioadă, ospiciul nu avea un medic permanent, medicul primar de la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
loc într-o odae mobilată cu o masă veche de brad și câteva scaune. Iarna se făcea focul cu trei ore înaintea sosirii judecătorilor și după ce se încălzea odaia se deschidea ușa, ca să dispară nourii de fum ieșiți dintr-o sobă veche și dărăpănată. Acoperișul, rupt prin toate colțurile, lăsa să se scurgă toată apa de ploaie înăuntru. Aici era reședința departamentului al III-lea al vinovaților, care judeca toate crimele și delictele săvârșite în țară". Descrierea, făcută după aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
structuri mai complexe a limbajului este dată de semnificația părților ei componente. Ea va fi confruntată cu observația elementară că o combinație de cuvinte, care au, fiecare în parte, semnificație, nu constituie întotdeauna o propoziție cu sens. O expresie ca „Soba simte dureri.“ (vezi Cercetări, § 350 și 351) are drept componente numai expresii familiare, pe care noi le înțelegem. Cu toate acestea, nu putem conferi un sens propoziției ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
toate acestea, nu putem conferi un sens propoziției ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns legată de activități cum ar fi mângâierea, alinarea, încurajarea, tratamentul medical și altele, care nu pot fi aplicate unei sobe sau unei pietre. Când spunem că propoziția „Soba simte dureri.“ nu are sens, spunem că ea nu are un rol, o folosire în limbajul nostru. Cu referire la asemenea propoziții, Wittgenstein va scrie în § 500 al Cercetărilor: „Dacă se spune
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns legată de activități cum ar fi mângâierea, alinarea, încurajarea, tratamentul medical și altele, care nu pot fi aplicate unei sobe sau unei pietre. Când spunem că propoziția „Soba simte dureri.“ nu are sens, spunem că ea nu are un rol, o folosire în limbajul nostru. Cu referire la asemenea propoziții, Wittgenstein va scrie în § 500 al Cercetărilor: „Dacă se spune că o propoziție este lipsită de sens, atunci
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prescripția normei. Se poate spune, de exemplu, am așezat scaunul la fereastră, iar, apoi, comutînd pe scaun cu fotoliu, am așezat fotoliul la fereastră, și tot așa se poate comuta așeza cu pune, muta etc., iar fereastră cu ușă, perete, sobă etc. Acest lucru este permis întotdeauna și nici receptarea de către interlocutor, nici exigențele normei nu sînt afectate. Libertatea de expresie cu respectarea tehnicii permite, de asemenea, uzarea de sinonime (cuvinte sau perifraze), încît în loc de fereastră se poate folosi geam, în loc de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
etc. Acest lucru este permis întotdeauna și nici receptarea de către interlocutor, nici exigențele normei nu sînt afectate. Libertatea de expresie cu respectarea tehnicii permite, de asemenea, uzarea de sinonime (cuvinte sau perifraze), încît în loc de fereastră se poate folosi geam, în loc de sobă, mașină de gătit etc., în măsura în care astfel de sinonimii sînt funcționale în limbă. Altfel stau lucrurile însă în cazul unei construcții de tipul cu scaun la cap, fiindcă de data aceasta nu se poate comuta scaun cu fotoliu sau cu alt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
situată cam la o sută de metri de Podul Pescăriei, am cunoscut, poate, cel mai grăitor exemplu de urât în ambianța școlară. Clădirea avea mari dificultăți cu paralelismul planurilor orizontale și cu verticalitatea pereților. Podelele aveau găuri umplute cu ciment, sobele de teracotă erau crăpate, ferestrele nu se mai închideau bine din cauza înclinării, aveau cercevelele putrede și se mențineau închise pentru că erau bătute în cuie. În fiecare vacanță de vară, în cadrul lucrărilor de pregătire a școlii pentru noul an de învățământ
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
găleata păcura, pe care o întindea cu un feleștioc pe toată suprafața podelelor. Făcea, astfel, un lucru cum nu se putea mai rău. Când copiii alergau, praful îmbibat cu miros de păcură și amestecat cu fumul ce ieșea abundent din sobele crăpate, făceau aerul irespirabil. Curtea școlii nu se deosebea cu nimic de maidanul de pe malul Cacainei, un pârâiaș murdar și rău mirositor care traversa orașul pe latura sa estică, în apropierea școlii. Fără trotuare, fără copaci și straturi de flori
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
comandant în fruntea unei oști bine instruite și disciplinate, iar tata o aproba și o susținea întru-totul. Nici nu s-ar fi putut altfel. În toate gospodăriile sătești, de primăvara timpuriu și până toamna, târziu, mâncarea era preparată la o sobă primitivă, construită într-un loc mai ferit din curte și protejată împotriva arșiței și ploilor de un acoperiș improvizat, evitându-se, astfel, căldura excesivă în odaia de locuit și invazia roiurilor de muște. La această bucătărie de vară mama pregătea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de vară mama pregătea mâncarea folosind pentru foc strujenii rămași de la hrana vitelor, bețe și cioate de floarea soarelui, hripca rezultată de la tăiatul viei și chiar paiele care au servit ca așternut la animale. Pentru menținerea și întețirea focului în sobă, se folosea de un băț din lemn de corn, ușor și îndemânatic. Acest băț era pentru mama un instrument indispensabil și multifuncțional. Cu el arunca după câinii, pisicile și găinile care dădeau iama prin oale, străchini și alte ustensile folosite
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cel în cauză, care a ales postul pe baza informațiilor oferite de o hartă a județului. Decepționat și necăjit, a fost îndrumat să locuiască la o familie de bătrâni nevoiași, în camera lor de curat și, pentru că acolo nu aveau sobă, când a venit frigul i-au oferit profesorului un pat în odaia în care locuiau ei. În plus, când s-au înțeles asupra chiriei, au convenit să-i asigure și mâncarea. Într-una din seri, gospodina a pregătit pentru cină
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Kabbalei. E, cumva, ca într-o povestire a lui Borges despre Paracelsus. Acesta din urmă se retrăsese în atelierul său alchimic, scobit în stîncă, sub nivelul pămîntului. Îi ceru vagului său Dumnezeu, oricărui Dumnezeu, să-i trimită un discipol. În sobă, un foc palid proiecta umbre neregulate asupra athanorului și prăfuitelor alambice. Obosit, Paracelsus moțăia. Deodată, cineva bătu la ușă. Era un necunoscut, care intră și se așeză în tăcere. Colindase trei zile și trei nopți pentru a deveni ucenicul maestrului
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vedere cultural, ceea ce definește această structură genetică pașnică și matriarhală, sunt civilizațiile agricole, dintre care s-a remarcat Cucuteni Tripolie. Figura nr. 5: Fructele arborelui nostru genetic d. Fuziuni genetice mai noi Mai există o a doua poveste la gura sobei, pe care o tratăm distinct, pentru că e una foarte complexă și complicată. Să-i depănăm firul, ascultând-o cu răbdare și să îi înțelegem tâlcul... Cică demult, de foarte de demult, undeva prin mijlocul Eurasiei, în așa numitul complex Bactra
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
militari. Dar nu e prea responsabil, pentru că, din banii câștigați, mie îmi dă doar 1 000 de rupii. Amita nu păstrează nici un ban pentru cheltuielile personale, ci economisește pentru a putea cumpăra bunuri de folosință îndelungată, ca, de exemplu, o sobă cu gaz sau un televizor. A reușit, de asemenea, să construiască o casă în satul natal, care îi aduce acum o rentă lunară de 200 de rupii, din chirie. În ceea ce privește luarea deciziilor, Amita spune: „Eu iau toate hotărârile. Eu plătesc
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
4% dintre gospodăriile din mediul rural, la nivelul lunii iunie 2004; 4% dintre gospodării erau racordate la rețeaua publică de canalizare, iar 13% aveau sistem propriu de canalizare; 8%, instalații de gaze naturale, în timp ce 89% dintre gospodării încălzeau locuința cu sobe pe bază de lemne/cărbune, petrol, 20% utilizând exclusiv acest procedeu și pentru prepararea hranei; 12% au grup sanitar în locuință și 19% în afara locuinței; 13% au instalații de apă caldă, și respectiv 17% erau prevăzute cu baie/duș; de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]