3,508 matches
-
În al doilea rând, sistemele politice autoritare vor permite crearea unei singure organizații și vor impune această organizație asupra întregii mass-media. De fapt, considerațiile asupra costurilor se combină cu impunerea cu mai multă ușurință a tendințelor autoritare acolo unde dezvoltarea socio-economică este scăzută; din aceleași motive, reușita va fi mai mare în privința radioului și televiziunii decât în privința presei tipărite. Acolo unde nivelul de dezvoltare socio-economică este cu adevărat foarte scăzut, chiar și presa poate fi controlată cu ușurință, deoarece puțini sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asupra costurilor se combină cu impunerea cu mai multă ușurință a tendințelor autoritare acolo unde dezvoltarea socio-economică este scăzută; din aceleași motive, reușita va fi mai mare în privința radioului și televiziunii decât în privința presei tipărite. Acolo unde nivelul de dezvoltare socio-economică este cu adevărat foarte scăzut, chiar și presa poate fi controlată cu ușurință, deoarece puțini sunt cei care își permit o tipografie. Când dezvoltarea socio-economică este relativ ridicată, autoritățile naționale vor avea mai multe dificultăți cu presa scrisă decât cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai mare în privința radioului și televiziunii decât în privința presei tipărite. Acolo unde nivelul de dezvoltare socio-economică este cu adevărat foarte scăzut, chiar și presa poate fi controlată cu ușurință, deoarece puțini sunt cei care își permit o tipografie. Când dezvoltarea socio-economică este relativ ridicată, autoritățile naționale vor avea mai multe dificultăți cu presa scrisă decât cu radioul și televiziunea. Situația poate apărea în cazul țărilor autoritare mai bogate; în multe state comuniste est-europene a existat o presă clandestină. Efectul comunicării publice
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
noile norme nu au fost proiectate în acest mod; mijloacele de comunicare publică umplu golul dintre norme și politici care a apărut în multe țări ale lumii a treia dintr-o combinație între imitarea practicilor țărilor dezvoltate și o dezvoltare socio-economică limitată și cu adevărat superficială. Privire de ansamblu Comunicarea este mecanismul prin care are loc viața politică. Ea determină modul în care se dezvoltă relațiile în cadrul grupurilor și instituțiilor și între acestea. Domeniul comunicării politice depășește astfel cu mult analiza
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tip este răspândit în lumea contemporană în democrațiile liberale occidentale, a fost caracteristic partidelor comuniste și există în prezent într-o anumită măsură și în lumea a treia. În majoritatea țărilor vestice și în alte părți ale lumii unde dezvoltările socio-economice au urmat liniile occidentale (Japonia, Australasia și Israel), majoritatea partidelor există de mult timp de obicei de cel puțin o jumătate de secol. În aceste cazuri, persoana sau persoanele deținând poziția de lider, președinte, sau secretar general au făcut de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
această natură, așa cum se sugerează prin faptul că Germania nazistă, Italia fascistă și statele comuniste erau sisteme cu un singur partid. Dacă ne referim la cele trei dimensiuni ale scopurilor descrise în capitolul 3 (participarea, mijloacele de intervenție și scopurile socio-economice), sistemele cu un singur partid corespund aproape fiecărui scop, cu excepția liberalismului propriu-zis, dar chiar și în această privință gradul de represiune care are loc în sistemele de acest tip variază în mod considerabil. Așa cum am observat, cele mai cunoscute sisteme
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în ciuda acestor avantaje relative, sistemele comuniste cu un singur partid nu au reușit să obțină transformările la care sperau; "omul nou" nu a apărut. Odată cu liberalizarea, schimbările în scopurile politice au rezultat în cele mai multe cazuri într-o îndepărtare de la egalitarismul socio-economic, singura excepție fiind Coreea de Nord, în timp ce China a oscilat în această perioadă, îndreptându-se în cele din urmă cu hotărâre spre tabăra "reformistă". Sistemele cu un singur partid care au adoptat scopuri radicale similare în Africa Subsahariană (de exemplu în fostele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Democratic al Stângii și a adoptat o poziție social-democrată, în timp ce o minoritate s-a desprins și a format un partid comunist rebotezat. Nu s-a putut da nicio justificare satisfăcătoare pentru îndelungata putere a partidelor comuniste în aceste țări. Argumentul socio-economic nu este valid, dată fiind bunăstarea unora dintre aceste societăți. Argumentul cultural, care sugerează că țările "latine" sau mediteraneene sunt mai predispuse la comunism decât altele are o oarecare validitate, dar Finlanda și Islanda sunt cazuri discutabile. În linii mari
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistem cu adevărat complex de votare prin poștă necesită atât o structură administrativă puternic dezvoltată cât și un nivel scăzut de fraudă. În practică, solicitarea facilităților votului prin poștă crește pe măsură ce populația devine mai mobilă mai bine zis, o dată cu dezvoltarea socio-economică. Nu este surprinzător faptul că aceste prevederi au devenit mai comune în regiunea atlantică în a doua jumătate a secolului XX. În linii mari, indiferent de sistem, este posibil ca un număr însemnat de potențiali alegători să nu fie înregistrați
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o mișcare spre libertățile tradiționale ("burgheze") cărora li s-a oferit mai multă recunoaștere; în același timp s-a dat prioritate și chestiunilor ce țineau de organizarea statului. Prăbușirea comunismului în Europa de Est a însemnat o lovitură serioasă pentru această abordare "socio-economică" în elaborarea constituției, în ciuda faptului că unele state, în special China, au continuat să urmeze principiile comunismului. Supremația constituțională Întrucât constituțiile stipulează principiile esențiale pe baza cărora trebuie să opereze autoritățile statului, ele trebuie în mod logic să fie supreme
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
putea introduce schimbări, în special prin interpretare juridică. Uneori, constituțiile sunt pur și simplu abrogate de o lovitură de stat sau de o revoluție. Constituțiile cuprind în mod tipic declarații sau carte ale drepturilor, care au inclus din ce în ce mai mult drepturi socio-economice alături de libertățile individuale mai tradiționale. Multe din aceste drepturi sunt totuși dificil de implementat, iar declarațiile drepturilor sunt uneori ambigue în ce privește implementarea. Constituțiile sunt, poate în primul rând, preocupate de organizarea guvernământului, pe baza unor principii și distincții datând, majoritatea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
introduce taxa pe venit federală în Statele Unite; dar mai târziu, Curtea Supremă a renunțat la rolul său de apărător al statelor după efortul pe care l-a depus împotriva legislației "New Deal" din anii '30. Deoarece intervenția centrală în afacerile socio-economice nu mai este acum pusă serios în dificultate, diferențele sunt uneori mai pronunțate în chestiuni ce privesc dreptul privat (în special în Statele Unite), deși diferențele s-au diminuat și în această privință,. Sistemele de drept privat pot fi diferite și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
contextul în care operează. Această problemă a dus la controverse neconcludente între cei care credeau în întâietatea forțelor sociale și cei care evidențiau în primul rând influența indivizilor (Hook, 1955). Paradoxal, tocmai în regimurile cele mai atașate ideii că forțele socio-economice reprezintă motorul istoriei regimurile comuniste marxiste conducătorii individuali au jucat întotdeauna rolul cel mai proeminent. Este suficient să ne gândim la Lenin sau Mao și la Stalin sau Castro, pentru a numi doar pe cei mai cunoscuți dintre conducătorii comuniști
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de acceptare și înțelegere reciprocă. În caz contrar, toate statele, dezvoltate sau în curs de dezvoltare, ar putea suferi pierderi care ar putea duce la reducerea considerabilă a eforturilor pe care le fac pentru a realiza o mai mare dezvoltare socio-economică și o mai mare participare politică. Bibliografie suplimentară Noțiunea că administratorii publici nu sunt implicați numai în implementare este acum binecunoscută în scrierile de specialitate. Vezi, de exemplu, P. Self, Administrative Theory and Politics (1977), Bureaucrats and Policy-Making, ed. E.N.
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară în care predomină caracteristicile opuse este deschisă de obicei substituirii. Țările unde condițiile se află între aceste două extreme vor fi expuse șantajului sau înlăturării. Intervenția armatei și etapele dezvoltării socio-economice Relația dintre nivelurile intervenției militarilor și aceste caracteristici sociale poate fi mai exactă dacă luăm în considerare rolul forțelor armate în cele patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare timpurie și dezvoltare matură. * Complexitatea societății crește o dată cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
două extreme vor fi expuse șantajului sau înlăturării. Intervenția armatei și etapele dezvoltării socio-economice Relația dintre nivelurile intervenției militarilor și aceste caracteristici sociale poate fi mai exactă dacă luăm în considerare rolul forțelor armate în cele patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare timpurie și dezvoltare matură. * Complexitatea societății crește o dată cu dezvoltarea socio-economică. Astfel, cu cât o societate este mai avansată socio-economic, cu atât forțelor armate le este mai greu să preia puterea; * Profesionalizarea armatei este de obicei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintre nivelurile intervenției militarilor și aceste caracteristici sociale poate fi mai exactă dacă luăm în considerare rolul forțelor armate în cele patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare timpurie și dezvoltare matură. * Complexitatea societății crește o dată cu dezvoltarea socio-economică. Astfel, cu cât o societate este mai avansată socio-economic, cu atât forțelor armate le este mai greu să preia puterea; * Profesionalizarea armatei este de obicei slabă în etapa subdezvoltată și mai ridicată în celelalte etape de dezvoltare, deși poate că
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fi mai exactă dacă luăm în considerare rolul forțelor armate în cele patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare timpurie și dezvoltare matură. * Complexitatea societății crește o dată cu dezvoltarea socio-economică. Astfel, cu cât o societate este mai avansată socio-economic, cu atât forțelor armate le este mai greu să preia puterea; * Profesionalizarea armatei este de obicei slabă în etapa subdezvoltată și mai ridicată în celelalte etape de dezvoltare, deși poate că nici în etapele cele mai avansate nu este într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au o organizare ierarhică care se extinde de obicei în teritoriu, ele pot substitui partidele și grupurile comunitare, asigurând un lanț de comandă prin care deciziile de la centru pot fi implementate la periferie. Figura 19.1 Intervenția armatei și dezvoltarea socio-economică Așadar nu este surprinzător faptul că au fost instituite în America Latină regimuri militare în numeroase rânduri de la începutul secolului al XIX-lea, iar în Europa de Est între cele două războaie mondiale; nu este surprinzător nici faptul că jumătate din țările lumii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
scopuri sunt clare și prezentate corect, ceea ce nu este întotdeauna adevărat. Totuși, trebuie să folosim în continuare scopurile (presupuse) ale politicilor, din moment ce determinarea eficacității acestor politici trebuie să se bazeze pe o comparație între țeluri și impact. Indivizii și forțele socio-economice În special în anii '60 și '70 a avut loc o dezbatere majoră între cei care apreciau că democrațiile occidentale erau pluraliste și cei care credeau că erau dominate de o elită a puterii. Aparent, această dezbatere era legată de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
deterministe extreme care să sugereze că structurile domină în întregime acțiunea indivizilor. Mai realist este să încercăm să determinăm în ce măsură există un câmp pentru acțiunea independentă a agenților. Dahl nu a negat că societatea era întrucâtva structurată de diverse forțe socio-economice: studiul său despre puterea din New Haven este și o examinare a apariției noilor grupuri sociale care reduc rolul elitelor tradiționale (Dahl, 1963b). Conceptul de poliarhie elaborat de Dahl se bazează pe recunoașterea faptului că democrațiile liberale se definesc mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fi distinse pe baza caracterului lor distributiv, redistributiv, reglementativ sau structural; ele se pot deosebi și prin concentrarea sau răspândirea costurilor și beneficiilor prin care se caracterizează. A existat o controversă majoră privind măsura în care agenții individuali sau forțele socio-economice sunt la originea elaborării și implementării politicilor. Dovezile empirice sunt încă prea limitate pentru a se putea trage o concluzie certă. O dezbatere importantă a existat și în privința gradului în care procesul politicilor publice se bazează pe o abordare pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
între conducători și cei conduși. Relațiile indirecte între popor și guvernare Dezvoltarea grupurilor În lumea contemporană, în multe țări, relația dintre popor și guvernare are loc prin intermediul organizațiilor specializate. Numărul acestor instituții a crescut mult, din moment ce una din caracteristicile dezvoltării socio-economice este diferențierea structurală (Almond și Powell, 1966: 48-9; 308 și urm.). Societățile occidentale au zeci de mii de asociații preocupate de teme specifice și acestea continuă să se multiplice. Numărul grupurilor a crescut și în țările în curs de dezvoltare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
neglijată în trecut, în mare parte deoarece constituționalismul a pus accentul pe liberalism și pe democrație ca fiind etaloanele pe baza cărora ar trebui clasificate sistemele politice (Dahl, 1971). În lumea contemporană, în care se pune mult accent pe dezvoltarea socio-economică, ar fi nerealist să nu recunoaștem faptul că scopurile politicilor publice sunt un element major în clasificarea sistemelor politice. Trebuie așadar să localizăm aceste sisteme în spațiul definit de aceste trei dimensiuni. Toate trei sunt clare din punct de vedere
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
întreprinse studii importante privind birocrația și forțele armate. Condițiile care maximizează intervenția militară au fost examinate sistematic; descrierile care pun accent pe caracterul național al acestei intervenții au fost înlocuite de propoziții generale care leagă tipuri de intervenție de dezvoltarea socio-economică. Un progres substanțial s-a făcut de asemenea cu privire la birocrații, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Aceste studii s-au deplasat de la o descriere a caracteristicilor generale ale structurilor administrative la examinarea problemelor ridicate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]