2,213 matches
-
politician sovietic de etnie poloneză, cel mare dintre cei frați Kosior implicați în politică. El a ocupat funcția de secretar general (după 23 ianuarie 1934 funcția a fost redenumită „prim secretar”) al Partidului Comunist Ucrainean și adjunct al prim-ministrului Sovietului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice. El este considerat ca fiind unul dintre principalii responsabili pentru declanșarea foametei din Ucraina sovietică - Holodomorul. A fost arestat de către NKVD, judecat și executat în cadrul epurărilor staliniste. Stanisław Kosior s-a născut în 1889 la
Stanislav Kosior () [Corola-website/Science/320704_a_322033]
-
celulelor locale ale organizațiilor comuniste. A fost arestat de Ohrana (poliția secretă imperială rusă) și a fost exilat în Siberia. După Revoluția din Februarie s-a mutat la Petrograd, unde a condus organizația locală a bolșevicilor și a fost președintele sovietului municipal Narva. După Revoluția din Octombrie, Kosior s-a mutat în fostele teritorii ale Imperiului Rus ocupate de Imperiul German - Ober-Ost și Ucraina - unde a încercat să organizeze celule locale ale bolșevicilor. După semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk, Kosior s-a
Stanislav Kosior () [Corola-website/Science/320704_a_322033]
-
a fost marea foamete din 1932 - 1933. În 1930 a fost ales membru al Politburo și în 1935 a fost decorat cu Ordinul Lenin pentru „succesele remarcabile în domeniul agriculturii”. În ianuarie 1938 a fost numit adjunct al prim-ministrului Sovietului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice și președinte al Comisiei de control al guvernului URSS. Cariera sa politică a fost întreruptă brusc în timpul Marii Epurări, când pe 3 mai 1938, la ordinul expres al lui I. V. Stalin, S. Kosior a
Stanislav Kosior () [Corola-website/Science/320704_a_322033]
-
localitățile respective. În total au fost confiscate 180 de case în valoare de crica 600.00 de ruble, 76 au fost transmise colhozirilor, 9 au fost transformate în cluburi, 3 transmise SMT-urilor, iar 92 de case au fost transmise sovietelor sătești . Pe 15 septembrie 1944, asupra județelor Bălți, Orhei și Soroca a fost extinsă Legea impozitului agricol a URSS din 1939, iar la 16 septembrie țăranii basarabeni au fost obligați la impozitul agricol militar - 150 de ruble pe an. În
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de biblioteci (circa 500 mii de volume), 16 cluburi, 4 cinematografe, Casa lucrătorilor de învățământ, Palatul pionierilor și școlarilor. Presa locală era supusă cenzurii și apărea doar un singur ziar- Komunist - numit organ al Comitetului orășenesc de partid și ai Sovietului de deputați din Bălți. La cele 32 de școli de cultură generală învață peste 20 de mii de elevi. Există o școală medie politehnică, o școală de muzică și una de medicină, în care învață peste 2 mii de persoane
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
înmânată cetățeanului român Gulan Aurelian, născut în 1922 în Oltenița-România, fost locotenent în Armata română, arestat la 10 mai 1948 și judecat la 1 iunie 1948 de Tribunalul militar al trupelor NKVD, regiunea Gorki, pe baza pct. 1 din Decretul Sovietului Suprem URSS din 19 aprilie 1943 la 25 de ani lipsă de libertate în lagărele de muncă, fără confiscarea averii, în conformitate cu art. 3 pct. a al legii Federației Ruse privind „Reabilitarea jertfelor represiunilor politice” din 18 octombrie 1991, este reabilitat
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
se refugiază la Moscova și contribuie prin versurile lui la difuzarea sloganurilor bolșevice antiromânești. Stabilit din 1944 la Chișinău, era considerat unul dintre scriitorii activiști de seamă din Republica Moldova. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor (1945-1946,1955-1958), locțiitor al președintelui Sovietului Miniștrilor (1947-1951), redactor-șef al revistei „Nistru" (1966-1971). A fost distins cu Premiul de Stat al Moldovei (1966), cu titlul de Erou al Muncii Socialiste (1979) și de Scriitor al Poporului (1982). Bucov a colaborat la reviste de stânga ori
Emilian Bucov () [Corola-website/Science/321675_a_323004]
-
a fost ce a generalului Franciszek Kleeberg, Grupul Operațional Independent Polesie. Kleeberg s-a predat la 6 octombrie, după bătălia de patru zile de la Kock, care a încheiat în mod efectiv campania din septembrie. La 31 octombrie, Molotov a raportat Sovietului Suprem: „O lovitură scurtă de către armata germană, și urmată de către Armata Roșie, au fost suficiente pentru a nu mai rămâne nimic din această creatura urâtă a Tratatului de la Versailles”. Reacția celorlalte comunități etnice din Polonia a complicat și mai mult
Invazia sovietică a Poloniei () [Corola-website/Science/320802_a_322131]
-
a prăbușit în februarie și martie 1921, devenind republică sovietică. După Revoluția din Februarie 1917 și după prăbușirea administrației țariste în Caucaz, puterea a fost deținută de Comisia Specială Transcaucaziană ("Ozakom", prescurtare de la "Osobîi Zakavkazskii Komitet") al Guvernului Provizoriu. Toate sovietele din Georgia erau controlate ferm de către menșevici, care au urmat exemplul Sovietului Petrograd și au susținut Guvernul Provizoriu. Lovitura de stat din Octombrie a schimbat drastic situația. Sovietele caucaziene au refuzat să recunoască regimul lui Lenin. Amenințarea soldaților dezertori bolșevici
Republica Democrată Georgia () [Corola-website/Science/320907_a_322236]
-
din Februarie 1917 și după prăbușirea administrației țariste în Caucaz, puterea a fost deținută de Comisia Specială Transcaucaziană ("Ozakom", prescurtare de la "Osobîi Zakavkazskii Komitet") al Guvernului Provizoriu. Toate sovietele din Georgia erau controlate ferm de către menșevici, care au urmat exemplul Sovietului Petrograd și au susținut Guvernul Provizoriu. Lovitura de stat din Octombrie a schimbat drastic situația. Sovietele caucaziene au refuzat să recunoască regimul lui Lenin. Amenințarea soldaților dezertori bolșevici din fosta armată a Caucazului, din ce în ce mai mulți, conflictele interetnice și anarhia din
Republica Democrată Georgia () [Corola-website/Science/320907_a_322236]
-
Specială Transcaucaziană ("Ozakom", prescurtare de la "Osobîi Zakavkazskii Komitet") al Guvernului Provizoriu. Toate sovietele din Georgia erau controlate ferm de către menșevici, care au urmat exemplul Sovietului Petrograd și au susținut Guvernul Provizoriu. Lovitura de stat din Octombrie a schimbat drastic situația. Sovietele caucaziene au refuzat să recunoască regimul lui Lenin. Amenințarea soldaților dezertori bolșevici din fosta armată a Caucazului, din ce în ce mai mulți, conflictele interetnice și anarhia din regiune i-au obligat pe politicienii georgieni, armeni și azeri să înființeze o autoritate regională unificată
Republica Democrată Georgia () [Corola-website/Science/320907_a_322236]
-
Clădirea care găzduiește în prezent Președinția Republicii Moldova fost construită între anii 1984-1987, avându-i ca autori pe arhitecții Iuri Tumanian (n. 1938), A. Zalțman și V. Iavorski. Proiectată de la început ca edificiu cu profil administrativ cu scopul de a găzdui Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, această clădire a fost pregătită la începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, fără modificări esențiale, pentru amplasarea aparatului Președinției Republicii Moldova. În timpul protestelor de la 7 aprilie 2009, clădirea Președinției Republicii Moldova a fost devastată de protestatari
Clădirea Președinției Republicii Moldova () [Corola-website/Science/315421_a_316750]
-
spânzurat pe 19 ianuarie 1947 în închisoarea Lefortovo din Moscova. Istoriografia sovietică susține că în ultima sa luare de cuvânt, a declarat că pedeapsa capitală este binemeritată și că nu găsește nicio justificare pentru lupta de peste treizeci de ani împotriva sovietelor.. În 1994, a fost edificat un monument în „Biserica tuturor sfinților” din Moscova în memoria lui Andrei Șurko, Sultan-Ghirei Kirci, Helmuth von Pannwitz, Piotr Krasnov și a cazacilor anticomuniști, care au căzut în luptă „pentru credință și patrie”. Pe 8
Piotr Krasnov () [Corola-website/Science/317301_a_318630]
-
în definirea celor mai variate perioade și situații istorice. La extrema stângă sunt încadrate de obicei comunismul bolșevic și anarhismul comunist. Modalitățile prin care bolșevicii au preluat puterea în Rusia în 1917 (printr-o lovitură de stat) sau în „Ungaria sovietelor” a lui Bela Kun (prin subminarea continuă a guvernului social-democrat) sunt tipice pentru eludarea mandatului popular pe care, într-o democrație, poporul îl dă partidului sau partidelor care formează guvernul. În anii '60-'70 ai secolului XX pe plan internațional
Extrema stângă () [Corola-website/Science/317385_a_318714]
-
Tomsk din Rusia. Se preconiza ca deportarea să aibă loc în iunie 1949, sub controlul și răspunderea Ministerului Securității de Stat (KGB). Deportarea culacilor, foștilor moșieri, marilor comercianți și a familiilor lor urma să aibă loc conform listelor vizate de Sovietul Miniștrilor din RSSM, iar a celorlalte persoane - conform deciziei Consfătuirii Speciale (Osoboie Soveșcianie) a Ministerului Securității de Stat a URSS. Ministerul de Interne al URSS, (personal tov. Kruglov) era împuternicit să organizeze escortarea și transportarea deportaților din RSSM, controlul administrativ
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
femeilor, bărbaților și copiilor -, al celor care s-au sustras de la deportare (de la locul de trai, pe parcursul transportării spre stațiile de îmbarcare sau de la stațiile de îmbarcare). Baza legală a deportării din 1949 s-a pretins a fi decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 8 martie 1941 "Cu privire la obținerea cetățeniei sovietice de către locuitorii din Bucovina și redobândirea cetățeniei sovietice de către locuitorii din Basarabia", conform căruia românii basarabeni, fiind declarați cetățeni sovietici, colaboraseră în anii războiului cu administrația românească și trădaseră
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
2 “A.V. Suvorov”, or. Cahul; <br> Studii superioare : 1965 - 1970 Institutul Politehnic din Chișinău “S. Lazo”, specialitatea - Tehnologia de construire a mașinilor, strunguri și scule pentru așchierea metalelor, facultatea Mecanică; 1978-1979 Institutul de Patentare a Comitetului de Stat al Sovietului Miniștrilor URSS; <br> Studii postuniversitare: 1979-1983, Doctorantura, Institutul Tehnologic de Alimentare din Kiev (actual Universitatea de Stat a Tehnologiilor Alimentare a Ucrainei); 1990 - Universitatea Tehnică din Moscova "N. Bauman" <br> 1992 - Institutul Național al Viei și Vinului din Republică Moldova
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
1943, de către Ministerul Culturii Naționale, conducând secția de studii turcești și orientale. La data de 28 decembrie 1944, împreună cu un grup de intelectuali armeni, a fost arestat și trimis în URSS, fiind învinuit că ar fi colaborat cu elemente ostile Sovietelor în timpul războiului. Deși s-au trimis numeroase adrese de către mai multe instituții de cultură - Academia Română, Arhivele Statului, Institutul Balcanic - către autoritățile statului pentru ca ele să intervină pentru readucerea în țară a lui Siruni, autoritățile din RSS Armeană au cerut în
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
două niveluri, în stil eclectic, încununat cu o fleșă. În perioada interbelică, clopotniței i s-au adăugat două niveluri noi, arhitectura fațadelor fiind modificată în spiritul arhitecturii istorice românești. La 5 aprilie 1965, în scopul lărgirii pieței centrale din fața Sediului Sovietului orășenesc (actuala Primărie) de deputați ai poporului, clopotnița a fost demolată. În 1994 a început reconstrucția clopotniței, lucrările fiind finanțate de omul de afaceri Nicolae Chirilciuc. Noua clopotniță a fost sfințită la 22 mai 1995, de hramul orașului. Are patru
Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți () [Corola-website/Science/322457_a_323786]
-
war in the Black Sea) din Al doilea Război Mondial, având responsabilități de apărare ale apelor teritoriale românești, și de a conduce convoaiele cu provizii spre Crimeea și Bosfor. Distrugătorul Mărășești a scufundat în iulie 1943 submarinul sovietic M-31 (Soviet M class submarine) Ambele nave au fost capturate de către armata sovietică în august 1944, odată cu capitularea României și au fost integrate în Flota Mării Negre a marinei sovietice redenumite cu "Lovkiy" ("Ловкий", ex-"Mărăști") și "Lyogkiy" ("Лёгкий", ex-"Mărășești"), dar au
NMS Mărășești () [Corola-website/Science/325350_a_326679]
-
de "Nova-6" pe Petrenko. Reznov a fost cruțat aceeași soartă atunci când britanic comando, de asemenea, interesat în achiziționarea Nova-6, au atacat sovieticii. Reznov a distrus Nova-6 și a scăpat, doar pentru a fi capturat de sovietici și trimis la Vorkuta. Sovietele mai târziu recreat Nova-6 cu ajutorul unui om de știință britanic, Daniel Clarke. După ce a petrecut mai mult de un an în închisoare, Mason și Reznov scânteie o revoltă să fugă gulag, dar numai Mason reușește să scape. În noiembrie 1963
Call of Duty: Black Ops () [Corola-website/Science/324906_a_326235]
-
Šuškevič, Boris Elțin și Leonid Kravciuk, ai doar trei dintre cele cincisprezece republici sovietice, aveau autoritatea de a dizolva uniunea, în conformitate cu articolul 72 al Constituției sovietice, republicile sovietice aveau dreptul de a se separa de uniune. La 12 decembrie 1991, Sovietul Suprem al RSFS Ruse a ratificat acordul în numele Rusiei și a denunțat în același timp tratatul de înființare a URSS din 1922. Aceste tentative de dizolvare a Uniunii Sovietice au fost considerate ilegale de guvernul sovietic federal. Gorbaciov însuși a
Acordurile de la Belaveja () [Corola-website/Science/324466_a_325795]
-
nu mai sunt în vigoare este și ea ilegală și periculoasă; ea poate doar înrăutăți haosul și anarhia din societate. Graba cu care acest document a apărut e și ea îngrijorătoare. Nu s-a discutat de către populații și nici de Sovietele Supreme ale republicilor în numele cărora s-a semnat. Și mai rău, a apărut atunci când încă se discută în parlamentele republicilor propunerea de tratat pentru o Uniune a Statelor Suverane, propunere avansată de Consiliul de Stat al URSS. Orice urmă de
Acordurile de la Belaveja () [Corola-website/Science/324466_a_325795]
-
Pe 29 decembrie 1922 a fost convocată o conferință a delegațiilor din RSFS Rusă, RSFS Transcaucaziană, RSS Ucraineană și RSS Belarusă, care a aprobat Declarația și Tratatul pentru crearea URSS. Aceste două documente au fost aprobate de Primul Congres al Sovietelor și semnate a doua zi de șefii delegațiilor: Mihail Kalinin, Mihail Țhakaya, Mihail Frunze, Grigori Petrovski ș Aleksandr Cerviakov. Documentul original a inclus coperta, Declarația, Tratatul (care conținea o prefață și 26 de punte) și semnăturile delegaților. Pe Copertă era
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
în mod automat către URSS. De exemplu, postul de președinte al Comitetului Executiv Central (ȚIK) unional a fost preluat de Mihail Kalinin, care a rămas în același timp și președinte al ȚIK al Rusiei. În același fel, Lenin președinte al Sovietului Comisarilor Poporului (SNK) al Rusiei, a devenit și președinte al SNK unional. Alexei Ivanovici Rîkov a asigurat interimatul pentru ambele poziții, dată fiind boala lui Lenin. Poziția de secretar general al lui Stalin a rămas neschimbată, nu și poziția partidului
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]