7,703 matches
-
mai tîrziu, pe 16 iulie, vicepreședintele Comisiei Aliate de Control, generalul Susaikov a anunțat modificări similare. Comisia avea să se întrunească în mod regulat, la cel puțin zece zile și să emită directive către autoritățile românești, în urma unor "discuții" tripartite. Sovieticii au garantat dreptul reprezentanților americani și britanici de a călători liber prin țară, cu condiția să informeze Comisia din timp cu privire la data și destinația deplasării. Britanicii și americanii aveau, în sfîrșit, dreptul de a hotărî mărimea și structura delegațiilor lor255
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
implementării Declarației de la Yalta, Statele Unite au solicitat reorganizarea guvernelor existente, prin alegeri libere, în urma cărora să se includă reprezentanți din toate partidele democratice importante. Washingtonul avea să recunoască, apoi, noile regimuri politice și să încheie tratate de pace cu acestea. Sovieticii au respins propunerea americană. Statele Unite recunoscuseră deja guvernul italian 258; de ce să nu recunoască, atunci, și guvernele din România și Bulgaria? Fiecare din aceste țări contribuise cu 10-12 divizii la înfrîngerea inamicilor Statelor Unite. Și totuși, puterile occidentale nu voiau să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
impas. Americanii susțineau că reprezentanții presei mondiale ar trebui să aibă acces în țările ce fuseseră dominate de Axă, să aibă libertate de mișcare și să-și poată trimite sau difuza nestingheriți relatările. Deși convorbirile aveau să continue cîteva zile, sovieticii nu au făcut decît o singură concesie. Presa avea să beneficieze de mai multă libertate în România, dacă nu atenta la securitatea națională 260. Americanii au solicitat încă o dată alegeri libere, adăugînd că acestea trebuie supervizate de reprezentanți ai Celor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Truman și Attlee puteau ajunge cu toții la un consens, fără ca vreunul din ei să cedeze. La Potsdam, Statele Unite n-au avut prea mult succes nici cu problemele economice. Atît Marea Britanie, cît și America erau îngrijorate de confiscarea proprietății Aliaților de către sovietici, ca "pradă de război". În Armistițiu nu existau decît două articole care permiteau înstrăinarea de proprietăți din România. Primul dintre ele, Art. 11, se referea la daune. Dar sovieticii nu pretindeau că ar fi luat utilajele petroliere ca daune de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marea Britanie, cît și America erau îngrijorate de confiscarea proprietății Aliaților de către sovietici, ca "pradă de război". În Armistițiu nu existau decît două articole care permiteau înstrăinarea de proprietăți din România. Primul dintre ele, Art. 11, se referea la daune. Dar sovieticii nu pretindeau că ar fi luat utilajele petroliere ca daune de război. Al doilea, Art. 7, prevedea ca România să predea o serie de bunuri din Germania și țările-satelit ale acesteia ca "trofee" de război. Problema consta în a distinge
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
7, prevedea ca România să predea o serie de bunuri din Germania și țările-satelit ale acesteia ca "trofee" de război. Problema consta în a distinge materialele din Germania de celelalte, mai ales cînd era vorba de mult rîvnitele utilaje petroliere. Sovieticii argumentau prin faptul că germanii deținuseră cea mai mare parte din utilaje și, ca urmare, erau o "pradă" legitimă de război. Reprezentanții britanici și cei americani, încurajați de cei din industria petrolului, au adus argumente contrare. Ambele puteri occidentale doreau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și, ca urmare, erau o "pradă" legitimă de război. Reprezentanții britanici și cei americani, încurajați de cei din industria petrolului, au adus argumente contrare. Ambele puteri occidentale doreau restituirea utilajelor petroliere confiscate sau măcar compensații pentru acestea și voiau ca sovieticii să nu mai pună stăpînire pe astfel de utilaje. Pe 24 iulie, britanicii au propus ca o comisie tripartită să cerceteze originea acestor utilaje. Sovieticii au propus, la rîndul lor, înființarea a două comisii bilaterale, una cu reprezentanți din Marea Britanie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puteri occidentale doreau restituirea utilajelor petroliere confiscate sau măcar compensații pentru acestea și voiau ca sovieticii să nu mai pună stăpînire pe astfel de utilaje. Pe 24 iulie, britanicii au propus ca o comisie tripartită să cerceteze originea acestor utilaje. Sovieticii au propus, la rîndul lor, înființarea a două comisii bilaterale, una cu reprezentanți din Marea Britanie și una din Statele Unite 266. Aliații occidentali au acceptat și, ca urmare, s-a prevăzut, prin Protocolul de la Potsdam, ca cele două comisii să-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de recunoașterea unui "guvern democratic responsabil", americanii și-au amînat decizia privind interesele economice din România. Cei Trei au lăsat în seama Consiliului Miniștrilor de Externe problema graniței Transilvaniei, ca o prevedere a tratatului, precum și cea a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului. Ultima chestiune pe care voiau americanii s-o pună în discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului. Ultima chestiune pe care voiau americanii s-o pună în discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai mare participare anglo-americană în cadrul comisiilor de control a avut efect. Aliații occidentali au primit rezoluția ungurilor cu brațele deschise și, cu excepția generalului Schuyler, majoritatea delegaților americani au acceptat oferta românilor ca pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernate de către Comisiile Aliate de Control, alcătuite din reprezentanți ai celor trei puteri. "Aceste Comisii de Control nu funcționează, ce-i drept, chiar cum ne-am dori; dar la Berlin am stabilit, de comun acord, cîteva proceduri de optimizare"271. Sovieticii recunosc guvernul Groza Exact cînd se deschideau lucrările Conferinței de la Potsdam, o serie de reprezentanți ai Partidelor Național-Liberal și Național-Țărănesc din România se întîlneau cu prințul Știrbei, pentru a organiza demonstrații politice împotriva guvernului Groza. Sursele americane susțin că Statele Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
continuare în toată țara mișcări de opoziție împotriva regimului Groza 273. Prin comunicatul de la Potsdam s-a stabilit, în principiu, ca tratatele de pace să se încheie doar în condițiile existenței unor "guverne democratice recunoscute". Pentru a înlesni acest proces, sovieticii au recunoscut regimul Groza pe 6 august și au reluat integral relațiile diplomatice cu România. Statele Unite și Marea Britanie nu le-au urmat, însă, exemplul 274. Washingtonul le-a atras atenția reprezentanților politici de la București că America speră ca guvernul român
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de pace care să apere interesele României. A doua zi, regele i-a cerut din nou lui Groza să abdice și a fost iar refuzat. În vreme ce Groza primea asigurări de la Moscova,279 Mihai trimitea scrisori identice reprezentanților americani, britanici și sovietici din Comisia Aliată de Control prin care le cerea să-l ajute să formeze un guvern mai reprezentativ. Sovieticii au refuzat, iar britanicii și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de stat. La
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
abdice și a fost iar refuzat. În vreme ce Groza primea asigurări de la Moscova,279 Mihai trimitea scrisori identice reprezentanților americani, britanici și sovietici din Comisia Aliată de Control prin care le cerea să-l ajute să formeze un guvern mai reprezentativ. Sovieticii au refuzat, iar britanicii și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de stat. La puțin timp după aceea, Mihai s-a retras la palatul lui de la Sinaia, refuzînd să mai dea ochii cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de stat. La puțin timp după aceea, Mihai s-a retras la palatul lui de la Sinaia, refuzînd să mai dea ochii cu membrii guvernului Groza 280. Sovieticii cîștigaseră. Nu aveau nevoie de un tratat de pace și țineau mai mult la controlul asupra României decît la unitatea dintre aliați. Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România În urma Conferinței de la Potsdam, celor trei puteri li s-au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pierderi substanțiale 281. La a doua întrunire a Comisiei, de pe 29 august, americanii au demonstrat, cu probe, că Româno- Americana era proprietate americană și au adus cîteva dosare care dovedeau scoaterea utilajelor din țară. Ei au propus, de asemenea, ca sovieticii să pregătească liste asemănătoare, pentru a se identifica posesorii de drept ai materialelor confiscate. Utilajele aparțineau ori Companiei Româno-Americane ori germanilor, caz în care sovieticii erau pe deplin îndreptățiți să le ia în stăpînire ca pe o "captură" de război
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adus cîteva dosare care dovedeau scoaterea utilajelor din țară. Ei au propus, de asemenea, ca sovieticii să pregătească liste asemănătoare, pentru a se identifica posesorii de drept ai materialelor confiscate. Utilajele aparțineau ori Companiei Româno-Americane ori germanilor, caz în care sovieticii erau pe deplin îndreptățiți să le ia în stăpînire ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte o documentație amplă, în care să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
materialelor confiscate. Utilajele aparțineau ori Companiei Româno-Americane ori germanilor, caz în care sovieticii erau pe deplin îndreptățiți să le ia în stăpînire ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte o documentație amplă, în care să se precizeze numărul utilajelor petroliere aflate în proprietatea Companiei Româno-Americane pe 1 ianuarie 1942 și numărul, proveniența și plățile efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o documentație amplă, în care să se precizeze numărul utilajelor petroliere aflate în proprietatea Companiei Româno-Americane pe 1 ianuarie 1942 și numărul, proveniența și plățile efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie 1942 și 1 octombrie 1944. Întrucît sovieticii considerau toate utilajele ca fiind proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica dreptul de proprietate revenea Companiei Româno-Americane. Aceasta însemna că sovieticii nu trebuiau să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie 1942 și 1 octombrie 1944. Întrucît sovieticii considerau toate utilajele ca fiind proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica dreptul de proprietate revenea Companiei Româno-Americane. Aceasta însemna că sovieticii nu trebuiau să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au axat pe eforturile întreprinse de americani pentru a-i determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le considerau proprietate germană. Sovieticii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceea de a justifica dreptul de proprietate revenea Companiei Româno-Americane. Aceasta însemna că sovieticii nu trebuiau să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au axat pe eforturile întreprinse de americani pentru a-i determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le considerau proprietate germană. Sovieticii au refuzat, argumentînd prin aceea că luarea unei decizii privind o "parte" a utilajelor poate prejudicia deciziile referitoare la utilaje, în "ansamblu". Și din moment ce sovieticii considerau "ansamblul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovieticii nu trebuiau să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au axat pe eforturile întreprinse de americani pentru a-i determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le considerau proprietate germană. Sovieticii au refuzat, argumentînd prin aceea că luarea unei decizii privind o "parte" a utilajelor poate prejudicia deciziile referitoare la utilaje, în "ansamblu". Și din moment ce sovieticii considerau "ansamblul" ca fiind proprietate germană, nu avea rost să se mai facă referiri la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le considerau proprietate germană. Sovieticii au refuzat, argumentînd prin aceea că luarea unei decizii privind o "parte" a utilajelor poate prejudicia deciziile referitoare la utilaje, în "ansamblu". Și din moment ce sovieticii considerau "ansamblul" ca fiind proprietate germană, nu avea rost să se mai facă referiri la o "parte" anume 282. La sfîrșitul celei de-a șaptea ședințe, reprezentanții americani au recunoscut că se fac și ei vinovați de tactica tărăgănării. Ei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
germană, nu avea rost să se mai facă referiri la o "parte" anume 282. La sfîrșitul celei de-a șaptea ședințe, reprezentanții americani au recunoscut că se fac și ei vinovați de tactica tărăgănării. Ei sperau să-i convingă pe sovietici, prin această tărăgănare, că pretenția lor la o documentație completă este una nesăbuită și că obturează activitatea Comisiei în general. Această tactică nu a dat, însă, roade. Mai mult decît atît, demersurile făcute de americani pentru a convinge Consiliul Miniștrilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bunurile pe care le deținea pe 31 decembrie 1944. În principiu, se răspundea cererii sovietice de pe 6 septembrie 1945284. La cea de-a opta ședință, de pe 8 octombrie 1946, Roy Melbourne și C. Vaughan Ferguson, negociatorii americani le-au prezentat sovieticilor listele în cauză. Echipa americană se simțea frustrată. La expunerea acestor liste, negociatorii le-au rezervat sovieticilor dreptul de a fi sau nu de acord cu probele. Indiferent ce hotărîre ar fi luat, aceasta avea să fie reexaminată la un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]