55,270 matches
-
auzi că un spectacol e bun și nu ai real de ce să te legi ca să-l distrugi, nici nu se vor mai deranja să îl vadă. Se vor duce doar acolo unde au ceva de cârcotit. La cât mai multe spectacole că “OSCAR ȘI TÂNȚI ROZ”. Bravo Bulandra! nu am văzut piesă. o să merg negreșit însă. nu datorită acestei postări, ci datorită faptului că am onoarea să fiu contemporană cu oana pellea , al cărei jurnal mi-a tăiat respirația. mă doare
Oscar şi tanti Roz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82631_a_83956]
-
cine ești Atlas. Consumator de teatru sau invidios pe teatru. Și nu ești “pornit” deloc cum spui tu. Ești doar “gol”, adică folosești muniție expirata. Cand 99% dintre criticii de specialitate care își dau numele, nu pseudonimul, susțin că acest spectacol este un spectacol major, când o sală întreaga aplaudă nesfârșit și scandează “bravo” (apropo, am fost de două ori la acest spectacol, si a fost la fel, să fie coincidență?)părerea ta contează dar...prea puțin. și când vei află
Oscar şi tanti Roz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82631_a_83956]
-
Consumator de teatru sau invidios pe teatru. Și nu ești “pornit” deloc cum spui tu. Ești doar “gol”, adică folosești muniție expirata. Cand 99% dintre criticii de specialitate care își dau numele, nu pseudonimul, susțin că acest spectacol este un spectacol major, când o sală întreaga aplaudă nesfârșit și scandează “bravo” (apropo, am fost de două ori la acest spectacol, si a fost la fel, să fie coincidență?)părerea ta contează dar...prea puțin. și când vei află ce vei face
Oscar şi tanti Roz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82631_a_83956]
-
folosești muniție expirata. Cand 99% dintre criticii de specialitate care își dau numele, nu pseudonimul, susțin că acest spectacol este un spectacol major, când o sală întreaga aplaudă nesfârșit și scandează “bravo” (apropo, am fost de două ori la acest spectacol, si a fost la fel, să fie coincidență?)părerea ta contează dar...prea puțin. și când vei află ce vei face? câștigi ceva? uite mai bine ne vedem la o cafea dacă tot ești atât de curios cine sunt. De
Oscar şi tanti Roz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82631_a_83956]
-
-o, dar sub alt nume. Căci numaidecât după 23 august 1944 a fost botezată Sala "Libertatea" și a adăpostit sediul Partidului Social Democrat, de sub șefia lui Const. Titel Petrescu. Iar după înghițirea acestui partid de către P.C.R. a devenit sală de spectacole a proaspătului Teatru }ăndărică, până când a dispărut cu totul, înlocuită de noile clădiri dintre străzile Edgar Quinet și fosta stradă Regală. în 1930, Sala Liedertafel împlinea frumoasa vârstă - parcă așa i se spune, nu? - de 78 de ani. Căci, ca
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
la limbă." Cochetă, e mereu atentă la vestimentație, avea preferință pentru rochia albă cu motive naționale, își descrie adesea elegantele toalete pe care le purta în diverse ocazii. Era un spirit monden, participa cu entuziasm nu numai la concerte și spectacole, dar și la ceaiuri și baluri. Temperament artistic, "mare iubitoare de culori și forme", avea pasiunea horticolă și a decorațiilor interioare. îndrăgise vechile noastre mănăstiri, ca, de pildă, Horezu, unde maicile o întâmpină cu cântări și lumânări aprinse. Compania cea
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
personaje, "evenimente" și decoruri fantomatice). Nu este greu de remarcat că majoritatea textelor sale au ca punct de plecare un pretext narativ, dezvoltându-se apoi fie ca mici "povești în versuri" fie ca "scene" desprinse dintr-un vrăjitoresc și amețitor spectacol al etalării de "ironii în ironii, de procedee în procedee și de măști sub alte măști", după cum observa Matei Călinescu. Ceea ce poate surprinde, în condițiile unei atât de elaborate viziuni (construite în jurul paradoxului filosofic clasic al regresului infinit) este opțiunea
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
a dihotomiei implicite dintre "realitate" și "ficționalitate", care deși nu pare a exclude cu totul unele asumpții metafizice, sugerează totuși că Logosul celebrat de moderniști nu poate supraviețui decât sfărmat și risipit în diferențe. Esențial rămâne aici jocul aparențelor derizorii, spectacolul carnavalesc al măștilor comic-serioase, susținut, în planul texturii, de un limbaj căzut în profan și, tocmai de aceea, mai permisiv, mai accesibil și mai dispus să se lase remodelat, fără a păstra impresiile fixe. Mircea Ivănescu pare să încerce o
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
prin care se face simțit mereu în preajmă-ți. Și cînd e bine, și cînd e greu. Aș îndrăzni, de aceea, să spun că relația mea cu Ada este și una vizuală, și una ritualică. Ca într-un fel de spectacol japonez. Se poate defini prin trasee fixe, semne, obiecte mici, de folosință mare. De pildă, cînd plec iarna la Sibiel, mă împodobesc cu un superb cojoc, călduros și fein, confecționat cîndva prin partea locului, prin Mărginimea Sibiului, de care și
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
pulberi, cu tîmpla la copită, Să te ascult. Degeaba! Sînt Domn ce se irită Și-ți îmbrîncește trupul, în silă, la buldogi! Căci sufletul de-o lună ne-nduplecat și mort e. Baston de trestioară voi învîrti mereu, Rîzînd de-acest spectacol ce n-o să-l mai suporte Nici consulii cetății, nici scalvii din escorte. Și nasul ți-l va rupe prepelicarul meu!
Ranchiuna unei nopți de vară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11516_a_12841]
-
chip de umbră onirică, surdă la apelul comunitar, poetul are puterea să arate cu degetul conspirația Răului, devitalizarea comuniunii între semeni. Sensibilitate ultragiată de violarea codurilor morale, poetul cu inima în "corul îngerilor" și totodată marcat de "marionetele părăsite după spectacol", este generatorul propriei singurătăți sinucigașe, din limbul căreia își trage incisivitatea și sarcasmul de om revoltat sau înger căzut vs. figurile infernale ale lumii: "ai pus floarea de toamnă/ să nu se vadă abisul/ câinii stropiți de ploaie/ și noroiul
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
Mircea A. Diaconu Protejată de situarea sa ambiguă, deopotrivă înăuntru și în afară, privirea lui Caragiale, este a unui hedonist: materia îi apare ca un spectacol fascinant - și nu înspăimîntător - de forme, ipostaze, culori, un spectacol al faptelor greu de așezat în modele raționale sau raționabile. Totul se desfășoară ca într-un gen de echilibristică sofisticată în care nici un fel de interpretare nu e decisiv motivată
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
Mircea A. Diaconu Protejată de situarea sa ambiguă, deopotrivă înăuntru și în afară, privirea lui Caragiale, este a unui hedonist: materia îi apare ca un spectacol fascinant - și nu înspăimîntător - de forme, ipostaze, culori, un spectacol al faptelor greu de așezat în modele raționale sau raționabile. Totul se desfășoară ca într-un gen de echilibristică sofisticată în care nici un fel de interpretare nu e decisiv motivată. Or, pe Caragiale nu-l alienează o astfel de indecizie
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
echilibristică sofisticată în care nici un fel de interpretare nu e decisiv motivată. Or, pe Caragiale nu-l alienează o astfel de indecizie și nici desfășurarea labirintică de spații. Un epicureu nu găsește aici decît prilejul uimirii: viața însăși e un spectacol și Caragiale e atras ca de o flacără de taina ei, de abisul ,construcțiilor" care sfarmă orice așteptare și logica bunului simț. Paradoxul și surpriza, duse pînă la absurd, cu consecința de-realizării concretului, sînt construite de Caragiale în virtutea repetării
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
lacomă din jur se năpusteau spre el, asediindu-l, atâtea și-atâtea Iluminări. FRESCA DIN ORVIETO Într-un colț al frescei sale cu Anticristul, Luca Signorelli s-a zugrăvit pe sine și pe confratele Fra Angelico stând și privind la spectacolul peste care tocmai a tras cortina. Sus, pe cea mai înaltă boltă, îngerescul pictase sfinții senini, profeții, apostolii, părinții înțelepți, fecioarele cântărețe, apărați de albastru și aur pur. Jos, el văzuse marioneta Dracului mințind fără rușine, clericii îngrijorați căutând citate
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
tăcere. Între timp, tramvaiul începea să se populeze. Orice făptură de genul masculin care urca în tramvai, când dădea cu ochii de Ana-Cristina, avea aceeași reacție: râmînea mut/ nu-și mai putea desprinde privirea/ îi cădea fața. Albert urmărea amuzat spectacolul. Cred că mă-njură-n gând toți ăștia, mă văd cu tine și au impresia că sunt fericitul care s-a pricopsit cu o asemenea comoară, cum dracu' a pus plătuga asta laba pe asemenea bucățică, precis spun ei în
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
mare se ducea să cumpere bilete pentru după-amiaza ori seara aceea; soția și fetele se gândeau cum să se gătească și dădeau zor să fie totul gata la timp. Masa de prânz decurgea într-o mare voioșie, întețită de speranța spectacolului la care nimeni n-ar fi renunțat în ruptul capului. Magia filmului duduia din toate motoarele. Nu existau pe atunci nici plictisiți, nici sastisiți. Cei ce știau puțin subiectul, sau care văzuseră cu câteva zile înainte pozele afișate la sala
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
la ,țol festiv", trebuie adăugat că după film ea poposea nesmintit la o mică tratație la cofetărie, fiindcă altminteri seara ar fi fost considerată neizbutită. Acolo, la un cataif, o savarină, un ecler sau un doboș se comenta cu însuflețire spectacolul abia terminat, luându-se avântat partea nedreptățiților și ,înfierându-se racilele" nesimțiților, păcătoșilor și ticăloșilor, într-o emulație căreia nu-i punea punct decât ora înaintată și bosumflarea tot mai vizibilă a personalului de serviciu care trebuia să și șteargă
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
de săptămâni, apoi se întipărea în memoria pasivă, pentru a reizbucni cu aceeași prospețime după mai multe decenii. Oricât de ciudat ar părea, cu teatrul lucrurile nu stăteau tot așa. Deși se făcuseră mari eforturi pentru ,apropierea de mase" a spectacolului teatral, caracterul mai elaborat și mai intelectual al acestuia, plus senzația de seară mai simandicoasă petrecută la teatru sau la operă își spuneau cuvântul în preferințele și comoditățile marelui public. Dar tot atunci, teatrul românesc trăia momente de glorie, de
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
și șoareci, Clipe de viață sau Sfânta Ioana. Cum teatrul n-a fost niciodată punctul meu forte - preferam să citesc piesele decât să le văd jucate -, trebuie să-i mulțumesc tot preafrumoasei studente care era Ileana pentru puținele dar excelentele spectacole la care m-am lăsat dus, mai mult ca să-i fac ei pe plac. În schimb, ascultam cu mare interes acea adevărată izbândă a anilor '60 care era teatrul la microfon. E greu, e imposibil să vă imaginați acum ce
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
încântarea miilor de oameni care pe atunci, așa cum respirau, sorbeau încrucișarea de replici pline de vervă sau de dramatism ale unor mari actori. Incredibil, dar adevărat: pe atunci se respira cultură. Iar acum? Acum nici măcar nu poți afla dacă formidabilele spectacole din anii '60 se reiau cumva, fiindcă nu mai găsești nicăieri programul de radio tipărit! Gata, a dispărut, nu mai e nevoie de el. Dar nu-i nimic: vei găsi în schimb mormane de programe TV, pe hârtia cea mai
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
venirea într-o inspecție a unui înalt demnitar bucureștean. Cel care vine este un demnitar veritabil, nu un impostor, dar toată vizita este o impostură, o înscenare, un circ - și toți cei implicați, inclusiv înaltul oaspete, știu că este un spectacol. Fiecare în parte este un Hlestakov și nimeni nu ignoră mascarada, însă nimeni nu i se sustrage. Și nici nu încearcă. Iar blocării în mascaradă îi corespunde blocarea în-tr-un limbaj al mascaradei. Dacă este probabil cert că marea cantitate de
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
semn proaspătului ucenic asupra căilor viitoare, mijlocindu-i întîlnirea dorită cu modelul poetic cel mai apropiat Ťstructurii lui artisticeť în formare. într-o memorabilă visată după-amiază, Nichita îl cunoaște pe Ion Barbu. Acasă la Sandu Tzigara-Samurcaș, Ion Barbu dă un "spectacol de geniu" în fața celor cîțiva tineri uluiți de paradoxurile năucitoare emise infailibil de fantasticul personaj, care, după ce le declară senin că "bătrînul Caragiale era întrucîtva meschin, și asta l-a împiedicat să devină un mare scriitor", pentru el prim și
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
supraviețuirii prin cuvînt, altă temă centrală a artei poetice stănesciene: "Ceaslov bătrîn, bătrîn ceaslov,/ aduci noianelor de ani. întipărit în fruntea albă-a filei/ pe-acel ce-a cumpărat lumina zilei/ cu patru lei... și șapte bani" (Ceaslovul). Intrarea în spectacol Oricît de minunat ar fi scris însă un tînăr în anii '50, nu putea publica fără o (auto)biografie pe placul tovarășilor redactori-șefi și secretari de partid, după întocmirea unui dosar de "cadrele care hotărăsc totul" și fără să răspundă
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
literară" cu colegi deveniți prieteni, precum Cezar Baltag, Matei Călinescu și Grigore Hagiu, și după dramatice dezbateri cu sine însuși și cu Doina, iubita sa cu care se va căsători în iunie 1962, Nichita Stănescu se hotărește să "intre în spectacol", cum spunea el, încercînd să împace ceea ce părea de neîmpăcat: comanda socială cu propria poezie. Sprijinul cîtorva profesori din facultate, definitiv cuceriți de talentul fermecătorului lor student îi va fi de mare ajutor, iar de mare folos... răscoala de la 1907
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]