8,775 matches
-
o metodă de simulare a creativității, realizabilă prin discuții și dezbateri, ce urmăresc formarea unor calități imaginative, creative și a unor trăsături de personalitate spontaneitate, toleranță. O ședință de brainstorming se începe prin enunțarea unei probleme după care, în mod spontan, se emit soluții. Scopul central îl reprezintă enunțarea a cât mai multe puncte de vedere, nimeni neavând voie să critice, să contrazică sau să ironizeze ideile colegilor. IV. Proiectarea activității didactice În funcție de spațiul de timp putem clasifica două tipuri fundamentale
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
pauzelor prin timpi muzicali (se va observa că ele durează cât jumătate din mișcarea brațului); prezentarea semnului grafic; învățarea unui cântec aplicativ. 10. JOCUL DIDACTIC MUZICAL este o metodă ce satisface nevoia de motricitate a elevilor din ciclul primar, îmbinând spontanul și imaginarul specific vârstei cu obiectivele învățării. După conținutul și obiectivele urmărite, jocurile didactice muzicale se pot clasifica în: A. JOCURI DIDACTICE MUZICALE DE FORMARE A COMPETENȚELOR MUZICALE: o jocuri melodice; o jocuri ritmice; o jocuri de diferențiere timbrală; o
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
la formarea unui comportament deviant la copii. Ei au sentimentul că nu sunt doriți, că încurcă pe părinți și consideră că mai bine n-ar fi existat. De aceea se întâmplă abandonul, părăsirile de domiciliu din partea copilului, atașarea la grupuri spontane de copii care-i duc la acte antisociale cum ar fi: consumul de alcool și droguri, furturi din locuințe, instituții și de la persoanele aflate întâmplător în calea lor, prostituție și, cel mai grav dintre toate, suicidul. Am trăit și dramele
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
lecții și, chiar, din conversațiile particulare cu profesorul au o eficiență mai mare decât exercițiile - uneori artificiale - în care se urmărește o problemă. Fixarea unei reguli de ortografie și formarea deprinderii corespunzătoare se înfăptuiesc prin exercițiu organizat și prin practica spontană a scrierii, în împrejurări multiple și variate. Pe de altă parte, nu toate faptele de ortografie au nevoie de o fixare intenționată și organizată. În mod normal, nu pot face obiect de lecție specială fixarea regulilor individuale și deprinderile care
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
baza unei singure reguli particulare sau pe baza unor reguli generale, fie mai simple, fie mai puțin ilustrate în scrisul uzual. Nu fac obiect de antrenament sistematic, de fixare organizată faptele a căror scriere se poate însuși mecanic, prin practica spontană, prin instruirea generală, prin contact cu cartea. Lecțiile de exersare se pot realiza prin dirijare frontală permanentă sau prin activitate independentă individuală ori de grup. Modalitatea cea mai răspândită este dirijarea frontală permanentă. Profesorul propune elevilor, într-o ordine și
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
posibilitatea de adaptare la normele colective ale școlii; 6. preferința pentru anumite persoane, pentru o anumită bancă, pentru o anumită disciplină, pentru un anumit joc; 7. atitudinea față de activitățile școlare(succese sau insuccese școlare); 8. capacitatea de a stabili relații spontane, de a coopera, de a comunica, e a ajuta; trăsături de personalitate: temperament(exteriorizat, echilibrat, interiorizat), gradul de emotivitate (foarte emotiv, emotiv, îndrăzneț), aptitudini, caracter, creativitate; Volumul și calitatea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor. Datele culese cu ajutorul observației au fost consemnate în
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
învățătorului. Redăm în continuare fragmente dintr-o fișă de observație curentă, completată pe parcursul desfășurării experimentului. Eleva: V. M. Clasa a IV-a B Convorbirea, desfășurată sub forma unor discuții individuale libere sau dirijate, a permis obținerea unor date subtile și spontane despre atitudinea elevului față de colegi, interesele, trebuințele, preferințele, motivele unor conduite, opiniile și convingerile sale despre gradul de dificultate a sarcinilor de învățare, nivelul și calitatea performanței, gradul de satisfacție. Convorbirile au furnizat informații valoroase, greu de sesizat prin observații
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
astfel aceea „teamă de a greși” dezvoltând un factor atitudinal corespunzător, încrederea în forțele proprii, respectul și competitivitatea intragrupală. În aceste condiții, elevii au fost interesați de noile sarcini, participând cu plăcere ca la un joc, și dând răspunsuri sincere, spontane, complete. Noi , dascălii, nu trebuie să încercăm să fim tributari unor optici, atitudini, mentalități și practici care „amputează” personalitatea copilului, deoarece îi opresc să gândească, să simtă, să acționeze la modul personal și autonom, original și creativ. 3.3 Evaluarea
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de sângerare al gingiei sunt: 0 = gingie normală, fără semne de inflamație și fără sângerare; 1 = inflamație ușoară, modificări coloristice ușoare, fără sângerare; 2 = inflamație moderată, eritem, tumefiere, sângerare la sondare sau presiune; 3 = inflamație severă, tumefiere, eritem pronunțat, sângerare spontană, uneori și ulcerații. Indicii parodontali Pe lângă cei gingivali, indicii parodontali apreciază și pierderea atașamentului (afectarea țesuturilor de susținere a dintelui). Indicele CPITN reprezintă indicele comunitar de boală parodontală și al tratamentului necesar de aplicat si evaluează severitatea bolii concomitent cu
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
deoarece odată ce ideile sunt listate, acestea sunt reținutepe moment: se acceptă totul, nu se respinge nimic - . Astfel sunt listate atât ideile practice, evidente și testate, cât și cele creative, inovatoare, unice, neîncercate anterior, într-o ordine aleatoare. Elevii oferă răspunsuri spontane, urmând reguli însă: să nu contrazică, să nu ironizeze, să nu critice. Se oferă tuturor șansa de a se manifesta, urmârind astfel și principiul nondiscriminării. Rolul profesorului este , pentru ca apoi tot el să . Brainstrorming-ul este o metodă „prietenoasă” ce nu
Brainstrorming-ul, metodă didactică bazată pe creativitate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rugină Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1176]
-
pref. trad., București, 1970; Henri Focillon, Anul o mie, București, 1971. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, Biografie și roman, CL, 1975, 11; Virgil Nemoianu, Reușita încercării, VR, 1975, 11; Ulici, Prima verba, II, 169-172; Manea, Contur, 44-48; Mihai Dragolea, Gravor spontan și perpetuu, TR, 1986, 26; Șerban Foarță, Călimara lui Tudor Țopa, VR, 1986, 8; Rodica Zafiu, „Punte”, TBR, 1986, 326; Holban, Literatura, 166-170; Simion, Scriitori, IV, 351-360; Mihai Dragolea, Exercițul ficțiunii, Cluj-Napoca, 1992, 64-73; Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
despre atacul la valorile culturii române după 1989, despre victoria matadorilor dogmatici din anii ’50, petrecută în anii ’80 și ’90. Un război civil regizat? (1997), pornind de la volumele, studiile, articolele, știrile închinate evenimentelor din decembrie 1989, urmărește jocul imaginii spontane sau calculate în legătură cu faptele de atunci. În Holocaustul culturii române (1999) este analizat, cu aceeași pornire polemică aspră, tăioasă, dar puțin credibilă din cauza recursului la teoria conspirației, modul în care scriitorii și literatura română postbelică au fost loviți. O culegere
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
umilința ocupației germane, lecțiile ținute în tinda bisericii „Madona Dudu” - o generație care crește în mijlocul unor transformări și conflicte dramatice. Este aici o proză austeră și disciplinată, armele ei nu sunt nici podoaba stilistică, nici exactitatea adevărului, ci o sinceritate spontană, care în exercițiul scrisului se convertește în prospețime, expresivitate, căldură umană. Când evocă personaje, V. nu face analiză psihologică, dar descrie minuțios comportamentul și notează fraze-cheie, menite să definească un caracter, o psihologie. Se detașează astfel un portret al tatălui
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
didactice, colegi, va depinde în bună măsură, cel puțin în primele clase, de succesele sau eșecurile sale la învățătură. De aceea este strict necesar ca școala să ajute familia prin diferite forme (vizite la domiciliul elevilor, ședințe cu părinții, consultații spontane) să-și aducă o contribuție esențială la organizarea activității de învățare a școlarului mic. Pentru elevii din primele clase, învățătura este o activitate foarte complexă, fiecare copil având ritmul său propriu de adaptare la cerințele școlii, simțind nevoia de a
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
naturali își desfășoară activitatea fără un plan și fără un program, fapt care nu diminuează cu nimic valoarea educației realizate de părinți. Când este vorba de interesul de cunoaștere, un program nici nu ar fi posibil, căci acesta se manifestă spontan și ocazional. Privind la televizor, citind o carte, plimbându-se pe stradă, sau făcând o excursie în mijlocul naturii, iată tot atâtea ocazii în care cele văzute sau auzite de copil, pot să-i declanșeze o serie de întrebări, ca expresie
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
dadaiștii, ci fanteziei, unei frenezii nesupravegheate cel puțin la prima vedere. De aici rezultă erupții de imagini analoage focurilor de artificii, fenomen similar celui din lirica lui Ion Vinea, dar de o violență considerabil sporită și de aparență cu totul spontană. Critica îl caracterizează prin formulări globale: „isterie verbală”, „frenezie rimbaldiană de imagini”, „uragan de imagini”, „delir liric”, „delir metaforic” (Pompiliu Constantinescu) sau prin caracterizări mai precise: „o colecție de expresii ce urmează să fie utilizate pentru un eventual volum de
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Model Divin. Capacitățile și potențele umane sunt utilizate în foarte mică parte. Emisfera cerebrală dreaptă (centrul capacităților „psi”) este neglijată în favoarea celei stângi (rațiunea, logica). Cercetările actuale în domeniul noilor forme de energie au explicat științific telepatia, percepția extrasenzorială, vindecarea spontană, clarviziunea, etc. prin dezvoltarea părții drepte a creierului. Cercetarea energiilor „misterioase” se realizează în multe laboratoare și fenomenele psihice, care au fost multă vreme neînțelese, ignorate de știință ba chiar considerate „oculte” sunt astăzi explicate, descoperindu-se legea fiecărei energii
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
morală pozitivă este, în fond, și un om de caracter, situație la care se ajunge printr-o exersare constantă și consecventă a conduitelor pozitive. Strategia educației morale trebuie pusă în discuție deoarece formarea conștiinței și conduitei morale nu sunt acte spontane, ci activități încadrate și determinate de o anumită strategie în care se deosebesc: 1. factorii care o formează - enumerându-i în ordinea firească aceștia sunt: familia, școala, biserica, instituțiile de cultură, grupul; 2. căile și mijloacele prin care se realizează
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
consumată pentru digestia, absorbția și utilizarea principiilor nutritive. Această energie reprezintă cam 10% din metabolismul bazal ajungând la valori de 150 kcal.; activitatea musculară solicită un consum energetic variabil în funcție de intensitatea și durata efortului depus. În această categorie intră mișcările spontane, activitatea ocupațională legată de stilul de viață și gimnastică totuși la persoanele cu deficiențe fizice acest consum energetic este mult diminuat. Pe total persoanele cu deficiențe fizice au un necesar energetic de cel puțin 1900 kcal. pe zi. Pe grupe
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
plantații de șerpi”, altul exprimă compasiune pentru un caporal muribund ori ironie la adresa fanfaronadei belicoase. În ansamblu, ciclul e străbătut, din păcate, de un patetism factice, minat de sentimentalism. Obiectivările programate îi reușesc poetului doar parțial și intermitent, spre deosebire de cele spontane, rezultate din autoproiecții. Caracterele definitorii ale originalității lui se găsesc, astfel, aproape toate, doar în versurile editate până în 1946. Producția lirică din anii pauzei de un sfert de secol dintre Cetățile albe și Păsări incandescente e formată în cea mai
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
la diferențierea celor două specii. La fel de labile sunt și granițele dintre s. satirică și cântecul satiric. Acesta din urmă pornește adesea de la s., dar dă amploare temei, reușind să realizeze o accentuare, o îngroșare a ironiei. Deși este mult mai spontană decât cântecul propriu-zis, s. prezintă o anumită stereotipie formală și de conținut. Improvizația intervine, ca și în cazul altor specii folclorice, doar pe linia îmbogățirii unor texte elaborate anterior. Prin realismul observației morale și vigoarea imaginilor poetice, prin valoarea ei
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Trei rațe a furat nenorocitul”; „Cu latul sabiei a plesnit-o. Peste obraz a plesnit-o”. Scurtimea propoziției, revenirile oarecum naive, gratuite, unele inversiuni pot părea artificiale. De fapt, ele corespund tensiunii speciale a emoției și creează tocmai impresia exprimării spontane, a relatării trepidante, pe nerăsuflate. Aducerile-aminte năvălesc în conștiință impetuos, clipele trecute sunt retrăite cu o nouă febrilitate, o vibrație intensă, un zguduitor plâns lăuntric se zbuciumă în vorbe, încercând să le stranguleze, vânzolindu-se, cedând până la urmă sforțării de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
un proces „spontan”, soluționând „pas cu pas” problemele punctuale nou-apărute; acumularea acestor schimbări produce alte schimbări, neplanificate. Acest proces spontan neplanificat nu reprezintă o dezvoltare socială așa cum este definită aici. Este deci necesar să facem o distincție între un proces spontan de dezvoltare socială și un proces planificat, controlat de dezvoltare. Geneza paradigmei dezvoltării sociale Întârzierea cristalizării paradigmei dezvoltării sociale a fost expresia modului în care schimbarea socială de până în prezent a fost caracterizată mai mult de sintagma schimbare prin crize
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care schimbarea socială de până în prezent a fost caracterizată mai mult de sintagma schimbare prin crize decât de dezvoltarea socială proiectată și planificată. În ultimul timp s-a conturat însă tot mai pregnant o insatisfacție față de procesul natural de ieșire „spontană” din crize, cu performanțe modeste și costuri ridicate. În acest context, este un proces de cristalizare a capacităților de formulare a unor strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a sistemelor de acțiune colectivă de promovare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în criză, să adopte soluții cu efecte negative, potențial dezastruoase, să oscileze între abordarea unei soluții și ignorarea ei sau să adopte soluții suficient de eficient. În societățile tradiționale multe probleme fie persistă indefinit, fie sunt soluționate printr-un proces spontan de schimbare a condițiilor care le-au generat. Printre caracteristicile importante ale societăților moderne se numără asumarea problemelor sociale și, tot mai mult, abordarea strategică planificată a acestora. Soluționarea problemelor este, inevitabil, inclusă în procesul de dezvoltare socială. Din acest
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]