2,780 matches
-
vestmântăria am constatat că, într-adevăr, Tezaurul și principalele odăjdii și obiecte bisericești nu se mai află în Mânăstire, unde n-au mai rămas decât cele necesare serviciului. Din vestmântărie am ridicat în puterea Înaltului Ordin, deși fără consimțământul CS starețului, două covoare vechi, care am socotit că prezintă un interes artistic deosebit. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în dublu exemplar, câte unul pentru fiecare din părți. De ridicarea Tezaurului nu s-a lăsat la Mănăstire nici o chitanță sau proces-verbal
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
artistic deosebit. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în dublu exemplar, câte unul pentru fiecare din părți. De ridicarea Tezaurului nu s-a lăsat la Mănăstire nici o chitanță sau proces-verbal de către Marele Eclesiarh. Delegat al Marelui Cartier, ss. AL Tzigara-Samurcaș Stareț, ss. protos. Ilarion Membrii Consiliului Economic, ss. Ierom. Damian ss. Ierom. Epifan PROCES-VERBAL Nr. 6 Azi, 21 octombrie 1916, subsemnatul delegat al Marelui Cartier al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, autorizat a transporta Tezaurele Mănăstirilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1916, subsemnatul delegat al Marelui Cartier al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, autorizat a transporta Tezaurele Mănăstirilor, sosind în acest scop la Sf. Mănăstire Bistrița, județul Vâlcea, de față fiind C.S. părintele ieromonah Eustațiu Andreescu, starețul Mănăstirii, am ridicat următoarele odoare: 1.Un chivot de argint, nr. inv. 3. 2.Două sfeșnice de argint 1756, nr. inv. 4. 3.Două ripide argint aurite de la Constantin Brâncoveanu, nr. inv. 6. 4.O Sf. Evanghelie ferecată argint aurit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nr. inv. 159. 23.Două plăci cu marca Munteniei de la sfeșnicele de bronz nr. inv. 157. 24.Un policandru argint cu 12 candele mici, 1795, nr. inv. 174. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în triplu exemplar unul ramânând părintelui stareț. Delegat al marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Superiorul Sf. Mânăstiri, ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu. Toate aceste obiecte au fost așezate în racla cea veche a Sfintelor Moaște și într-o ladă brașoveană. ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu PROCES-VERBAL
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Nr. 9 Astăzi, 22 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, pe baza Înaltului Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf Mănăstire Tismana, județul Gorj, unde prea cuviosul părinte arhimadrit, Ianuarie Popescu, stareț al Sf. Mănăstiri, mi-a predat din Tezaurul Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Una candelă argint aurit în parte, de la Matei Basarab, din anul 7158. 2.Un chivot argint aurit din anul 7179. 3.Un chivot argint aurit din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu fir de aur și argint de la Sf. Nicodim. 8.Un felon de mătase al Sf. Nicodim trecut prin foc, pe spate una iconiță cu mărgaritare. Acestea sânt toate obiectele de interes istoric ce ne-au fost predate de cuviosul stareț. Drept care s-a dresat prezentul Proces-verbal în triplu exemplar din care unul s-a lăsat Sf. Mânăstiri. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Stareț al Sf. Mănăstiri, ss. Art. Ianuarie PROCES-VERBAL Nr. 10 Astăzi, 23 octombrie 1916, subsemnatul, delegat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mărgaritare. Acestea sânt toate obiectele de interes istoric ce ne-au fost predate de cuviosul stareț. Drept care s-a dresat prezentul Proces-verbal în triplu exemplar din care unul s-a lăsat Sf. Mânăstiri. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Stareț al Sf. Mănăstiri, ss. Art. Ianuarie PROCES-VERBAL Nr. 10 Astăzi, 23 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, în virtutea Înaltului Ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf. Mănăstire Dintr-un Lemn din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
delegat al Marelui Cartier, împuternicit prin Înaltul Ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916, de a transporta Tezaurele mănăstirilor, am ridicat de la Sf. Mănăstire Cozia, județul Vâlcea, următoarele obiecte ce mi-au fost predate de cuvioșia sa arhimadritul Grigore Stoenescu, starețul Sf. Mănăstiri: 1.Patru candele de argint. 2.Patru potire de argint. 3.Șase cruci de argint. 4.Două discuri de argint. 5.Trei lingurițe de argint. 6.Șase perechi paftale de argint. 7.Un disc de plumb. 8.Două
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
paftale de argint. 7.Un disc de plumb. 8.Două steluțe de argint. 9.Un epitrahil vechi. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în dublu exemplar, unul lăsându-se mânăstirii spre cuvenita descărcare. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Starețul Mînăstirii, ss. Arh. Gr. Stoenescu PROCES-VERBAL Nr. 14 Astăzi, 25 octombrie 1916. Subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, potrivit Înaltului Ordin Nr. 30 din 11 octombrie 1916, am primit de la sfinția sa părintele Ioan Panaitescu un potir vechi de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Meletie Nicuță, fost sergent în armată, nevoind să ție seamă de actele M.C.G., a refuzat să-mi dea concursul cuvenit. Raportând personal generalului Prezan, acesta ordonă ca comandantul Corpului de Jandarmi să aducă la îndeplinire înaltul ordin ce aveam, iar starețul recalcitrant să fie trimes pe jos din post în post, până la M.C.G. Venind la București cu obiectele salvate, m-am prezentat la 18 oct., Principelui Moștenitor, care mă autoriză a purcede de urgență la fel la mănăstirile din Oltenia. De la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din cele 14 mănăstiri vizitate, și o amănunțită expunere a îndeplinirii acestei însărcinări și a dificultăților de tot felul ce am avut de întâmpinat. Astfel, din procesele-verbale din 14 și 16 octombrie, se vede ciudata întâmpinare a arhimandritului Meletie Nicuță, starețul M-rei Neamțu, care, refuzând a se conforma Înaltului Ordin al Marelui Cartier General, m-a silit să recurg la intervenția comandantului Armatei de Nord. Dl. general Prezan, neputând tolera nesupunerea starețului, a delegat pe comandantul Companiei de Jandarmi Neamț spre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
octombrie, se vede ciudata întâmpinare a arhimandritului Meletie Nicuță, starețul M-rei Neamțu, care, refuzând a se conforma Înaltului Ordin al Marelui Cartier General, m-a silit să recurg la intervenția comandantului Armatei de Nord. Dl. general Prezan, neputând tolera nesupunerea starețului, a delegat pe comandantul Companiei de Jandarmi Neamț spre cercetare și aducerea la îndeplinire a Înaltului Ordin. Din actele dresate de delegatul armatei și din declarațiile consemnate reieșind absoluta vinovăție a starețului, s-a dispus arestarea și conducerea lui sub
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Nord. Dl. general Prezan, neputând tolera nesupunerea starețului, a delegat pe comandantul Companiei de Jandarmi Neamț spre cercetare și aducerea la îndeplinire a Înaltului Ordin. Din actele dresate de delegatul armatei și din declarațiile consemnate reieșind absoluta vinovăție a starețului, s-a dispus arestarea și conducerea lui sub escortă la Cartierul General al Armatei de Nord, spre cele legale. În afară de acest caz, peste tot am întâmpinat cel mai eficace concurs al autorităților. În Oltenia am ridicat Tezaurele Mănăstirilor Bistrița, Arnota
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acestei însărcinări pentru ca, în cazul nenorocit când nu le-am mai recăpăta, să se cunoască aceia care poartă întreagă răspundere a pierderii odoarelor strămoșești. De vină este Mitropolia din Iași, care fără prealabilă cercetare și pe simpla depunere a răsvrătitului stareț, reclamând Minsterului Cultelor, a provocat ordinul circular de rechemare a mea la București. Tot numai în urma insistentelor cereri ale I. Pr. Sf. Sale mitropolitul Moldovei, odăjdiile au fost apoi transportate la Iași, luând în urmă drumul Moscovei, în loc de a fi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-și pierduse capul. Cînd a venit panica și au început să se strângă, cu înfrigurare, toate bogățiile țării românești, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit să cedeze valorile ce la avea sub privegherea sa: starețul mănăstirii Secul din județul Neamțului. Așa au fost scăpate de la pieire odoarele acestei frumoase mănăstiri, între care și acel vestit aer al lui Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos și al soției sale, Mitrofana, din 1608 «în zilele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Așa au fost scăpate de la pieire odoarele acestei frumoase mănăstiri, între care și acel vestit aer al lui Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos și al soției sale, Mitrofana, din 1608 «în zilele blagoslovitului Voievod, Simion Movilă». Numele starețului, care a văzut limpede și nu a avut încredere în Rusia țaristă, opunându-se cu hotărâre deși era ordin de sus ! Ca să predea odoarele mănăstirii, este protosinghelul Ilarion Bălăiță“ - ne informează dl Pătrășcanu. Tezaurul de la Pietroasa Dl. D. D. Pătrășcanu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și el aceluiași schit pe tot anul câte 5 dimirlii popușoi cât va trăi12. Numai că donația lui Alexandru a produs și ea încurcături, căci Gh. Eminovici ia în arendă această parte de moșie, intrând în conflict cu Vitalie Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin aceasta, Eminovici își mărea suprafața pentru agricultură, pe lângă faptul că partea lui Alex. Isăcescu, dăruită de acesta schitului, avea câmp mai mult [...]. Câștigul ce trebuia să-l plătească Gh. Eminovici pentru partea din Ipotești a schitului Gorovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lui urâte, s-a dus la o mănăstire de monahi și s-a călugărit, căindu-se până la sfârșitul vieții lui. Este o Carte, se numește Baraba Tâlharul, este o carte bună, educativă, s-o citiți! a fost recomandată de Părintele Stareț Luca de la mănăstirea Sf Nicolae Păpăuți - Botoșani În anul 2005 la vecernia Sf Trei Ierarhi - Botoșani din 29 Ianuarie. Și cum mă aflam și eu În biserică, am auzit recomandarea lui pentru această carte. Greu am găsit-o, mi-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu referire la oamenii vremurilor pe care le trăim, spunea cu durere: “Tulburările oamenilor vor fi acestea: osândirea aproapelui, invidia, ținerea de minte a răului, ura, răutatea, desfrâul, homosexualitatea, uitarea credinței, preacurvia, lauda dezmățului. Acest rău va fi hrana antihristului...” (Stareții - Despre vremurile din urmă - Mănăstirea “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Petru Voda - 2007, pg. 366). În deplin acord cu Părintele Paisie Olaru, trebuie să recunoaștem că această Cutie a Pandorei în varianta tipic românească a fost deschisă în decembrie 1989
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să mă ia dracul, fătul meu, dac - am fost trist vrodată. Tristețea fuge de mine ca cumătru-meu de tămâie. Dar lasă asta... hai în oraș cu mine. Azi, intrând la starețul tău, am făcut o față cătrănită și turcească... am spus că-mi trebuiești tu pentr-o comândare, am mințit ca totdeauna - în sfârșit, îți concede societatea mea serioasă de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să mă ia dracul, fătul meu, dac - am fost trist vrodată. Tristeța fuge de mine ca cumătru-meu de tămâie. Dar lasă asta... hai în oraș cu mine. Azi, intrând la starețul, am făcut o față turcească... am spus că-mi trebuiești tu pentr-o comândare, am mințit ca totdeauna - în sfârșit, îți concede societatea mea serioasă {EminescuOpVII 156} de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un loc
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să mă ia dracul, fătul meu, dac - am fost trist vrodată. Tristeța fuge de mine ca cumătru-meu de tămâie. Dar lasă asta... hai în oraș cu mine. Azi, intrând la starețul tău, am făcut o față cătrănită și turcească... am spus că-mi trebuiești tu pentr-o comândare, am mințit ca totdeauna - în sfârșit, îți concede societatea mea serioasă, de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bătut în poartă și au așteptat și iar au bătut și iar au așteptat, până când s-a îndurat, în fine, un călugăr și le-a deschis poarta. Discuțiile au fost lungi și fără mare folos; ei spuneau că au poruncă, starețul trimitea vorbă printr-un călugăr, care îl delega pe altul să se ducă la poartă și să le spună: nu vrea pentru că ne spurcăm mănăstirea, a fost om rău și a omorât mulți oameni, o să ne rugăm pentru el, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
călugărul Dionisie. Acesta nu era nici rău, nici deștept, ci doar neatent. Era un călugăr tânăr, crescut de mic prin mănăstiri și care trecea pe lângă oameni cu gândul legat încă de plăcinta mâncată ieri și de salteaua cu lână a starețului. De aceea, nu băga de seamă că n-a pus zăvorul ori că a lăsat o cană într-un echilibru vag. În urma lui se nășteau dezastre, dar, cum se întâmplă adeseori, nimeni nu observase în mod clar de unde vin acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Paște. În mănăstire se țineau slujbe, iar oamenii credeau că stafia lui Dracula stăpânește încă locurile. După incendiul care a făcut scrum icoana făcătoare de minuni, duhul necurat s-a strecurat în călugări, lăsând două bube roșii pe gâturile lor. Starețul a trimis vorbă la Târgoviște, la palat și la mitropolit, a cerut ajutorul altor mănăstiri și a aprins o cruce mare, făcută din busuioc uscat și crengi de salcie, care a ars un ceas pe locul unde fusese poarta. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]