6,757 matches
-
sinagogii, se pare, sper, este iminentă. Avântul organizatorilor este atât de mare și molipsitor, că îndrăznesc (cuvânt-cheie în proiect) să avansez și alte idei cu încrederea că vor fi îmbrățișate. Sinagoga din Fabric Dacă Sinagoga din Cetate își va redobândi strălucirea ca lăcaș de cult și/sau centru cultural, nu se poate ca Sinagoga din Fabric, o capodoperă arhitectonică, opera celebrului arhitect Lipot Baumhorn, într-o stare jalnică, să fie neglijată. Ea trebuie salvată înainte să fie prea târziu! De realizat
OPORTUNITĂŢILE CULTURII EVREIEŞTI LA TIMIŞOARA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362587_a_363916]
-
unde Maria îl aștepta gata de drum. În prag se opri surprins. O revedea parcădupă o lungă absență. Se gătise așa cum de mult nu mai o făcuse. Maria nu fusese niciodată o femeie frumoasă, dar gătată și aranjtă avea o strălucire aparte.Îi ajungea abia până la umăr, acum șoldurile i se împliniseră, era mai rotunjoară, dar nicidecum grasă. Îmbrăcase un costum gri-petrol, își pusese ciorapi cu dungă și pantofii negrii, de lac,pe care îi asortase cu o mică poșetă ce
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
stătător în confruntare continuă, cu conflicte emoționale, obiecte familiare, însemne locale... Fiecare tablou e o poveste și chiar o invitație la dialog. Subiectele par inepuizabile, câtă vreme locurile îndrăgite de pictor sunt încântătoare, iar el le dă un plus de strălucire prin limbajul plastic inedit. În Yaffo există destule atracții care să te țină ocupat în timpul zilei și suficient de multe cafenele și baruri pentru a te ține treaz până târziu în noapte. Dar Avi Schwartz își îndreaptă atenția către oamenii
AVI SCHWARTZ: NOSTALGII DE IERI ŞI DE AZI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362696_a_364025]
-
foarte semnifi- cativ. Apoi dispăru în întunericul holului. Pentru ca să nu i se vadă lacrimile, domnul T rămase la volan. Apoi fugi la garaj, se schimbă, își luă trusele de curățenie și se puse pe treabă sperând să redea ceva din strălucirea acum cam terfelită a Didinei. Cu acest prilej constată că velurul este un bun absorbant al gălbenușului de ou, dar și faptul că bietul curcan avea nu numai diaree ci și păduchi. Totuși, aceste catastrofe trecuseră, absolut inimaginabil, în plan
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
în amintire Fiecare cu regrete, cu speranță sau iubire... Prea grăbite clipe trec din "acum" către "a fost" Multe ca un fum se pierd mai cu rost...mai fără rost... Timpul trece precum vântul...când năvalnic, când duios Poleind cu strălucire tot ce-i bun și e frumos Iar urâtul și minciuna le alungă-n depărtare Aruncându-le apoi într-o mare de uitare... Timpul poate fi un prieten de nădejde, credincios Dar va fi și un dușman dacă-l pierzi
OMAGIU DIVIN 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362739_a_364068]
-
încearcă sentimente curate: Daruri cerești, în suflet adunate, Se vor întruchipate. De Crăciun ne cântă inima de doruri multe; Umbre ce duc amintiri exulte, Vor să le-asculte. De Crăciun ne-mbracă zâmbetul privirea. Vise ce-alungă dezamăgirea, Își regăsec strălucirea. De Crăciun ne regăsim printre semeni; Popas de iubire, asemeni Obrajilor rumeni. De Crăciun ne strigăm existența-n colinde; Muzica Nașterii ne reaprinde Veselii șovăinde. De Crăciun ne-mpodobim clipele terne; Viața amară de lacrimi eterne Se vrea a se
DE CRĂCIUN de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370124_a_371453]
-
ajuns în stradă. Pe cer norii erau antrenați într-un joc primăvăratec în jurul soarelui , când eliberându-l din strânsoare, când îmbrățișându-l din nou cu puful lor cenușiu în continuă mișcare. Astrul suprem al constelației cerești dorea să-și arate strălucirea, însă forța lui era a unui soare cu "dinți" cum se spune în popor, fără puterea de a încălzi atmosfera în adevăratul sens al cuvântului. Totuși se simțea că nu-i primăvara chiar așa de departe. Nu erau nevoiți să
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
nimeni nu mai scria de mult cu penița. Toată lumea râdea de mine, bătând tastaturi anodine, plictisitoare și ucigașe. Dar toate aceste destine apăreau și dispăreau la orizont, ca niște lumini estompate ale unui oraș îndepărtat, care nu reușeau să stingă strălucirea stelelor din miezul nopților de vară pentru că prin în toate aceste vieți te iubeam! Așa că îmi amintesc doar vag despre ele... MY DESTINIES Like with all of uș, I was portioned a few destinies, crammed one into the other according
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
unic, nu cu criterii depășite, ci cu criterii contemporane, pentru a pune în valoare marea lui viziune. Fără această viziune, nici Europa nu ar fi avut parte de vreo moștenire anume, și nici lumea nu ar fi avut o asemea strălucire crescândă în ceea ce privește mesajul creștin despre Dumnezeu, despre om, despre lume. Ceea ce s-a întâmplat în istoria omenirii după Marele Constantin a fost fie o întindere treptată a strălucirii propriei viziuni, cel puțin până în secolul XV, fie, după secolul al XVI
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
vreo moștenire anume, și nici lumea nu ar fi avut o asemea strălucire crescândă în ceea ce privește mesajul creștin despre Dumnezeu, despre om, despre lume. Ceea ce s-a întâmplat în istoria omenirii după Marele Constantin a fost fie o întindere treptată a strălucirii propriei viziuni, cel puțin până în secolul XV, fie, după secolul al XVI-lea, antiteza conferințelor pozițiilor ateiștilor din istoria mai nouă a gândirii europene, legată de slăbirea și zdrobirea acelei viziuni. În acest fel, atât epoca istorică a lumii creștine
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
și a creat un centru valoros pentru răspândirea creștinismului.(Fyodor Ivanovich, Uspensky, Istorija Vizantijskoi Imperii, vol. I, Leningrad, 1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
1948, p. 60). Marea Cetate creștină s-a ridicat la înălțimea așteptărilor ilustrului ei întemeietor, revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al popoarelor balcanice: Destinul slăvit al Constantinopolului este gestul împăratului Constantin, care s-a născut acolo aproape, la Niss
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
admirație sunt și criteriile și evaluarea făcută de biograful său, avocatul Dimitrios Apostolidis, privind slujirea și coslujirea Împăratului Constantin cel Mare față de Stat și de Biserică: Acesta este omul care a ridicat Biserica din catacombe și a așezat-o sub strălucirea razelor soarelui. Este omul care și-a expus toată strălucirea și puterea rangului său ca să meargă alături de aceasta, de Biserică, în misiunea ei pastorală și diaconală. Este omul care a lucrat ca nimeni altul pentru unitatea cuvântului spiritual și social
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
avocatul Dimitrios Apostolidis, privind slujirea și coslujirea Împăratului Constantin cel Mare față de Stat și de Biserică: Acesta este omul care a ridicat Biserica din catacombe și a așezat-o sub strălucirea razelor soarelui. Este omul care și-a expus toată strălucirea și puterea rangului său ca să meargă alături de aceasta, de Biserică, în misiunea ei pastorală și diaconală. Este omul care a lucrat ca nimeni altul pentru unitatea cuvântului spiritual și social. Este omul care a transformat țesutul social al unui imperiu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de România. Primul și marele Stat ortodox daco-român înfăptuit de augustul- dac, Împăratul Constantin a împletit într-un binecuvântat buchet spiritual, marea înțelepciune pelasgo-tracă cu normele juridice traco-latine, pe care l-a organizat și așezat pe temeiul Evangheliei lui Hristos. Strălucirea Bizanțului imperial daco-român, a continuat și post Cruciadelor Apusului, prin Dinastia daco-română a Țarilor Asănești și după cucerirea musulmană din anul 1453, prin iluștrii Voievozi ai Principatelor Valahe, așa cum faima Augustului Constantin i-a eclipsat pe domnii și papii Apusului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu înțelepciunea sa, Apa cu viețuitoarele zglobii, Iarba cu miresmele florilor, Pomii cu mugurii surâzând, Plantele legănându-se îmbobocite, Codrul cu rapsodiile maeștrilor lui, Soarele cu strălucirea sa, Luna și Stelele cu podoabele lor și sus de tot, peste toate acestea, ca un rege înveșmântat în splendoarea frumuseții este așezat Omul -Omul dac- chip al lui Dumnezeu. Purtăm în noi această dumnezeiască mirare în fața ființării Sfinte, în
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
binețe Soarelui, simțim că în mijlocul lor surâde o taină. Este Taina iubirii Poetului ! Din toate aceste desăvârșite odrăsliri, înfrumusețate cu nenumărate felurimi, Poetul Dragostei a tors admirația, ce înflorește în Om, rodiile iubirii pentru Creator. Toată contemplarea frumuseții, slavei și strălucirii acestei dumnezeiești Iubiri, întrupează în Om cântarea divină. Gândul sufletului este mugure de Dumnezeu. Cuvântul rostit este surâsul Luminii angelice, iar muzica cuvântului este cântarea însăși a Duhului Sfânt. Toată această încântare divină este întruparea sublimă a Fecioarei Maria. Așadar
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
gustat din plin întunericul? Cum pot să mă înalț fără să-mi fi îngenunchiat sufletul în valea plângerii?” se întreba rhetoric scriitoarea, continuând apoi: „Am ales să fiu aici, în această școală a devenirii. Am învățat pe rând soarele și strălucirea, norul și umbrirea, am atins stele în iubiri și stelele au căzut în abisurile oceanelor de deznădejdi, am râs cu mierlele și, izvoare de lacrimi mi-au spălat obrajii de copil al universului. Am ales să fiu aici... să descopăr
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
demitizarea” portretului scrobit de militar în uniformă franceză a lui Al. Ioan Cuza. Într-un studiu scris, ca pentru o revistă mondenă, istoricul prezintă viața amoroasă a domnitorului moldovean frumos, afemeiat și cartofor, fapt pentru care nu i-a afecta strălucirea unei domnii de numai șapte ani, ce a pus bazele României moderne și a dat legi și instituții fundamentale care dăinuie și astăzi: de la pompieri, la codurile legislative și universități. Alexandru Ioan Cuza a trăit un menage a la trois
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
ești cărarea, Directă pe căi neocolite. Iubita mea oriunde vei fi, Sau oricum azi vei arăta, Spune-mi odată nu te sfii, Căci fericirea e în mâna ta. De tine depinde chiar și Luna, Când noaptea mai tare strălucește, De strălucire fii plină totdeauna, Dar nu uita pe cel ce te iubește. Baia de Arieș 1964 --- „ Viața e o luptă necurmată: unii sunt fericiți mai devreme, alții mai târziu, iar alții niciodată.” EURIPIDE; poet grec: 480 - 404 î.e.n. --- Referință Bibliografică: TU
TU EŞTI FERICIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353281_a_354610]
-
iar palatul era într-o stare avansată de dărăpănare. Rudele Anastasiei abia mai puteau plăti cheltuielile pentru ținerea rangului, necum să-i poată ajuta. „Patriarhul nici măcar nu-i primi.” Autorul încheie prin fraze sugestive ce cad ca o cortină peste strălucirea de odinioară a unui imperiu aflat în agonie. „În urma lor cupolele străluceau amețitor, amăgind ochii celor ce le-ar fi văzut întâia oară. Apele Bosforului arătau sângerii în după amiaza acelei zile. În urma corăbiei se lăsa tot mai mult întunericul
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
an, o colindă anume domină zilele care trec în nerăbdare până la Crăciun, prin cântecele Ajunului, mirabile, sfințitoare, îmbogățitoare și înfrumusețitoare ale omului...! E colinda lui Fuego! An cu an, țara e colindată de Fuego, reexteriorizând de fiecare Ajun, minunea, sublimitatea, strălucirea Crăciunului, în splendoarea melodiilor lui. Pe 7 decembrie, în cele trei praguri și cruci de timp, cu ninsorile ce vin se aștern melodiile Crăciunului, întrun Turneu extraordinar de colinde, „Din lumina unui Crăciun”. „Taina colindelor”, spune rostitorul și glăsuitorul lor
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
cuvintele poetului. Mama a devenit tăcerea ce pare a prinde viață în frunzele purtate de vânt pe deasupra mormântului. Acele frunze, moarte și ele, ce zboară și dispar, spre a lăsa o dâră în memorie și spre a exista, astfel, dincolo de strălucirea pe care au avut-o. Moartea invadează totul, până și peisajul, copleșit de tristețe, și el, sub privirile călătorului în toamnă. Toamna de-acum trimite la alte toamne, când mama trăia și se plimba alături de poet, murmurând versuri din Eminescu
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]
-
Vasilache - Vreau să fac pe toți supușii împărăției mele să fie mândri și fericiți, că au trăit pe pământ în timpul domniei mele. Iustinian - Oh, mare opera e educația! O bună educație e ca și o a doua naștere în lumea strălucirilor spirituale. preot Vasile Vasilache - Nu de Dumnezeu mă tem, fiindcă e atotbun, ci de mine însumi; liber și rău fiind, pot să nu-I deschid ușa. Marcel Jouhandeau - Smerenia este dumnezeiasca și nu se poate dobândi decât prin lucrarea poruncilor
CITATE MEMORABILE (70) de ION UNTARU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353355_a_354684]
-
sub Talpa Ta, să-mi reînvăț urcușul. M-am lăsat purtată de apele umanului apoi, în cuvântul scris, am lăsat prea multe pietre eu-rificate să-mi sufoce harul. Lasă-mi, Te rog, o stea în mijlocul Tălpii Tale, să-i privesc strălucirea, de câte ori legăn înnegurările, în gândul absurd al plecării “. Poeta desfășoară de-a lungul acestui volum dens un fel de angajament cast de a se izola de lume, consacrându-și viața singurătății, poeziei și reflexiei. Aspiră la liniște, se autoconstrânge de
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]