7,161 matches
-
pe care nimeni nu ți-o poate lua, indiferent de ceea ce vine peste tine - Nu poate fi slujitorul mai mare decât stăpânul său - Când gândim că stăm, să avem grijă să nu cădem - În curând vom intra în eternitate, alături de strămoșii noștri, să nu ne ocupăm de cele trecătoare - Nu venim în lume și nu plecăm când vrem noi. Când mai poți folosi pe cineva (adică să fii folositor cuiva), viața mai are sens. Să ne străduim să fim cât mai
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
flacăra credinței - Ștefan a creat o epocă pentru întreaga Europă, încă din vremea sa fiind numit Mare și Sfânt - Ștefan a lucrat cu forța divină și cu forța încrederii poporului, pe care l-a condus cu cea mai mare vrednicie - Strămoșii săvârșeau fapte mari, fiind plini de ospitalitate, omenie și modestie, în clipele de bucurie - Este bine să ieșim din centrifuga preocupărilor cotidiene, să revenim la Mănăstirea Putna, să-i vizităm pe cei mari la ei acasă, căci vom primi din
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
de specialitate și să nu consulți o Biserică care se cheamă prin sintagma „Biserica națională”. Și, dacă suntem „Biserică națională”, trebuie să fim consultați. Că niciodată Biserica n-a mers împotriva neamului! ... Trebuie să avem demnitate! Trebuie să mărturisim, fiindcă strămoșii noștri se răscolesc în mormânt și se va întâmpla cum s-a întâmplat la Neamț, unde „au explodat” caldarâmul și aleile, și a ieșit sfântul [necunoscut] din mormânt! Pentru că Mântuitorul spune: Dacă voi veți tăcea, pietrele vor vorbi”. Cum să
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
flori În faptul dimineții... Mi-e inima liră vrăjită Ce peste veacuri dă ecou Prin plâns și râs, trecute neamuri Trezesc în mine cântec nou. Și tot ce mi se-nvolbură prin vine, Durere, ură, nădejde ori iubire, E din strămoși venit un glas prin mine, Ce către cei prezenți... credință și demnitate cere. Decât pe cerul sorții Rătăcitor neîmplinit prin stele, Luceafăr e mai bine...să pieri Ofrandă luminii care vine. Ridică-te și umblă, Urmează-ți visul, în adevăr
TREZEŞTE-TE, ROMÂNE! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343566_a_344895]
-
Acasa > Versuri > Istorie > CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ȘI AZI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 635 din 26 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suntem născuți pe-acest pământ Rămas a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
pe care nimeni nu ți-o poate lua, indiferent de ceea ce vine peste tine - Nu poate fi slujitorul mai mare decât stăpânul său - Când gândim că stăm, să avem grijă să nu cădem - În curând vom intra în eternitate, alături de strămoșii noștri, să nu ne ocupăm de cele trecătoare - Nu venim în lume și nu plecăm când vrem noi. Când mai poți folosi pe cineva (adică să fii folositor cuiva), viața mai are sens. Să ne străduim să fim cât mai
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
flacăra credinței - Ștefan a creat o epocă pentru întreaga Europă, încă din vremea sa fiind numit Mare și Sfânt - Ștefan a lucrat cu forța divină și cu forța încrederii poporului, pe care l-a condus cu cea mai mare vrednicie - Strămoșii săvârșeau fapte mari, fiind plini de ospitalitate, omenie și modestie, în clipele de bucurie - Este bine să ieșim din centrifuga preocupărilor cotidiene, să revenim la Mănăstirea Putna, să-i vizităm pe cei mari la ei acasă, căci vom primi din
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia ei amintește de dulceața severă a graiului strămoșilor noștri latini, veniți prin aceste locuri din Roma, acum două mii de ani, peste un popor activ și viguros care vorbea o limbă destul de înrudită cu cea a cuceritorilor Daciei. Frumusețea, cursivitatea și bogăția limbii noastre nu sunt cu nimic mai
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
știm cum să o obținem!). Plecând în străinătate uităm limba română și ne mândrim cu faptul că tinerii noștri vorbesc numai limba țării de emigrație, iar noi facem pe ,,niznaiu” când revenim pe plaiurile mioritice că nu mai înțelegem limba strămoșilor folosind cuvinte alogene și accente ilare în vorbire. Râd și curcile de noi! Grecul, turcul, ungurul, filipinezul, și alte popoare mai mititele ca faimă și ca număr, vorbesc acasă în limba strămoșilor, desigur învățând în paralel și limba noii patrii
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
pe plaiurile mioritice că nu mai înțelegem limba strămoșilor folosind cuvinte alogene și accente ilare în vorbire. Râd și curcile de noi! Grecul, turcul, ungurul, filipinezul, și alte popoare mai mititele ca faimă și ca număr, vorbesc acasă în limba strămoșilor, desigur învățând în paralel și limba noii patrii! Numai noi... nu mai știm de unde venim, ai cui suntem! Veșnic dăm vina pe altcineva, dar nu ne vedem bârna din ochi! Nu ne-a fost bun nici un conducător modern. Cuza a
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
în devenire, istorie contemporană. Sub aspectul religiei și credinței este de asemenea de remarcat linia continuă pe care o urmărește autorul și aici, în ceea ce privește spiritualitatea înaltă moștenită și păstrată de-a lungul timpului de populația acestor locuri. Credința monoteistă a strămoșilor daci în Zalmoxes, zeul suprem care a propovăduit nemurirea, a facilitat ulterior „asimilarea creștinismului, datorită asemănărilor de esență existente”, fiind clar că misiunea de propovăduire a cuvântului Evangheliei înfăptuită de Sfântul Apostol Andrei a întâlnit pe aceste locuri o populație
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
o relicvă de cultură de sorginte dacică, cu desfășurare pe platourile alpine și pe vârfurile de munți. Oronimul astfel denominat ce amintește de străvechiul ceremonial solstițial al "urcărilor pe munte", este locul unde s-a interferat cultul moșilor și al strămoșilor cu cel al soarelui, al bradului și al focului, ultimele două fiind considerate elemente purificatoare. Urcările pe munte din Țara Dornelor - cele din zonele alpine ale munților Doisprezece Apostoli, Bogolin, Giumalău și Oușor aveau loc la solstițiul de vară și
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
economică foarte adâncă cauzată în mare parte de furtul Secolului, în care sunt implicate într-o formă sau alta elemente din toate partidele parlamentare; o criză moral-spirituală fără precedent, foarte mulți conaționali nu mai simt legătura cu pământul părinților și strămoșilor lor, nu-și mai văd rostul aflării lor aici, luând calea pribegiei în căutarea unei vieți mai bune. De menționat că pleacă pătura cea mai productivă fapt ce duce la îmbătrânirea alarmantă a societății. Cine le va crea pensiile binemeritate
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
din comun și ne arată pe ecranul minții noastre (al conștiinței celor care vor citi cartea) atât calitățile care au făcut din acest popor un mare creator de cultură cât și bolile de care a suferit în istorie, moștenite de la strămoșii noștri traci, care l-au condamnat să aibă destinul nefericit de victimă a Istoriei. Ștefan Dumitrescu este un fel de Dostoievski și de Yung al poporului daco-român, un analist de o finețe și profunzime remarcabile al istoriei și al universului
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
farfurie... n-o mai tăiem cu ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, mă rog, așa e de bonton... fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Venerați-vă străbunii! Datorită lor sunteți lumină și aveți un nume, și v-au lăsat moștenire un neam, o țară, un renume
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377546_a_378875]
-
pe farfurie... n-o mai tăiem cu ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, așa ar fi de bonton... Fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Păstrați-vă moștenirea, venerați-i pe străbuni, datorită lor sunteți azi lumină și aveți un nume, o țară, un renume... Referință Bibliografică
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377549_a_378878]
-
spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre Tine care-i scurtă și dreaptă. Escaladez cu putere fiind mereu ajutată, Cu aripile care mi-au crescut peste noapte. Un înger mă-nsoțește spre Masa Tăcerii Unde tăcuți stau strămoșii la Ziua Învierii. Pe rând se adapă din Izvorul Înțelepciunii, Acum iubite sărută-mi și sufletul trist Căci inima-i plină de sentimentul căderii E noapte, tu stai și privești de departe, Mă vezi rătăcită deși alt zid se-nfiripă
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
vii, care eliberate din hățurile conștiințelor treze, își sondează propriile adâncuri privindu-le cu ochii dorului în căutarea unor clipe apuse și a năzuințelor neatinse. În aceste săptămâni dinainte de sfintele paști roiesc în spațiul de deasupra lumii satului spiritele răposaților strămoși, în așteptarea binecuvântatelor rugăciuni liturgice, cântate în biserică în sâmbetele din postul mare și a pomenilor, care la noi în sat se fac în sâmbetele morților, pentru pomenirea sufletelor celor duși din astă lume. Astfel poverile cu care multe din
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
ar avea o legatură cu creștinismul. Cei mai mulți creștini catolici nu consideră că tradiția ar avea rădăcini satanice în origine sau practică și că nu reprezintă nicio amenințare pentru viața spirituală a copiilor: educarea despre moarte și mortalitatea, precum și despre obiceiurile strămoșilor celți fiind, de fapt, o lecție de viață valoroasă și o parte din patrimoniul enoriașilor lor. Biserica Ortodoxă dezaprobă sărbătoarea Halloween-ului. Ea prăznuiește Ziua Tuturor Sfinților în prima duminică de după Rusalii, unde se face pomenirea tuturor sfinților, dar și a
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
pom și rodesc, Sunt gând călător... Mulțumesc în gând iubirii Pentru darul ei cel mare, Îi ud floarea moștenirii Și-i rămân mereu datoare. DIN IZVOARELE IUBIRII ................... Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul. Opriți-i duca, dragii mei, Și nu lăsați să moară Cartea, Săriți în ajutorul ei, Căci, va asigur, vă dă partea! ZĂPADA ÎNSERĂRII Pe un raft, clepsidra lumii Răsturnată de-un fior, În bătaia caldă
O CRONICĂ MINUȚIOASĂ DE RESTAURARE A VALORILOR NAȚIONALE de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378522_a_379851]
-
știe de unde ! - că întruparea însemna încarcerarea spiritului într-un nou trup material, iar moartea ELIBERAREA SPIRITULUI către CREATOR). CITAT : „ Ion Horațiu Crișan prezenta în volumul *Spiritualitatea geto-dacilor* (publicat în 1986) o relatare impresionantă a istoricului Herodot despre comportamentul emoțional al strămoșilor față de viață și moarte. Vorbind despre trauși, traci care locuiau în Munții Rodope, ne spune că: *Rudele stau în jurul nou-născutului și plâng nenorocirile ce va trebui să le îndure acesta, o dată ce a venit pe lume. Sunt pomenite atunci toate suferințele
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
Acasă > Poezie > Credință > BLESTEMUL ȘARPELUI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare Port prin coclaurii umbroși Destinul meu de târâtoare. Cum nu-mi găsesc un cer anume Care ar trece peste gleznă Străin și dușmănit de lume Mă ghemui mai adânc în beznă. Pripas pământului și rob Cu
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
gustând să nu găsească Din veac în veac eternul adevăr. Și-au fost atuncea izgoniți din rai Și azvârliți în lumea-acesta, iată Sudoarea frunții să le fie trăi Și să-mi strivească țeasta cu o piatră. Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare, Port prin coclaurii umbroși Blestemul meu de târâtoare. Referință Bibliografica: BLESTEMUL ȘARPELUI / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
cu Țara Românească, Noi am ales pe Cuza în cinste să domneasca. Ne-a dăruit Unirea în zi de Ianuare, Când ne deschise calea spre România Mare. De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm; E unul din strămoșii pe care ii iubim. Aici are mormântul ilustrul Voievod Care -a schimbat viața umilului norod. Noi vrem să-l știm în cripta,cum încă ne mai spune Dreptatea cum se face în țările române. Veniți la Ruginoasa, pomelnice-mpliniti Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
cu Țara Românească,Noi am ales pe Cuza în cinste să domneasca.Ne-a dăruit Unirea în zi de Ianuare,Când ne deschise calea spre România Mare.De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm;E unul din strămoșii pe care ii iubim.Aici are mormântul ilustrul VoievodCare -a schimbat viața umilului norod.Noi vrem să-l știm în cripta,cum încă ne mai spuneDreptatea cum se face în țările romane.Veniti la Ruginoasa, pomelnice-mplinitiSi pe străbunii noștri de-apururi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]