5,990 matches
-
părinților cu comunitățile și agențiile comunitare care sprijină și sporesc oportunitățile de învățare ale copiilor (de pildă, programe și evenimente culturale, asistență medicală și alte servicii comunitare). Rețeaua semantică de mai jos vizualizează aceste tipuri de implicare a familiei ca strategii de acțiune ale părinților, școlii și comunității, ce susțin eficient succesul școlar al elevilor, bunăstarea și satisfacția lor în mediul familial și școlar, cât și în cadrul mai larg al comunității în care trăiesc. REȚEAUA SEMANTICĂ - Strategii de implicare a familiei
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
participa la experiențele educaționale ale copiilor lor în școală sau în afara școlii: organizarea de lecții demonstrative, concursuri școlare, activități culturale etc.; Clubul părinților, programele de educație a părinților, activitățile de învățare acasă, vizitele la domiciliu etc. sunt unele din multiplele strategii care îi angajează efectiv pe părinți; diseminarea „veștilor bune” dinspre școală către familie determină interacțiuni favorabile atât între părinți și elevi cât și între părinți și cadre didactice; comunicarea personalizată între învățător și familie printr-un „jurnal” prin care părinții
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
matematica din această clasă înseamnă un pas înainte. „Preocuparea pentru metodă, ca principal factor al creării accesului la gândirea matematică, este doar un început, deoarece și acum, ceea ce predomină nu este și oferta de explicație, generalizări, reflecții, îndrumări metodice și strategii de abordare a sarcinilor, îndeosebi a celor cu aspect de problemă, ci tot exercițiul, aplicația, ceea ce va duce la un efort de consolidare a deprinderii de calcul, înaintea judecății matematice.“ La clasa a doua, probleme psihologice deosebite se ridică la
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
bine, tuturor solicitărilor. Pentru a evita această situație, este necesar ca elevul să dispună de un mod propriu de a învăța, de abilitatea de a ordona și coordona informațiile, de capacitatea de a opera cu esențialul în contexte diferite, de strategii suple, flexibile, raționale, bazate pe găsirea unor formule economicoase de lucru și de utilizarea inteligentă a știutului pentru aflarea neștiutului. Un intens teren de încercare, dezvoltare, afirmare și îmbogățire a potențelor cognitive și creatoare ale elevului din clasa a treia
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
problematica designului cercetării. Am elaborat structura și elementele lui în mod unitar pentru abordarea calitativă și cantitativă a cercetării. Am avut în vedere importanța decisivă pentru succesul cercetării a elaborării cu claritate a întrebărilor investigației și alegerea unei combinații de strategii de cercetare (inductiv, deductiv și abductiv). Întregul demers a fost pus în slujba susținerii ideii potrivit căreia timpul și grija pentru pregătirea unui design de cercetare comprehensiv și detaliat merită efortul. Pentru atingerea obiectivelor cercetării am folosit surse multiple de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să: 1. creeze un mediu acasă care încurajează învățarea; 2. exprime așteptări ridicate (dar nu nerealiste) față de performanța copiilor și cariera lor viitoare; 3. devină implicată în educația copiilor lor la școală și în comunitate". Ilustrate de evidență și de strategii eficiente, Henderson și Mapp oferă un set de recomandări pentru punerea în practică a rezultatelor cercetărilor despre relațiile familiei și comunității cu școala în sprijinul performanței elevului: • recunoașterea faptului că toți părinții, indiferent de venit, nivel al educației sau standard
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
colaborarea părinților cu comunitățile și agențiile comunitare care sprijină și sporesc oportunitățile de învățare ale copiilor (de exemplu, programe și evenimente culturale, asistență medicală și alte servicii comunitare). Rețeaua semantică 1.1 vizualizează aceste tipuri de implicare a familiei ca strategii de acțiune ale părinților, școlii și comunității, ce susțin eficient succesul școlar al elevilor, bunăstarea și satisfacția lor în mediul familial și școlar, cît și în cadrul mai larg al comunității în care trăiesc. REȚEAUA SEMANTICĂ 1.1. Strategii de implicare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familiei ca strategii de acțiune ale părinților, școlii și comunității, ce susțin eficient succesul școlar al elevilor, bunăstarea și satisfacția lor în mediul familial și școlar, cît și în cadrul mai larg al comunității în care trăiesc. REȚEAUA SEMANTICĂ 1.1. Strategii de implicare a familiei în educație În ceea ce privește inițiativele școală-comunitate și impactul lor asupra rezultatelor elevilor, temele de cercetare sînt mai rare. Totuși, investigațiile făcute au evidențiat că cele mai fructuoase rezultate le-au obținut echipele de coordonare a serviciilor comunității
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
recunosc și onorează contribuția lor, ele susțin cu succes îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevului; • cînd familiile și grupurile comunității evaluează performanța școlilor, studiile sugerează că școlile fac schimbări pozitive în concepția și practica învățămîntului, în gestionarea resurselor de care dispun. Strategii eficiente de conectare a școlilor, familiilor și comunității Cercetările au oferit informații valoroase despre felul și nivelul legăturilor școalăfamilie-comunitate care se asociază cu niveluri ridicate de performanță a elevului. Studiile oferă cunoștințe de procedură sau informații "cum să" despre formarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
așteptările părinților reprezintă condiția cauzală ce generează strategiile de sprijin și ajutor al elevilor. Așa cum vom vedea, ele sînt asemănătoare cu cele despre care adolescenții, în sesiunile focus grup, au vorbit la întrebarea: Cum se implică părinții în educația voastră? Strategii versus activități Am considerat că, pe de o parte, trebuie să aflăm de la părinți cum conlucrează cu școala, iar pe de altă parte, să cunoaștem la ce fel de activități școala implică părinții ca să colaboreze spre binele elevilor. Pentru aceasta
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinții să participe la diferite activități în cadrul școlii, dar trebuie spus că de obicei se împletesc mai multe condiții cauzale, iar una dintre ele, pentru un părinte sau altul, se va impune a fi mai importantă. Dificultățile elevilor la învățătură; strategii de depășire a lor Într-o logică firească a lucrurilor, interviurile au continuat cu întrebări adresate părinților despre dificultățile pe care le au copiii lor la învățătură și cum îi ajută școala să le depășească. Rețeaua semantică 3.4 vizualizează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sau intermediare) ce influențează acțiunile/interacțiunile (procesul), care produc o serie de efecte (consecințe). Cele spuse sînt concretizate în matricea 3.1. MATRICEA 3.1. Paradigma dificultăților elevilor la învățătură și procesul depășirii lor Condiții cauzale Fenomen Context Condiții interpuse Strategii de acțiune/ interacțiune Consecințe Amalgamul materiilor "În amalgamul de materii niciodată nu știi care este prioritară. Noi ziceam că sînt cele din care se dau examenele, iar profesorii că materia lor e cea mai importantă." Dificultăți ale elevilor la învățătură
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
LA ACTIVITĂȚILE ȘCOLII Atitudinea elevilor față de participarea părinților Raportul activ al familiei cu școala este un fenomen recunoscut, acceptat și încurajat peste tot în lume. E. Stănciulescu, (2002) subliniază că majoritatea părinților, inclusiv cei din clasele defavorizate, se dovedesc adevărați "strategi" ai acțiunii educative, sînt preocupați de reușita școlară a copiilor lor considerînd că le asigură un viitor economic și ocuparea unei poziții sociale bune. Din perspectiva instituției școlare și a cadrelor didactice, legătura cu familiile elevilor s-a impus cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
o colaborare mai bună între elevi și profesori. Ele ne trimit la ideea difuzării puterii în societatea democrată, lucru perfect valabil și în școlile de la toate nivelurile. MATRICEA 4.6. Paradigma promovării intereselor elevilor Condiții cauzale Fenomen Context Condiții interpuse Strategii de acțiune/ interacțiune Consecințe Părinții nu sînt organizați. "Ei nu vor avea niciodată vreo putere în luarea deciziilor în școală, decît dacă, să admitem, s-ar organiza într-un grup omogen și, după părerea mea, este complicat." Eșuarea promovării intereselor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
verificat consistența unor indicatori sintetici propuși în cercetarea mai sus amintită pentru a releva măsura în care aceștia sînt utilizabili în spațiul cultural românesc. Din perspectiva celor doi autori, educația copilului poate fi analizată ca un proces de influențare implicînd: • strategii 1. obiectivele educative pe care le vizează părinții; 2. tehnicile de influențare utilizate de părinți; • logistică (organizare) în ceea ce privește: 3. diferențierea rolurilor educative în familie; 4. coordonarea părinților cu ceilalți agenți educativi (grup de prieteni, școală, TV, specialiști). 1. Obiectivele educative
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
producătorilor, un ansamblu de strategii de rezolvare a problemelor specifice. Așa cum notează W. Kintsch, referindu-se la lectură, schemele prototipice dirijează și controlează strategiile de înțelegere: "cu siguranță este posibil să renunțăm la aceste strategii, însă capacitatea de a folosi strategii organizatorice specifice poate veni în mod considerabil în sprijinul cititorului" (1982: 96). Trecerea de la o teorie a suprastructurilor la o ipoteză despre structura secvențială a textelor și despre prototipurile de scheme secvențiale de bază reprezintă obiectul prezentei lucrări. Este vorba
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Ceea ce confirmă unul din aspectele teoretice care interesează direct studiul nostru. Înțelegerea unui text presupune o strategie de rezolvare a unor probleme, adică, pe parcursul lecturii, interpre-tantul emite cât mai multe ipoteze privind modul de organizare a textului, bazându-se pe strategii despre care își amintește că "s-au dovedit utile în experiențele sale anterioare" (Kintsch, 1981-1982: 780). În aceste condiții, oricât ar părea de surprinzător, lectura narativă la care mă voi opri aici poate să corespundă, în mare măsură, unei interpretări
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prea mult preocupat de adevărul celor spuse: Angajarea în dialog arată intenția de a obține un acord, fie acesta și parțial. Dacă această dorință lipsește, relația dialectică se dizolvă în jocul-spectacol al dialogului eristic. (Dispaux 1984: 55) Făcând distincția dintre strategi, experți, ideologi și surzi, analiza lui Dispaux se situează în mod evident la nivel mai curând conversațional decât dialogal. Astfel vom încerca să abordăm în altă manieră această problematică, punându-ne întrebarea dacă am putea imagina un nucleu prototipic comun
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
artă omul devine om133. În același timp, T.G.E. Powell vorbește despre desene abstracte în peștera Altamira, dar și despre faptul că picturile din această peșteră preistorică evidențiază felul cum omul din Paleolitic s-a adaptat condițiilor, dar a și inventat strategii pentru a-și asigura hrana 134. Picturile rupestre sunt mult mai mult decât simple desene de animale, ele fac dovada felului cum omul a înțeles să reprezinte diferențele, evidențiind în același timp problema perspectivei. Fără îndoială, capacitatea de a trăi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și concentrării asupra punctelor cheie, asigurării unei bune Înțelegeri, punerii În practică și verificării / evaluării. Metodele folosite de obicei, cum ar fi predarea / dictarea (discursul neîntrerupt al profesorului), Îi pot plictisi pe elevi dacă durează prea mult, astfel se impun strategii de prezentare activă, urmate de aplicații și recapitulări scurte pentru fixarea cunoștințelor. Doar În acest mod toate nevoile elevilor sunt atinse Într-un mod activ. Toate studiile arată că Învățarea vine În urma exercițiului, adică aplicând În practică ceea ce au Învățat
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
asemenea, angajarea elevilor În activități care implică manipularea tehnologiei le permite acestora să pună În practică principii democratice. Pentru a ne asigura că tehnologia este folosită drept instrument În crearea unui Învățământ de calitate este necesară familiarizarea cadrelor didactice cu strategii de folosire a tehnologiei În mod corespunzător, și sunt folosite la diferite niveluri: 1. Oferă o ghidare privind conceperea unor cursuri specifice de metodică care să Încorporeze tehnologia. 2. Oferă un instrument de evaluare pentru profesori. 3. Contribuie la furnizarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
își afirmă funcția creatoare [...]. Întregul interes al paginilor descriptive adică locul omului în aceste pagini nu mai constă în lucrul descris, ci în însăși dinamica descrierii. Înainte de a trece la analiza funcționării acestor descrieri "creatoare" sau "productive", vom sublinia cîteva strategii folosite de către "noii romancieri" pentru a răsturna principiile scriiturii realiste. A. Dezvăluirea artificiului (de limbaj) Acesta este rolul listelor de predicate care se încheie cu puncte de suspensie sau cu un etc., și arată operația de selecție ce stă la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un jurnal de călătorie destinat părinților și prietenilor, presupunînd că majoritatea dintre ei nu cunosc capitala. Fișele de evaluare care însoțesc textul poartă mărci ale supradeterminării nivelului contextual asupra modului de a scrie: prefigurarea descrierilor cu ajutorul amintirilor și a documentelor, strategii de facilitare a lecturii. Fișa 1: 1) Am început prin a scrie tot ceea ce îmi aminteam; 2) Am început destul de repede pentru ca amintirile să fie exacte și la îndemînă. 3) Am verificat pe un plan itinerariul despre care vorbesc. 4
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
piață și presiunea către o protecție socială crescută din partea guvernelor. Argumentând faptul că avantajul unei țări constă mai mult în flexibilitatea și capacitatea capitalului uman decât în resursele materiale, OCED își propune direcționarea politicilor sale spre creșterea capitalului uman prin strategii de investiții inteligente în domeniul educației, sănătății și protecției sociale. În termenii raportului privind politicile OCED, "După 2000: Noua Agendă a Politicii Sociale" (Beyond 2000 The New Social Policy Agenda), investiția în capitalul uman este "o investiție socială" (OECD, 1997a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fapt politici școlare. Ideea permanentizării învățării a determinat extinderea politicilor educaționale asupra zonelor de politică nonșcolară (domeniul educației nonformale), prin inițiative la nivel național sau instituțional. Cât privește educația informală, "nu se disting cu claritate politici specifice, ci mai degrabă strategii civice instituite de comunități" (Vlăsceanu, L., 1995259) destinate autoreglării raporturilor interumane și intercomunitare. Elaborarea unui set de politici educaționale implică două etape majore. Primul pas este identificarea cererilor sociale, a aspirațiilor și problemelor care sunt (sau pot deveni) preocupări
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]