6,493 matches
-
oferă condiții precare, cu ediții prizărite adesea, ale cărților lor, Theodor Răpan nu se bucură, la nivelul receptării generale, am impresia, de roadele acestei munci susținute în aria Poeziei.” (Radu Voinescu) ● „Arta literară, Poezia lui Theodor Răpan urcă «pe schelele strigătului» cu același «primordial semn de-ngenunchere», răzvrătind cuvintele.” (Ioan Mazilu Crângașu) ● „Avem de-a face cu o carte bine gândită, bine scrisă, bine lucrată! E o izbândă și ca Literatură, dar și ca Artă poetică și grafică, o într-ajutorare, o
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
visurile mele, ca pe luceafăr singur între stele. Dar de iubirea-mi ai rămas departe. T-am urmărit cu dorul, neîncetat. Iar dragostea ți-am pus-o-n poezie. Dar inima mi-a rămas pustie că, surd ai fost la strigăt, când te-am chemat. Ți-am ascultat iubirea de vioară, când alt chip ducea acorduri pe strune. Că-n el te vedeam, ca odinioară. Ecouri de dor îți las în suspine, să îmi auzi a inimii chemare. Că vrea pacea
4 SONETE- (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341010_a_342339]
-
că partea de animal din mine N-a depășit instinctul de turmă, promisiunea biblicelor ospețe Nu mi-a îndestulat foamea Și nici nu mă lepăd în bună voie De cele cinci simțuri, În urma preumblării mele Nu s-a răzvrătit niciun strigăt Destul cât să spargă tiparul încolonării, Măcar ultima clipă de-ar fi Anafura în stare să ospăteze Halucinația eliberării. NUMĂRĂTOARE Să zicem ca la numărătoare Anii îți vor ieși mai mulți Decât am locuit eu în anotimpuri. Să zicem că
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
ne mai ține sub ochi plimbarea aceasta rotundă din universul cuvintelor mele plouă acum peste tot în jur cu ochi și secunde cu pași și cuvinte s-ar fi zis că nu-i o întâmplare nimic nci frunza căzută nici strigătul pietrei pe deget luat ni se restituie dar nu întodeauna nesățioase cuvintele ce ne strigau uneori pe nume capăt să punem mersului dintre două idei antagoniste suntem membri aceluiaș cântec necântat încă dintre două silabe neajunse la aceiași culoare în
MERS ÎNTRE DOUĂ IDEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341057_a_342386]
-
mă ajuți! Așa-mi trebuie, nesăbuit ce sunt! Tu și-așa mi-ai împrumutat o avere pentru negoțul meu, iar acum n-am cum să-ți restitui datoria! - Lasă datoria! Uită necazul! Iahve lui Israel este în cer și aude strigătul de căință și de ajutor al oricărui om. - Poate pe tine te va ajuta! Dar pe mine, un păgân după Legea voastră, cine mă va ajuta? - Nu te mai frământa, prietene! Lasă-mă să mă gândesc până mâine, să văd
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
trăită parcă sub semnul neputinței de a-ș găsi propriul loc în lume, al disperării în rătăcirile atât de sufocante ale unui real indiferent la nevoile cele mai intime ale regasirii personale. Cartea de debut a Emiliei Amăriei e „un strigăt pentru regasirea sănătății spirituale”. Dar se vrea și dialog, pentru descoperirea împreună a esențelor lumii, a credinței, a lui Dumnezeu. Pentru că, dincolo de aparente și accente, poezia Emiliei Amăriei rămâne, fundamental, poezie religioasă, nu într-un sens îngust, ci într-unul
EMILIA AMARIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341028_a_342357]
-
doar să sclipească din când în când în râuri ochi de flacără. Tărâmul rămas cu aer de templu gol se fereca în dorința îmblânzirii de sine și zâmbea celor lipsiți de prejudecăți. Diminețile lichide acopereau același gând al depășirii limitelor, strigătul unui clopot tulbura pădurile, păsări de metal țineau sub aripi răsăritul. orizontul galben se ridica din ape. Referință Bibliografică: Apele nopții / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1157, Anul IV, 02 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
APELE NOPŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341291_a_342620]
-
Seara e căruntă. I-aud chemarea singuratică dincolo de geam. E târziu. Veghez timpul să te găsească, malul mării să nu stingă flacăra domoală. Sunt acolo să nu schimbi locul țărmului, vom culege fructe. Vreau să mă înalț!... Chem cu un strigăt ultimul ceas din noapte. Aripi mă-nfășoară, mustul vieții curge-n vene. Mireasma se revarsă din paharul nopții pe-o frunză în ierbarul toamnei. Acum, trec dincolo de geam, am întâlnire cu seara... (foto-pictura realizata de fiica mea Ioana) Referință Bibliografică
ÎNTÂLNIRE CU SEARA. de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341320_a_342649]
-
odihnit pe valuri, literă cu literă le-a îmbarcat pe-o aripă de vânt... știu că au ajuns la tine le-am văzut cum zâmbeau deasupra pădurii tale în care îți așezi fruntea pe dimineți... Ai trimis sărutul cu un strigăt de bucurie și marea mea a explodat în valuri cât casa pe care mi le-a trimis să-mi atingă picioarele obosite de așteptare... Și acum simt atingerea buzelor sărate miroase a dor, sărutul tău, iubite! sărutul tău și-al
ŞTII CUM MIROASE DORUL? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341334_a_342663]
-
în lumină ochiul Măiestrului Orgoliu somnul trezi muzele adormite de-un descântec al danaiadei păsările din văzduh întoarseră acasă fiul risipitor vrăjitoarea binecuvântă ca-n fiecare noapte coloana sărutului adam șterse lacrimile prințesei îngenunchiată lângă cumințenia pământului care născu primul strigăt de la începutul lumii Ecorseu Pogany cuprinsese o pană în zbor așezată pe un scaun al nerostirii cu tâmpla în mână trimitea o scrisoare eternității cocoșii tocmai cântau a treia oară Miracol Măiastra templuind infinitul coloanei legăna nemișcat tăcerea în pântecul
BRÂNCUŞIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341341_a_342670]
-
Acasa > Redactia > Autori > STRIGAT Autor: George Adrian Popescu Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului strigătul, care a fost tăcere mai întâi, își duce mâna către fruntea zidului fost înainte de a fi. nimic nu e dinainte, spune strigătul unei privighetori prinse în laț, nimic nu s-a născut înaintea luciului ca să își fie sieși urmaș, nimic
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
Autori > STRIGAT Autor: George Adrian Popescu Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului strigătul, care a fost tăcere mai întâi, își duce mâna către fruntea zidului fost înainte de a fi. nimic nu e dinainte, spune strigătul unei privighetori prinse în laț, nimic nu s-a născut înaintea luciului ca să își fie sieși urmaș, nimic nu a fost noapte înainte de a se fi descoperit întunericul iar zi, nu a fost niciodată zi înainte de a striga eu Cerului
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
a striga eu Cerului să se despartă în atingeri. luați seama, luați seama, doar eu am fost înainte de firea existentenței, doar eu am tăcut și am strigat în hoardele liniștii care va e vouă vlăstar de incest, și tot eu, strigătul, tril al tăcerii, pot întoarce lumea din adaosul ploii, întunecat. gândul, spectator mut, nevăzut interlocutor, îi șoptește din dosul urechii: taci, strigăt, taci urlet, taci vânt. pe prispa existențialității mișună mult prea multe risipe ca cineva să te asculte, plângând
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
am tăcut și am strigat în hoardele liniștii care va e vouă vlăstar de incest, și tot eu, strigătul, tril al tăcerii, pot întoarce lumea din adaosul ploii, întunecat. gândul, spectator mut, nevăzut interlocutor, îi șoptește din dosul urechii: taci, strigăt, taci urlet, taci vânt. pe prispa existențialității mișună mult prea multe risipe ca cineva să te asculte, plângând. taci! Referință Bibliografică: Strigat / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 708, Anul II, 08 decembrie 2012. Drepturi de Autor
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
colegi care ne îmbarcasem, aveam pe fețe cele mai stranii nuanțe de verde. După șutul în fund - adică plecarea din avion și deschiderea voalurii - s-a făcut o liniște... mormântală. Din când în când țipete de lăstuni și câte un strigăt de bucurie a coechipierilor mei îmi spărgeau timpanele. Am aterizat - nu fără emoții - chiar lângă zebră. Și astfel am desenat pe cer cea mai grea figură aviatică de la începuturile mele. Am simțit că a fost momentul când viața s-a
PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341363_a_342692]
-
dintre cei nearestați sau care nu s-au refugiat în Vest, se întreceau în osanale, timp de patru decenii și mai bine, aduse conducătorilor PCR, sistemului socialist, etc. Poetul este chiar un revoltat, iată ce scria în 1967 - „ Plini de strigăte bolnavi de strigăte/ne scărpinăm de gardul așteptărilor/cad de pe noi numai strigăte/ se scutură cojile marilor strigăte arse/în noi printre aripi întoarse din drum”. Astăzi, unii poeți chiar foarte buni se afișează ca potențiali dizidenți, caută explicații pentru
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
sau care nu s-au refugiat în Vest, se întreceau în osanale, timp de patru decenii și mai bine, aduse conducătorilor PCR, sistemului socialist, etc. Poetul este chiar un revoltat, iată ce scria în 1967 - „ Plini de strigăte bolnavi de strigăte/ne scărpinăm de gardul așteptărilor/cad de pe noi numai strigăte/ se scutură cojile marilor strigăte arse/în noi printre aripi întoarse din drum”. Astăzi, unii poeți chiar foarte buni se afișează ca potențiali dizidenți, caută explicații pentru compromisurile făcute. Ben
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
în osanale, timp de patru decenii și mai bine, aduse conducătorilor PCR, sistemului socialist, etc. Poetul este chiar un revoltat, iată ce scria în 1967 - „ Plini de strigăte bolnavi de strigăte/ne scărpinăm de gardul așteptărilor/cad de pe noi numai strigăte/ se scutură cojile marilor strigăte arse/în noi printre aripi întoarse din drum”. Astăzi, unii poeți chiar foarte buni se afișează ca potențiali dizidenți, caută explicații pentru compromisurile făcute. Ben Corlaciu a scris cum a vrut, iar când nu s-
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
decenii și mai bine, aduse conducătorilor PCR, sistemului socialist, etc. Poetul este chiar un revoltat, iată ce scria în 1967 - „ Plini de strigăte bolnavi de strigăte/ne scărpinăm de gardul așteptărilor/cad de pe noi numai strigăte/ se scutură cojile marilor strigăte arse/în noi printre aripi întoarse din drum”. Astăzi, unii poeți chiar foarte buni se afișează ca potențiali dizidenți, caută explicații pentru compromisurile făcute. Ben Corlaciu a scris cum a vrut, iar când nu s-a mai putut a plecat
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
sale suspendate, de acolo, de pe culmile orașului, din Edenul său înmiresmat și mereu înlăcrimat în roua ierburilor de leac pentru suflet, amețit de valsul nebun al fluturilor, revers în oglindă al unicului și irepetabilului axis mundi - casa cu locul primului strigăt către lume, maica - lacrimă-n icoană, acolo unde, cum splendid mărturisește în altă carte de poeme: „Parcă m-aș întoarce dintr-o țară îndepărtată/ în fiecare primăvară,/ parcă m-aș întoarce dintr-o boală/ odată cu plutirea aceea pe cer/ de
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
celălalt), prilej pentru ea să-mi mulțumească printr-o amprentă pe obraz, executată prin tehnica zgârierii avansate. Eh! Bine că n-a nimerit ochiul! Cum care? Stați, bre, liniștiți, că am doi. Unul dintre ei. Mai rău a fost că strigătul de luptă al grațioasei patrupede a trezit-o pe baba de la parter, zis și mama pisicii. După fața pe care mi-a afișat-o prin geamul larg și cu zgomot rău-prevestitor deschis, aș fi crezut, mai degrabă, că tocmai a
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
de sprijin. Îmi fixasem laba unui picior în belciug și așteptasem cu inima strânsă. Venea un val cu creasta albă, rostogolindu-se. Izbitura fusese violentă. Însoțită, firește, de o ascuțită durere în piciorul imobilizat. Rămăsesem însă acolo sus. Ura! Un strigăt de triumf mi se ridicase din gâtlej în locul tusei de până atunci. Ceilalți se prăbușiseră, încercau să revină suflând greoi și scuipând. Un alt val se anunța. Ura! Bărbosul mă privea cu stupoare. Se simțea pus în crescândă dificultate. Era
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
Eu rădăcina lui din adâncimi Și astfel în tăcere și în rugă, Te port de la-nceputul timpului pe mâini. Tu ești aripa stângă a Condorului, Pierdut în abisalele-nălțimi, Eu sunt aripa cealălaltă a lui, În țipetele lui devenind mâini. STRIGĂTUL LUI Răspunde iubito când strig, În curând se va face târziu, Și va fi un întuneric în lume Că n-o să mai pot niciodată să viu! IMNUL ADOLESCENTELOR Și adolescentele cum dormitează ca ciutele pe fundul lumii cu gâturile mai
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
iubire, pentru a-i aduce calmul de care avea nevoie, pentru a-i izbăvi dorința de sublim. Ștefan nu mai așteptă o nouă invitație și lăsă ca cele două corpuri pline de dorințe ancestrale să se unească. Unirea aduse un strigăt de descătușare al Gloriei, urmat de alte și alte din ce în ce mai încete dar pline de semnificații. Fiecare mișcarea a bărbatului care cerceta cu atâta asiduitate tainica peșteră fierbinte a femeii, crea stări incomensurabile ambilor parteneri. Era o uniune de corpuri și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
reflecția profundă, căci obiectul ei este exprimarea vieții afective, a sensibilității și rafinamentului intelectual: „Eu, Theodor Răpan, infirm de sine și perturbator,/ depun mărturie că pot șterge lacrima din privirea văzului,/ iar când nu voi mai fi nici bocet, nici strigăt și nici durere,/ lespedea simțirii o voi ridica încet, încet,/ ducându-mă dintr-un glonte într-altul, din Cuvânt în Cuvânt,/ despuiat de mine și jefuit de tine,/ urmă costelivă și suavă a întâmplării că sunt martor al Clipei!/ O
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]