4,839 matches
-
de misterul lui Dan Lyttle trebuia să mai aștepte. În momentul de față, era suficient să identifice obiectivele unui individ similar cu el însuși. Și, de aceea, pentru Gosseyn Trei, venise momentul deciziei. În tăcere, dădu patru semnale, care se succedară rapid, pentru super-creierul său. Apoi se lăsă pe spate, relaxat, fixându-și privirea în tavan. La stânga sa se auzi un sunet puternic. Era vocea unui bărbat care scosese un Uuhhh! prelungit. Și apoi: "Hei!" Ultima exclamație venise dinspre purtătorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ideea că super-creierul său, în acele momente de confuzie, selectase locul acela fără să știe de unde. Trebuie să fi fost implicate anumite interferențe. Și, în graba aceea, ceea ce-i era familiar se sincronizase automat mai rapid. Aceste gânduri i se succedară rapid; și în timpul derulării lor, luase o hotărâre. - Am senzația, rosti el în receptor, că va trebui să avem o discuție între patru ochi. Și, acum că ai descoperit nimicnicia universului, poate că acesta ar fi momentul potrivit. La celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
prosopul. Plutea o aură liniștită, de teroare, în sală. Studenții transpirau, obrajii li se colorau în alb-vișniu, ochii li se dilatau. Unii izbucneau în plâns. „Fiziologia groazei la Rebreanu“, „Începuturile nuvelei românești“, „Forme fixe în poezia lui Eminescu“. Subiectele se succedau năpraznice, exacte, alese cu cap. Mă simțeam bine de partea cealaltă a catedrei, protejat, puternic. Tăceam. Pe mine nu mă întreba nimeni nimic, iar când mi se cerea să confirm câte-o informație sau un vers, o făceam bucuros, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vopseaua cu un cuțit sau un briceag și-altcineva (sau poate același artist) lăsase pe bârnele de lemn un mesaj ferm și concis: PULA Semnul de punctuație lipsea, sculptorul se plictisise sau poate intrase în criză de timp, echipele se succedau în ritm rapid pe teren (ieșeai la zece minute sau la două goluri), te mai chemau și alții, când era nevoie de-un portar sau de-un atacant în formă. Duminica se juca „pe bune“, pe cincizeci de lei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
călătorilor. Trebuia să mă grăbesc. Am împins mulțimea și, fără să-mi mai pese de nimic, am început să alerg spre hotel. Viena strălucea de tristețe și sărbătoare. Orașul se desfăcea în benzi cortextuale, intersecțiile de străzi și gânduri se succedau într-o viteză nebună, de GPS: Schottenring, Maria, Hörlgasse, Mihnea, Berggasse. Întâmplările și stările care le declanșaseră începeau să se desprindă unele de altele. Asfaltul îmi fugea de sub picioare, rotund și interminabil, ca-n copilărie. Căderea era inevitabilă; pluteam pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
evenimente, stări, răspunsuri, reacții; o viață alternativă, de care nimeni nu-și dă seama. E ca și cum ai lua un fluid și l-ai injecta printr-un ac hipodermic în toată lumea din jur. Ritmul devine alert, are tensiune, rapiditate, întâmplările se succed liniar. Spațiile se despart. Într-o parte Hortensia; în cealaltă, Rebreanu.“ „OK.“, am zis, „Pâna aici, e clar. Ce are Camil cu toată povestea? Dar scriitorașul nostru?“ „Stratificarea memoriei sau transplanturile succesive de memorii nu sunt un fenomen spontan. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se instala pe aceste piețe care au fost practic invadate de produse occidentale. Lipsa capacității de reacție a economiilor în tranziție de la economia centralizată la economia concurențială de piață, lipsa modelelor economice ale tranziției, precum și incapacitatea guvernelor care s-au succedat în unele din aceste țări de a gestiona noua conjunctură, a avut un efect devastator asupra economiei țărilor din centrul și estul Europei, atât în ce privește produsul intern brut (care a cunoscut o scădere dramatică), cât și în ce privește posibilitatea de a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale societății. Totodată, școala a fost și locus-ul instituțional în care diferitele regimuri de putere care s-au succedat la cârma politică a societății românești și-au pus în acțiune programele de antropogenie politică. După cum vom vedea, dacă până în secolul al XIX-lea școala avea funcția antropogenetică de fasonare a creștinului patriot prin obediența sa civică față de stăpânirea politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și E. Kedourie (1961), răscolind brazdele analitice crestate de G. Zernatto (1944). Urmărind "permutările semantice" ale termenului de națiune, Greenfeld a putut identifica nu mai puțin de cinci înțelegeri diferite succedându-se de-a lungul istoriei. Cuvântul națiune își are originea în latinescul "natio", care în semantica sa originală avea conotații peiorative, fiind utilizat pentru a descrie grupuri de străini ce proveneau dintr-o regiune geografică bine specificată. Nefiind cetățeni romani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor de românĭ, și atuncĭ, finis Romaniæ" (Melidon, 1874, p. 130). Sfârșitul României, apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc românesc. Sub biciul evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat evoluția pe calea patetizării sale graduale. Din mijlocul unui cazan de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acelaș dor, aceleași suferințe și aceleași aspirațiuni, e adevărata noastră patrie" (pp. 7-8). Națiunea este o realitate biologică transistorică, o "matcă fără sfârșit" din care ies "generații una din alta și se duc pe rând" (p. 7). Generațiile care se succed și pier una după alta păstrează însă același sânge al românității, cu care strămoșii actualilor români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unității, independenței și spiritualității, care au asigurat structura de rezistență în bazele căreia s-a construit imaginea oficială a trecutului colectiv, memoria națională a fost încoronată cu o suprastructură monarhică. Paradoxal, precipitată de gravitatea evenimentelor politice care continuau să se succeadă cu repeziciune, memoria istorică devine tot mai contemporană. Figura simbolică în jurul căreia se strânge discursul istoric devine Carol I, iar categoria politică în jurul căreia se reconfigurează memoria națională devine regalitatea, conceptualizată ca o întăritură cardinală a statalității, unității și independenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să instituie "Statul Național-Legionar" în 1940. Interbelicul românesc este un interval dens în evenimente politice, care a cunoscut rocada de la democrație la dictaturi. Fără a face o descriere detaliată, vom puncta doar cele mai importante evenimente politice care s-au succedat în societatea românească. Introducând votul universal, egal, direct și secret, și decretând libertăți civile pentru toți locuitorii țării, Constituția "unificării" din 1923 instituia democrația formală fără fond în politica românească în cadrul regimului de monarhie constituțională ereditară. Forma occidentală a democrației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică. Vom urmări cum cele două concepții converg înspre configurarea ideii de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem al cultului personalității de către N. Hrușciov în 1956), schimbarea plăcii ideologiei sovietice de la internaționalism la naționalism s-a repercutat rapid și asupra politicii și istoriografiei românești. Ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuității dacice este premisa pentru concluzionarea continuității daco-romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană. Pe măsură ce discursul didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică a istoriei ale cărei sentințe se succed în cadențele setate de ideologia național-comunismului. O mostră de poetică a istoriei cu privire la problematica continuității este adagiul prezentat sub forma unei concluzii istorice: "Poporul român, stîncă neclintită de peste două mii de ani. [...] În vremurile cele mai grele și mai tulburi, poporul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra istoriei recente, spectatorul interesat nu se poate să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au succedat în sfera publică internațională în ultimele decenii. Cazuistica este bogată, iar protagoniștii acestor acte de căință diverși. Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat în 1992 regretele în numele Bisericii Catolice față de tratamentul inchizitorial la care a fost supus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rolleriană a trecutului. În schimb, îndepărtarea s-a produs printr-o secvență de dislocări, al căror efect cumulat a fost însă substanțial. Între momentul T1 care convențional poate fi fixat în 1964 și momentul T2 al anului 1989 s-au succedat o serie de permutări, destituiri și restituiri în compoziția memoriei istorice românești care au fundamentat managementul politic al trecutului autohton pe principii radical diferite de cele ale gestiunii rolleriane. În fine, ultima mutație semnificativă în structurile memoriei naționale este în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
posibilă, dar rară. Virusul este prezent în sânge în perioada bolii acute, dar în concentrații de 10.000 de ori mai scăzute decât în materiile fecale. Incidența maximă a îmbolnăvirilor este la sfârșitul toamnei și începutul iernii, iar epidemiile se succed la intervale de câțiva ani, odată cu acumularea unor mase receptive de pacienți. În țările în curs de dezvoltare, inclusiv România, boala este mai frecventă în rândul copiilor, imunizarea având loc majoritar înaintea vârstei de 25 de ani. În ultimii ani
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
am împotrivi, suntem totuși puși în situația imperioasă de a-i acorda și acestui personaj secundar al narațiunii noastre mai multă atenție și mai mult spațiu decât am presupus până acum că trebuie să-i acordăm. Evenimentele respective s-au succedat în ordinea următoare. Când Lebedev, după ce plecase la Petersburg ca să-l caute pe Ferdâșcenko, se întorsese în aceeași zi împreună cu generalul, nu-i spuse nimic deosebit prințului. Dacă pe atunci prințul nu ar fi fost prea distrat și ocupat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că la moartea împărătesei Elisabeta, întîmplată la 25 decembrie 1761, dinastia Romanoff, fundată la 1613 de către Mihail III și stinsă de curând, fu definitiv înlocuită printr-o dinastie nouă. Nepotul împărătesei, prințul de Holstein - gottorp, pe care-l adoptase, îi succedă sub numele de Petru III. Crescut în Germania, adorator al lui Fridiric cel Mare, noul împărat întîlni îndată o mare ostilitate în nobilimea armatei, {EminescuOpXII 115} singurul corp ce forma pe atunci națiunea și societatea rusă. El era violent de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-avea confiență decât în germani, din cari își forma garda sa particulară. Ce e mai mult, el voia să îmbrace pe soldații ruși după moda prusiană și vechiul partid militar vedea într-însul un inamic. Afară d-asta el succeda unei suverane a cărei domnie fusese relativ dulce și el se anunța ca un tiran excesiv și capricios. Nici nu se făcuseră încă ultimele onoruri pentru Elisabeta și deja se conspira în contra lui Petru III și moartea lui era oarecum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
munteni. Așadar: distinguendum est. Ceea ce sunt pentru Moldova evreii sunt pentru Țara Românească aceste venituri cari, prin identitatea religiei, au știut să se strecure printre români, să-i amăgească și să ajungă a-i stăpâni; și, pentru ca lucrul să le succeadă și mai bine, au precupețit tocmai instinctele noastre naționale. Vedem bunăoară pe-un C. A. Rosetti, un grec, și pe Carada, un alt grec, înființînd o gazetă. Ce nume-i dau? "Romînul". {EminescuOpXII 267} Ei cari n-au fost români
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prea intensive pentru ca vro putere să riște amiciția Austro-Ungariei de dragul românilor. Deocamdată însă nici nu e vorba de dispozițiile și cooperarea Europei. Ar trebui să fie o minune dacă, continuând acțiunea serioasă a Ministerului nostru de Interne, nu ne-ar succede a băga mințile 'n cap așa numiților oameni de stat ai României. [28 noiembrie 1881 ] ["PÎNĂ LA PROCLAMAREA REGATULUI... "] Până la proclamarea regatului se putea susține cu drept cuvânt că deosebirea între programul partidului roșu și acel al partidului conservator era
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]