2,316 matches
-
primele texte (Coresi) se folosea termenul cântător, care se păstrează în poezia populară („Ei mi sculau din zori / După glas de cântători“). Celelalte nume de păsări de curte nu au forme diferite după sex; deosebirile de sex sunt exprimate cu sufixe moționale: păun (< lat. pavo)-păuniță, porumb (< lat. palumbus)-porumbiță. Observația este valabilă și pentru numele de păsări de curte împrumutate: gâscă (< bg. găska)-gâscan, rață (din tracodacă)-rățoi, curcă (< sl. kurka) -curcan. Termenii latinești anser „gâscă“, anas „rață“ nu s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
respectiv lat. lupus și s-au transmis tuturor limbilor romanice, la fel ca lat. ericius > rom. arici; leporem (ac. lui lepus, -oris) > rom. iepure; ursus > rom. urs. Deosebirile de sex, la animalele de pădure și de câmp, se marchează cu ajutorul sufixelor moționale, cu care se formează în română cuvinte noi: cerb-cerboaică, lup-lupoaică, arici -aricioaică (rar), iepure-iepuroaică, urs -ursoaică, iar în cazul lui vulpe avem vulpoi. Nume de culori Un câmp semantic interesant în toate limbile este cel al numelor de culori
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de la care s-au format derivate ca bălai, bălan; sur „cenușiu“) sau turcă (civit „albastru închis, indigo“, cicic „roșu deschis“, pembé „roșu închis“); sunt termeni învechiți și/sau regionali. Unele nume de culori au fost formate pe teren românesc, cu ajutorul sufixului -iu < lat. -ivus, atât de la cuvinte de origine latină (arămiu, argintiu, auriu, brumăriu, cânepiu, cenușiu, fumuriu, ruginiu), cât și de la cuvinte de origine turcă (cafeniu, cârmâziu), greacă (stacojiu < stacoj „rac“ < ngr. stakós „rac“), slavă (coliliu, prăfuriu, vișiniu). alb Oricine știe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sunt, mai ales, termeni de origine turcă, pătrunși odată cu alții, numeroși, ce denumeau diverse obiecte de îmbrăcăminte orientală). La acestea, se pot adăuga alți doi termeni: ițari, format pe teren românesc de la iță (< lat. litea) la care s-a adăugat sufixul -ar, precum și gaci „pantaloni lungi din pânză albă, folosiți de țăranii transilvăneni“ < magh. gatya. Nădrag(i) este cel mai vechi termen înregistrat (la 1589); cuvântul a fost împrumutat din sl. nadragy (unele dicționare indică și o sursă maghiară). Pantalon(i
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fel ca dialectul bănățean, unde îl găsim pe șnaidăr. În Transilvania (mai ales în Crișana) se folosește sabău, împrumutat din maghiară. În acest context romanic, nu trebuie să ne surprindă termenul rom. croitor, format de la a croi, împrumut slav, cu sufixul -(i)tor, moștenit din latină. Termenul este atestat târziu, în secolul 17, în Lexiconul lui Mardarie. Mai interesant este faptul că româna a avut și pe cusător(iu) (apare la D. Cantemir), cu femininele cusătoriță, cusătoreasă, formații românești vechi de la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
derivate formate pe teren românesc de la un cuvânt-bază ce nu s-a păstrat în română (există însă în alte limbi romanice). Știm, de exemplu, sigur că este vorba despre cuvinte formate pe terenul limbii române în cazul derivatelor care conțin sufixul diminutival -uș(ă), pentru că acesta este de origine traco-dacă. auș Cuvântul auș „bătrân, moș, bunic“ este rar întâlnit astăzi, în Oltenia; există și în aromână, în forma aus. Termenul are la bază lat. avus „bunic“, al cărui rezultat normal *au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
bunic“ este rar întâlnit astăzi, în Oltenia; există și în aromână, în forma aus. Termenul are la bază lat. avus „bunic“, al cărui rezultat normal *au a dispărut din română. Forma care s-a menținut este cea creată prin adăugarea sufixului -uș. cătușă Lat. cattus „motan“ și catta „pisică“ s-au păstrat în toate limbile romanice, fie cu semnificația originară (fr. chat, sp. gato, it. gatto), fie cu diverse accepții tehnice. Termenul vechi latinesc feles, care însemna „pisică sălbatică“, nu s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
are sensul figurat de „ancoră“. lăpuș Cuvântul regional lăpuș, care denumește diverse plante cu frunze late, este înregistrat în DLR cu etimologie necunoscută. După părerea mea, este un derivat, format pe teren românesc, de la continuatorul dispărut al lat. lappa „brusture“ + sufixul -uș. Păstrarea lat. lappa numai sub forma unor derivate nu este un fapt izolat în Romania. În italiană, lappa este termenul savant, dar forma curentă este derivatul lappola. Cf. și sp. lampazo < lat. lappaceus, de asemenea forma cea mai frecventă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
unor dialecte italiene, franceze și retoromane; exista și în vechea franceză, în forma ante, care a devenit tante în urma unei modificări de formă petrecute în limbajul copiilor. În română, la urmașul lui lat. amita, care a dispărut, s-a atașat sufixul -ușă. măzăriche Măzăriche este format de la mazăre, unul dintre cele câteva zeci de cuvinte de origine traco dacă, la care s-a adăugat -iche. Originea segmentului final -iche nu se poate explica decât dacă presupunem că a existat în română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în inscripții vechi de la Roma. Acest termen s-a impus în tot teritoriul romanic, cu excepția românei și sardei, care, fiind izolate, au păstrat lat. vitricus. În franceză, în secolul 16, forma medievală parastre a fost înlocuită, din cauza sensului peiorativ al sufixului -astre, prin formula respectuoasă beau-père, care înseamnă atât „tată vitreg“, cât și „socru“. Lat. scire, cuvântul cu sensul „a ști“ în latina clasică, a fost eliminat de lat. pop. *sapēre < lat. clas. sapĕre, care inițial însemna „a avea gust (bun)“, apoi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Folosindu-se criteriul fonetic, s-a reușit să se facă distincție între cuvintele care vin din franceză și cele provenite din alte limbi: omagiu nu poate veni din fr. hommage, cum s-a spus inițial, ci din it. omaggio (forma sufixului -agiu trimite la originea italiană, ca și în cazul lui naufragiu sau sufragiu); la fel, limonadă este din fr. limonade sau germ. Limonade, dar varianta limonată este din it. limonata. Alteori, sensul neologismului poate confirma sau infirma etimologia franceză: spicher
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
creator de cuvinte Am afirmat de mai multe ori că româna continuă limba latină. În cazul vocabularului, aceasta înseamnă nu numai faptul că româna a moștenit cuvinte din latină, ci și că a moștenit sistemul de formare a cuvintelor, adică sufixe și prefixe cu ajutorul cărora s-au format, în decursul timpului, cuvinte noi de la cuvinte moștenite din latină sau de la cuvinte împrumutate din alte limbi. Același lucru s-a petrecut și în celelalte limbi romanice. Mai mult decât atât: există prefixe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
prefixe cu ajutorul cărora s-au format, în decursul timpului, cuvinte noi de la cuvinte moștenite din latină sau de la cuvinte împrumutate din alte limbi. Același lucru s-a petrecut și în celelalte limbi romanice. Mai mult decât atât: există prefixe și sufixe latinești care s-au transmis, prin intermediul unor cuvinte care le conțineau, tuturor limbilor romanice, în forme specifice. În această situație sunt, de exemplu, sufixul diminutival lat. -ellus (din rom. degețel, it. asinello, fr. ruelle, sp. asnillo) și sufixul colectiv lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lucru s-a petrecut și în celelalte limbi romanice. Mai mult decât atât: există prefixe și sufixe latinești care s-au transmis, prin intermediul unor cuvinte care le conțineau, tuturor limbilor romanice, în forme specifice. În această situație sunt, de exemplu, sufixul diminutival lat. -ellus (din rom. degețel, it. asinello, fr. ruelle, sp. asnillo) și sufixul colectiv lat. -etum (din rom. afinet, it. pineto, fr. cerisaie, sp. avallanedo, port. arvoredo). Derivat moștenit? Sau format în română? Datorită faptului că sistemul de formare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
prefixe și sufixe latinești care s-au transmis, prin intermediul unor cuvinte care le conțineau, tuturor limbilor romanice, în forme specifice. În această situație sunt, de exemplu, sufixul diminutival lat. -ellus (din rom. degețel, it. asinello, fr. ruelle, sp. asnillo) și sufixul colectiv lat. -etum (din rom. afinet, it. pineto, fr. cerisaie, sp. avallanedo, port. arvoredo). Derivat moștenit? Sau format în română? Datorită faptului că sistemul de formare a cuvintelor transmis din latină a funcționat permanent, derivate de tip arătură sau cepar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
faptului că sistemul de formare a cuvintelor transmis din latină a funcționat permanent, derivate de tip arătură sau cepar pot fi moștenite din latină (lat. aratura, respectiv lat. ceparius) sau pot fi formate ulterior în română, de la cuvinte moștenite cu sufixe moștenite din latină: a ara + sufixul -ură (< lat. -ura), respectiv ceapă + sufixul -ar (< lat. -arius). Nu este ușor de decis într-o astfel de problemă, fiecare caz trebuie judecat separat. După ce se constată că între cuvântul latinesc și cel românesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvintelor transmis din latină a funcționat permanent, derivate de tip arătură sau cepar pot fi moștenite din latină (lat. aratura, respectiv lat. ceparius) sau pot fi formate ulterior în română, de la cuvinte moștenite cu sufixe moștenite din latină: a ara + sufixul -ură (< lat. -ura), respectiv ceapă + sufixul -ar (< lat. -arius). Nu este ușor de decis într-o astfel de problemă, fiecare caz trebuie judecat separat. După ce se constată că între cuvântul latinesc și cel românesc există concordanțe atât fonetice, cât și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
permanent, derivate de tip arătură sau cepar pot fi moștenite din latină (lat. aratura, respectiv lat. ceparius) sau pot fi formate ulterior în română, de la cuvinte moștenite cu sufixe moștenite din latină: a ara + sufixul -ură (< lat. -ura), respectiv ceapă + sufixul -ar (< lat. -arius). Nu este ușor de decis într-o astfel de problemă, fiecare caz trebuie judecat separat. După ce se constată că între cuvântul latinesc și cel românesc există concordanțe atât fonetice, cât și semantice, ca să se opteze pentru una
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ca numele de botez ale românilor să fie foarte variate, ceea ce înlesnește constatarea identității mai mult decât daca pe toți i-ar chema Janos și dă totodată un teren vast fantaziei poporului, care scurtează aceste nume sau le adaoge cu sufixe dezmierdătoare. Nu lungim aceste șiruri spre a arăta cum traducerea aproape a oricărui nume probează ignorarea celor mai elementare cunoștințe de istorie și de linguistică. Înșirăm numai mai la vale aproape totalitatea acelor termene, din cari se va vedea că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
multiplele conjugări ale verbelor din greaca veche, engleza, cu toată incoerența ei, i se păruse o limbă destul de ușor de stăpânit. O dată ce Înghițise o bună parte din vocabularul englezesc, Începu să deguste ingredientele familiare, asezonarea grecească a rădăcinilor, prefixele și sufixele. Se punea la cale o serbare pentru absolvirea Școlii de Engleză Ford. Fiind elev fruntaș, Lefty fusese invitat și el. ― Ce fel de serbare? Întrebase Desdemona. ― Nu pot să-ți spun. E o surpriză. Dar trebuie să-mi coși niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cărei moderator, Între 1962 și 1992, a fost Johnny Carson. Highlights - revistă americană pentru copii. Sarmale - În limba greacă În original. Specialitate de cîrnați polonezi. Salam condimentat spaniolesc. În engleză, Wolverette de la wolver, „care se comportă ca un lup“, plus sufixul feminin -ette. Baker & Inglis. În limba engleză busing, transportarea elevilor din zona lor de reședință la o școală din altă zonă, de obicei cu autobuzul, aici pentru a contracara segregarea de facto din școlile publice (În urma unui decret al Curții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sugerat-o un prieten stulpicănean, doctorul în istorie Vasile Diacon, din Iași, cu ocazia investigațiilor asupra originii Mitropolitului Nectarie. Etimologia numelui Cotlarciuc aparține teritoriului galițian, antroponimul Cotlar, ajuns în spațiul vămean, a suferit un inevitabil proces de rutenizare prin adăugarea sufixului „ciuc”, pe care îl cerea antroponomastica ucraineană. Dacă țin cont de numele de botez pe care le-au purtat toți membrii familiei Cotlarciuc îGheorghe, Vasile, Toader, Grigore, Constantin, Gavril, Erimia, Nicolae, Ioana, Anghelina etc.), trag concluzia că înaintașii mei erau
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
epitropul, bun cunoscător al denominațiunilor, confesiunilor, cultelor, sau cum se numesc ele, le spunea "năzăricuși", iară celor care se închinau sîmbetei și disprețuiau duminica și o necinsteau prin muncă le spunea "sâmbătari", fără să folosească, în acest din urmă caz, sufixul în iș, aș (cu ușor iz semantic tolerant mai degrabă decât agresiv) adică "orientași", "năzăricuși", "penticostași". La o atentă analiză s-ar putea ca toate aceste sufixări să provină ele prin etimologie populară din mai vechiul substantiv "papistași": aceștia fiind
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
căinat uina Slauca, pe când a spus că mai bine i-ar sta acasă, pe lângă cuina papală, decât prin avioanele din care cu atâta dificultate se scoboară pentru țeremonii și cuvântări. Ar mai fi de spus că, în cazul substantivului "sâmbătar", sufixul își are implicită semantic o vădită aplecare spre acțiune, nomen agentis, de felul mai des folositelor vorbe precum muncitor sau, și mai atractiv, director. Sufixul cu care moș epitropul șef denomina pe drept cinstitorii zilei de sîmbătă ar fi să
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
scoboară pentru țeremonii și cuvântări. Ar mai fi de spus că, în cazul substantivului "sâmbătar", sufixul își are implicită semantic o vădită aplecare spre acțiune, nomen agentis, de felul mai des folositelor vorbe precum muncitor sau, și mai atractiv, director. Sufixul cu care moș epitropul șef denomina pe drept cinstitorii zilei de sîmbătă ar fi să arate că ei militează prin odihnă în această zi și invers în cea care-i urmează. Pe de altă parte, dacă nu știți cine-i
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]