11,672 matches
-
de asigurare. La scară mondială, contrastele sunt, de asemenea, din ce în ce mai vizibile: dacă în 1950 jumătate din populația lumii - circa 1,2 miliarde de oameni - trăiau sub pragul sărăciei absolute, estimat la un dolar pe zi, în 2006, jumătate din omenire supraviețuiește cu mai puțin de doi dolari pe zi, noul nivel al sărăciei, iar 1,3 miliarde nu dispun de mai mult de un dolar. Salariul pe oră minim al unui californian este de patru ori mai mare decât salariul zilnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
va extinde în 2025 la cel puțin 500 milioane de capi de familie; microasigurarea va permite chiar și celor mai sărace familii să beneficieze de un minimum de protecție socială. Chiar dacă, în 2025, aproape jumătate din populația lumii nu va supraviețui decât cu doi dolari pe zi, locuitorii planetei care vor participa la economia de piață și vor ști să citească și să scrie vor fi, evident, mai numeroși. în paralel, această creștere economică va duce și la extinderea câmpului democrației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
1912, dominată de „seniorii războiului”. Dacă țara nu va reuși atunci să-și mențină unitatea, ipoteză care nu trebuie exclusă, ea va lua parte la procesul general de deconstrucție a națiunilor, despre care va fi vorba în capitolul următor. Ca să supraviețuiască, partidul ar putea fi tentat de o incursiune în exterior, invadând Taiwanul sau Siberia, așa cum vom vedea mai încolo. într-un scenariu al evoluției liniare, prin 2025 India ar trebui să fie țara cea mai populată din lume îcu 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cum ar fi Nigeria sau Congo, vor fi în permanență gata să explodeze. în 2025, continentul va avea în continuare un PIB pe cap de locuitor inferior unui sfert din media mondială; jumătate dintre africani vor continua să încerce să supraviețuiască cu un venit inferior pragului de sărăcie; numărul copiilor malnutriți ar putea ajunge la 41 de milioane. Vor reuși să se descurce doar țări ca Africa de Sud îcu un PIB pe cap de locuitor care-l va depăși pe cel al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
va asista la ultrapersonalizarea conținuturilor în funcție de nevoile și de centrele de interes ale fiecărui individ: combinări de texte, fișiere audio și video selectate în funcție de interese. Deosebirile dintre presă, radio, televiziune și „noile media” vor fi din ce în ce mai puțin pertinente. Pentru a supraviețui, mass-media vor fi nevoite să accepte această evoluție ineluctabilă spre gratuitate, spirit participativ și ultrapersonalizare. De asemenea, cartea va deveni accesibilă pe displayuri avantajoase, de grosimea unei foi de hârtie îe-paper și e-ink, un nou obiect nomad sub formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
milioane de ani, apoi acum 65 milioane de ani, când au dispărut dinozaurii și au apărut mamiferele). Așadar dispariția a jumătate dintre speciile vii înainte de sfârșitul secolului XXI nu trebuie ignorată și nu este deloc sigur că specia umană va supraviețui. La fel ca în trecut, s-ar putea să apară unele tehnologii care să contracareze efectele acestor penurii. Printre altele, ele ar trebui să permită reducerea consumurilor energetice, să ajute comunitățile să se debaraseze de deșeuri, să stimuleze regândirea orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
catastrofele naturale pe care le pot antrena. „Guvernarea” va deveni așadar un sector economic deosebit de rentabil în sine. Vor apărea întreprinderi specializate care vor veni în ajutorul companiilor de asigurări, înlocuind treptat, la nivel planetar, sistemele naționale de reglementare. Vor supraviețui cele care vor putea deține autorități polițienești private pentru a compensa slăbiciunea armatelor și a serviciilor de ordine publică și pentru a verifica aplicarea normelor și veridicitatea declarațiilor celor sinistrați. Vor lua naștere și firme de guvernare, menite să furnizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vasal nesigur al Statelor Unite, va încerca să rămână dominantă în regiune. Egiptul va avea toate motivele să-și imagineze că e cea mai mare putere potențială a lumii arabe. Israelul va încerca să rămână o putere regională, pentru a putea supraviețui. Algeria și Marocul își vor disputa întâietatea în Maghreb. în ciuda amenințărilor dezmembrării, Nigeria și Congo, beneficiind de o creștere demografică vertiginoasă, vor dori să controleze regiunile înconjurătoare. Africa de Sud va dori și ea să-și domine vecinii, pentru a nu rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
numit clasă creativă: antreprenori, inventatori, artiști, bancheri și conducători politici. în viitor, o parte a acestei clase, reunind indivizi deosebit de sensibili la această istorie a viitorului, va înțelege că fericirea ei depinde de a altora, că specia umană nu va supraviețui decât dacă va fi solidară și pașnică. Membrii săi vor înceta să mai aparțină clasei creative economice și vor refuza să intre în slujba piraților, devenind ceea ce eu numesc transumani. Altruiști, conștienți de istoria viitorului, preocupați de soarta contemporanilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
permite constituirea unor corpusuri de cunoștințe și opere de artă universale, ce transcend cunoștințele și operele tuturor celor care au contribuit la ele. De fapt, în stare embrionară, această inteligență universală există dintotdeauna, este aceea care a permis omenirii să supraviețuiască adaptându-se. Odată cu noile tehnologii, ea se dezvoltă din ce în ce mai repede, creează un raport cu totul nou față de proprietatea intelectuală, care nu va mai putea fi absolută și va trebui împărțită cu ansamblul umanității, fiind necesară creativității fiecăruia. De exemplu, dezvoltările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de autosupraveghere despre care consideră că măsoară capacitatea relațională. Vor inventa și proteze relaționale, apoi clone, „frați artificiali” ce vor permite oricui să dispună de propriile rezerve de organe: o clonă va fi „fericită” atunci când va ajuta un clonat să supraviețuiască. Pe de altă parte, unii lideri de mișcări religioase îteologi, guru) vor încerca - și deja fac acest lucru - să recupereze conceptele hiperdemocrației. își vor întemeia fondul de comerț pe caritate, pe stăpânirea timpului și a simțurilor, pe gratuitate, fraternitate, inteligență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
spiritualiste de tip zen, poligraful, implacabil, insensibil, ar denunța instantaneu falsitatea, fiind același lucru dacă ar nega că au votat în alb sau dacă ar afirma că au votat cu partidul cutare sau cutare. Se poate, în împrejurări favorabile, să supraviețuiești unei minciuni, dar nu la două. Totuși, pentru orice eventualitate, ministrul de interne dăduse ordin ca, oricare ar fi fost rezultatul investigațiilor, nimeni să nu fie pus în libertate deocamdată. Lasă-i acolo, nu se știe niciodată până unde poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și să bea, oricum carnea venea din afară, cum peștele venea din afară, cum din afară veneau legumele, cum din afară, în fine, venea totul, și cum, ceea ce acest oraș, el singur, producea sau putea să depoziteze nu ajungea să supraviețuiască nici o săptămână, ar trebui să se pună în funcțiune sisteme de aprovizionare mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cele care asigurau întreprinderilor tehnicienii și administratorii, dar mult mai complexe, dat fiind caracterul perisabil al anumitor produse. Fără a uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
atât de noi celor ce le rostesc au fost spuse cu accente repetate aproape fără schimbare de o sută de ori până atunci. Pendulul se leagănă înainte și înapoi. Cercul se împlinește încă o dată și încă o dată. Uneori un om supraviețuiește multă vreme unei epoci în care și-a avut locul lui până în alta care îi este necunoscută, și atunci celor curioși li se oferă unul din cele mai ciudate spectacole din comedia umană. De pildă, cine se mai gândește acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fi fost mult mai frumoasă decât fusese de fapt. Părul nu-i încărunțise complet și era frumos aranjat; purta o rochie neagră aproape în pas cu moda. Mi-am amintit că auzisem despre soră-sa, dna MacAndrew, că i-a supraviețuit doar doi ani soțului ei și i-a lăsat toată averea dnei Strickland; după înfățișarea casei și după eleganța servitoarei care mi-a deschis ușa am judecat că această sumă fusese suficientă pentru a-i oferi văduvei Strickland un confort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ori pe la bâlciuri ființe diforme, ciuntite, aparent niște insulte față de viața Însăși. Trebuia să existe o explicație, pe care rațiunea putea și trebuia să o găsească. Totuși, Fecioara părea cu adevărat un triumf al imposibilului. Cum putea un trup să supraviețuiască fără o jumătate din organe, sfâșiat În fibrele sale cele mai intime? Și să respire fără a se chirci În durerile cele mai cumplite? Cum se putea hrăni acea ființă, fără ca, Într-adevăr, mâna lui Dumnezeu să nu Îi vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de ea pentru a cerceta Natura. Dar să revenim la spectacolul monstruos ce ne-a fost oferit. Parcă Dumnezeu și-ar fi suspendat legile. Niciodată, În studiile mele asupra fenomenelor naturale, nu am dat peste o ființă care să poată supraviețui fără o jumătate din organe. - Te gândești și domnia ta la o păpușă, Înzestrată cu un mecanism care o Însuflețește? Întrebă Dante. - Poate. Sau poate că nu. În Franța am văzut nu puține păpuși animate care Împodobesc orologiile de pe turnuri. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
siguranță, În ladă nu mai era loc pentru nimic altceva. Poate că trebuia să renunțe, iar semeția minții sale să se plece dinaintea unui lucru pe care simțurile se Încăpățânau să i-l confirme: era posibil ca o femeie să supraviețuiască fără o jumătate din propriile organe, dacă Dumnezeu așa hotărâse. Dar, oricât de mult ar fi Încercat să se convingă pe sine, nu izbutea să se descotorosească de bănuiala că tabernacolul nu era un element pur ornamental, ci un expedient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pentru un timp. - Duceți-l la Santa Maria. Comuna se va ocupa cu Îngropăciunea, dacă nici o rudă sau prieten nu va apărea să solicite trupul. Străjerii plecară. Între timp, Dante se gândea la ce avea de făcut. Așadar, călugărul nu supraviețuise după fuga prin pasajul subteran. Pentru un motiv sau altul, trebuie să fi alunecat În râu, iar acolo, Îngreunat de Îmbrăcăminte, se pomenise În vârtejul morii, rămânând Înțepenit Între paletele roții. Un sfârșit cum nu se poate mai nenorocit, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
treacă printre maghernițele Întortocheate care, de-a lungul deceniilor, se tot lipiseră de maiestuosul edificiu, aproape sufocându-l În Îmbrățișarea lor, și prin mulțimea de vânzători desprinși să Își potrivească tejghelele chiar și printre mormintele vechiului cimitir, care Încă mai supraviețuia. Bătrânul medic era În picioare, În lumina uneia dintre ferestre. Părea adâncit Într-o meditație profundă, cu capul Înclinat și cu ochii Închiși. Pe fața sa, marcată de vreme, rețeaua de riduri parcă se accentuase În ultimele ceasuri, săpând brazde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era să dea de urma unui tânăr de care nu mai știa nimic din 1916. Primăriile, familiile și jandarmeria primeau adesea cereri similare. Războiul fusese o oală în clocot care amestecase sute de mii de oameni. Unii erau morți, alții supraviețuiseră. Unii se întorseseră acasă, alții vruseseră să-și refacă viața, fără să mai știe nimic despre ceea ce fusese înainte. Marele măcel nu numai că ciopârțise trupuri și suflete, ci permisese unui număr mic de oameni să se facă dispăruți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ivindu-ni-se pe buze, în minți și în suflete, care nu sunt, e adevărat, nici albe, nici negre, sunt cenușii, suflete cenușii, așa cum îmi spusese cândva Josăphine. Cât despre mine, iată-mă aici. Eu nu am trăit. Doar am supraviețuit. Mă înfior. Destup o sticlă de vin și beau meditând la fragmente din timpul pierdut. Cred că am spus totul. Am spus totul despre ceea ce credeam că sunt. Am spus totul sau aproape totul. Nu-mi rămâne decât un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Iliada la citit, băăă, începe cu Legendele Olimpului, nu cu filozofi și Homer, te-a prostit tată-tău ăsta. Și nu mai crede tot, nu mai fi așa de pătruns, să știi că nici un zeu din cartea aia n-a supraviețuit, și ei mor, nimeni nu e nemuritor, nici stelele, nici orașele. Nici orașele?, întreba băiatul mirat. Păi, nu, mor și ele, orașele mor ca noi, oamenii. Visezi la oraș, vrei să cucerești orașul? Visez la Teatrul din oraș, orice artist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
căsătorii, viața mea izvorând dintr-o energie sexuală enormă, ciudată, ca la orice artist, o energie care venea din adâncurile misterioase ale unei firi omenești însemnate de Dumnezeu, o fire de artist, cu egoul ei falic. Am suferit, dar am supraviețuit, precum vezi, în ultimii ani, am ajuns să îmi spun că nici n-am iubit-o așa de mult, că numai moartea ei m-a făcut să sufăr așa, că moartea e cea mai tare, asta mi-a spus maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
șters aproape totul A ridicat bariere din oasele mele de lut. De ele se vor lovi vorbele tale... Timpul a țesut mortul acesta În vreme ce lipseai Iar eu smulgeam Câte un ac din brazii albi Crescuți în picioarele mele. Orice poveste supraviețuiește Numai dacă nu te mai întorci nicicând Acolo unde ai fost fericit. Și atunci, dacă nu te mai duci acolo, Timpul, smerit și evlavios Ca preotul de la Mănăstirea Tanacu, Îți înfige cuțitul În osul de lut Îți înșurubează ace de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]