162,438 matches
-
cu har și pregătirea necesară... Septuagenarul cu smile neostenit preferă posturile de conducere, socotindu-se multilateral pregătit și dotat, după modelul "geniului de la Kremlin", deoarece, de la Ilici citire, în pofida marilor sume de bani manipulate de către Lenin (surse germane?), Stalin, Troțki (surse americane?) Djerzinski și alții, cei în cauză au replicat constant, dacă-i întrebai cu ce anume se ocupă: - Sîntem "revoluționari de profesie"! Într-adevăr, grație acestora nu ne-a fost dat să vedem nici măcar un hectar de seră irigat după
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
spiritului critic, impresionează marea cantitate de adevăr din scrierile lui Z. Ornea. Pe aceste scrieri se poate conta, ele constituie bibliografia obligatorie pentru cine vrea să cunoască literatura română modernă. Istoricul literar a obținut de fiecare dată informațiile necesare de la sursă, citind răbdător ziarele și revistele din epoca respectivă, ca și nenumărate jurnale intime, texte memorialistice, scrisori, discursuri parlamentare etc. A examinat, de asemenea, cu atenție, operele literare propriu-zise și aproape tot ce s-a scris în legătură cu ele. Pe baza acestei
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
ea făcînd o cercetare despre începuturile literaturii feminine în România. Am găsit și alte texte interesante scrise de femei în acea perioadă și am constatat că trăsătura lor comună era angajarea. Nu scriau poezioare de album și povești roz. La sursa literaturii feminine românești aflăm implicarea în problemele epocii, iar filonul acesta pornit de la Sofia Cocea ajunge pînă la Ileana Mălăncioiu și Ana Blandiana. Doamnă Valmarin, sînteți o feministă? Nu. Iar literatura feminină n-are nimic în comun cu feminismul, sînt
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
cît aș vrea. Oare cît ar mai fi de așteptat pînă să puteți "intra" în Biblioteca Academiei Române de la dvs. de acasă, de la Roma? Nu-mi fac iluzii și apoi eu cred că e o muncă ce trebuie făcută acolo, la sursă. E drept că lucrez pe computer, dar n-am mentalitatea informatică a tinerilor. Fișele mi le fac tot pe hîrtie, cînd redactez întîi scriu de mînă și abia într-o a doua fază trec pe computer, dar, recunosc, e un
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Berlin, în R.D.G., din gura unui neamț dizident, nu mai folosesc vorba de "căcănari"; ca și cum, și în materie de dispreț, Germania, chiar și căzută în sfera URSS-ului, deține o metafizică, superioară, a detestării... Diferența dintre aparență și biografia reală, sursa de bază a prozei ultimelor secole, cel puțin. Cabala numelui. Formula magică a cuvîntului,... numelui personajului. Foarte important. O mistică, aproape. Am zis: magie, mai curînd. Formula, transcrisă în dec. 1975: T plus C1 plus C2 plus C3. Un nume
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
sale științifice, exegetul continuă cu o incursiune în ceea ce numește "creativitatea religioasă a umanității moderne", reliefînd locul lui Eliade în revelarea și conceptualizarea acesteia, unul esențial, firește, prin noutatea adusă într-o filosofie (occidentală) care a supralicitat elementul rațional în detrimentul "surselor pre-raționale ale valorii, clasificate drept tradiționale, mitice, religioase, estetice ș.a.m.d.". Discutată ca un tot unitar, sincronic, deși urmărind, totuși, modul cum a evoluat concepția gînditorului asupra elementelor-cheie ale acesteia, opera eliadescă e prezentată atît în contextul gîndirii moderne
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
după ,,CASA NOASTRĂ - RUSIA", al Filialei PDSR Călărași în care, la punctul 12, scrie negru pe alb, chiar dacă nițel eufemistic,: ,, Formarea unei Alei a statuilor din Metal Sudat în Parcul Dumbrava prin transferarea actualelor amplasamente din Zona Centrală a municipiului. Surse economice: buget local, buget Ministerul Culturii, buget Consiliul județean. Termen de realizare: 1 lună") Și, pentru prima oară în cei zece ani de acțiune politică explicită - pentru că aceea de dinainte de '89 nu se pune oficial la socoteală - PDSR și-a
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
-ului, poate că cititorii vor înțelege mai bine de unde accentele pamfletare la adresa PNȚCD ale editorialistului. * Interesant, chiar foarte interesant este editorialul lui Horia Alexandrescu din CRONICA ROMÂNĂ, deși după părerea noastră e scris cu o vădită tentă partizană. "Din felurite surse, aflu că la ușa lui Mugur Isărescu a fost și este un adevărat pelerinaj secret al celor care, băieți de bine fiind, îl povățuiesc să-l lase pe Stolojan "să-și facă ambiția", ca să preiau chiar declarația lui sinceră, dată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
explicate (v. DEX, sau Diccionario etimológico rumano al lui Al. Ciorănescu) pornind de la o interjecție de origine țigănească (dita "iată"). Celelalte forme vin din turcă (de la o construcție de superlativ), direct sau prin intermediul unor limbi balcanice (bulgara și sîrba); existența surselor multiple explică varietatea și instabilitatea formelor înregistrate în română. În Dicționarul limbii române ( DA), la cuvîntul-titlu coșcogea găsim numeroase variante, dintre care unele sînt produse doar de sonorizarea consoanelor surde: goșgogea, gojgogea, gogeamite etc. Gogeamite, variantă foarte răspîndită ("doi gogeamite
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
parte din informații în formulare standard, de a dicta cuiva rapoartele sale săptămînale (mereu în prima zi a săptămînii și a lunii!) numai din vocația unui Balzac mititel care se prepară pentru Comedia umană. Darnton socotește că rapoartele nu sînt "sursă de date solide" și că mai degrabă subiectivitatea din ele le face valoarea decît caracterul științific, sociologic de pildă. Așadar, tot latura literară. Parcurgînd schița despre cenzură a d-lui Marino, după ce am citit și studiile pe aceeași temă care
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
glosare și enciclopedii cuprinzînd termeni comuni și nume proprii din sfera religioasă. Deocamdată, însă, în lucrările lexicografice de acest tip a dominat latura de conținut, interesînd mai puțin aspectele propriu-zis lingvistice. Dicționarele existente vizează în primul rînd conceptele, semnificațiile teologice, sursele biblice ale lexicului de specialitate. Lingvistul ar fi în schimb mai interesat de viața formelor, de concurența arhaismelor și a neologismelor, de derivarea sau de specializarea semantică din interiorul limbajului bisericesc. Analiza lingvistică - așa cum se face deja în anumite articole
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
el ar fi fost un candidat care să tragă după sine CDR-ul în varianta restrînsă. Un moment în care ar fi putut aduce voturi și PNL-ului, aflat în căutarea unui candidat la președinție redutabil prin negocierile cu APR. Surse de la Cotroceni au decriptat anunțul președintelui Constantinescu drept o încercare de a lăsa în ofsaid pe ceilalți contracandidați anunțați și de a face culoar unui candidat cu șanse reale de a duce România înainte pe calea reformei. Numele celui pe
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
știu că și-o depun degeaba. Dl Constantinescu s-a retras, a declarat domnia sa, pentru a se putea lupta în continuare cu hoția, corupția și minciuna. Dar se pare și din pricina faptului că potrivit unui sondaj nedivulgat presei, după cum afirmă surse de la Cotroceni, există alegători care, chiar dacă știu că s-a furat în timpul d-lui Iliescu, nu vor să-l voteze pe Constantinescu. Ieșirea din arenă a actualului președinte ar trebui, printre altele, să-i determine pe cei care nu-l
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
acestui autor etichetele de care aminteam devin inutile; romanele sale cer doar o lectură aparte, atentă și relaxată, însă nu din motive de apartenență culturală. Rezultatele unei astfel de lecturi pot fi extraordinare: în loc să declarăm din start exotismul, putem căuta surse posibile ale acestei impresii. Voi încerca o astfel de analiză avînd drept suport romanul lui Kawabata intitulat O mie de cocori (primul cuvînt suspect este "cocor" - exotismul este "afișat" chiar din titlu). Exotismul romanului este prea puțin un rezultat al
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
lui Lucian Blaga, potrivit căreia cultura germană ar fi influențat în mod "catalitic" spiritualitatea românească, autorii au încercat s-o valorifice din plin, punând în seama acestei influențe realizările majore ale Cercului Literar de la Sibiu și dezvăluindu-le cu sagacitate "sursele originare", temele și motivele predilecte, tendințele clasicizante etc. Semnalând faptul - deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului"), Ov.S.
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
PEN o cotizație de 10 dolari pe an. în realitate, fiecare scriitor român plătește mult mai puțin, și anume câte 50 000 de lei pe an. în aceste condiții, conducerea Centrului PEN Român trebuie permanent să se străduiască să găsească surse suplimentare de finanțare. Problema se redeschide ori de câte ori Centrul PEN Român organizează o întâlnire internațională sau participă la o asemenea întâlnire, organizată de alt centru, peste hotare. Alegerea noii conduceri a PEN Clubului Român s-a efectuat anul acesta prin corespondență
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
încă o evoluție semantico-lexicală foarte asemănătoare: cea ilustrată de perechea sinonimică bojoci - plămîni, alcătuită tot dintr-o denumire populară și dintr-una standard a unor organe interne. în acest caz, etimologia e mai puțin clară: pentru plămîn s-au propus surse din latină sau din greacă, iar originea lui bojoc (sau bojog) e incertă. Bojoc are o răspîndire regională complementară cu cea a lui rărunchi: e folosit în Muntenia și în sudul Dobrogei, în timp ce plămîn domină în restul țării (cf. S.
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
japonezi. Sau, de dimensiunile relativ reduse, deși uneori doar înșelător astfel, unele romane fiind culese cu niște caractere foarte mici, și de aceea uneori greu de deslușit la lectură. Dincolo de asemenea avantaje practice, însă, "Cartea de pe noptieră" a fost o sursă constantă, de la lansarea sa, de surprize plăcute, sau chiar de descoperiri încîntătoare. Între acestea, Templul de aur al reputatului scriitor japonez Yukio Mishima, o carte profundă, ciudată, cu neașteptate revelații (pentru un cititor occidental) despre mai marile și mai măruntele
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
climat de maxim dezinteres față de acțiunile individuale, într-un moment al amatorismului arogant și suficient, a fost posibilă, într-un mod cu totul exepțional, această construcție aproape utopică, la marginea ficțiunii, și care, pe deasupra, nu a apelat la nici una dintre sursele de finanțare publice sau specializate. Finanțatorul unic și exclusiv este, așa cum deja se știe, chiar proprietarul simpozionului, Victor Florean, directorul general al SC ,,CMC Marmura Internațional" SRL Cărbunari. Pornit inițial dintr-un sentiment mai degrabă de disconfort în fața unui material
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
însă că nu erau chiar nelalocul lor. Dincolo de stilul prețios și de selecta bibliografie folosită, există o vulgaritate de fond, o plăcere suspectă de a batjocori tot ceea ce inspiră altora respect. Dan Petrescu îndeplinește riguros protocolul exprimării elevate, al citării surselor, al "ascultării" eventualilor preopinenți, dar o face numai pentru a-și legitima o atitudine teribilistă, distructivă și necooperantă.. Domnul cu costum și cravată este de fapt un scandalagiu care maimuțărește lumea bună, dintr-un capriciu sau poate ca să o ridiculizeze
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
Rodica Zafiu Privitul la televizor implică, o dată cu multiplicarea modernă a surselor audio-vizuale, și trecerea de la un canal la altul: acțiune mecanică, dar mai ales mod în care telespectatorul își manifestă libertatea de alegere. Acțiunea - extrem de lesnicioasă de cînd s-au inventat mijloacele electronice potrivite - a produs desigur și inovațiile lexicale corespunzătoare
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
Dionisie Exiguul, atât din literatura română veche, studiată la facultate, dar și din cărțile mitropolitului Nestor Vornicescu, din convorbirile teologale cu poetul Ioan Alexandru. Revendicarea originii unor sfinți străromâni s-a făcut cu greu, și în timp, apelându-se la surse străine din întreaga Europă, accesul la limbile folosite fiind îngreunat de nesiguranța decriptării corecte de texte, de identificare de moaște. Numai epoca medievală timpurie a adus primele semne, primele trimiteri care au orientat cercetarea întreprinsă pe drumul cel bun. Citim
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Absolut remarcabilă apariția lui Valentin Uritescu în Raspliuev. De mult nu l-am văzut construind un personaj dificil cu atîta complexitate și rigoare, cu atîta măsură în cîntărirea evoluției scenice, cu atîta forță, cu atîta tumult. El este motorul spectacolului, sursa de energie care vibrează în ton, în felul în care-și strigă disperarea existenței unui biet cartofor, un fel de "Hopa-Mitică" al lumii în care se dă peste cap să trăiască. El este nebunul-bufon, fascinat de iluzia cărților de joc
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
Ce părere aveți despre Catastihul amorului și La gura sobei? [...] Să fie Radu Ionescu autorul? Mie textul mi-a făcut în nenumărate rînduri impresia (nu am terminat lectura) că e tradus din franțuzește. Nu văd însă, deocamdată, care ar fi sursa. Dumneavoastră ce credeți? Dacă ați avea puțin timp să-mi scrieți cîteva rînduri în această privință, v-aș fi recunoscător." Cu o lună și ceva mai tîrziu, la 7 aprilie 1987, îi trimiteam lui Alexandru Călinescu următorul răspuns: Problema ridicată
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
acel timp", rămîne fără acoperire. Căci, revenind la reperele topografice, nici unul din ele n-are, cît de cît, o "aură" a sa, o proiecție figurativă, un spațiu de rezonanță... Localizare onomastică și nimic mai mult! Mă întrebați care ar fi sursa. Aici, dacă nu ne ajută hazardul, șansele de edificare sînt minime. Cine se încumetă să scotocească producția minoră franceză de la jumătatea secolului trecut spre a rezolva enigma? Pentru Catastihul amorului, ar fi de căutat, poate, în zona emulilor lui Alphonse
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]