4,883 matches
-
în aceasta „reformare” a omului, dacă nu tocmai celei care are drept „obiect” tocmai omul, adică educația? Ridicarea privirii către stele, dintr-un noroi evident, dar nu și ultim, se face sădind legea morală, făcănd ființa rațională umană propriul ei suveran. Învățăndu-l să fie regal nu va mai putea accepta niciodată, necondiționat, condiția de supus, victimă a unui fatalism și scepticism ucigător. Asperitățile „vremile” sunt o mare șansă, timpul este potrivit pentru faptă, obstacolele, dificultățile, sunt pentru a fi depășite, este
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
simuleze și să disimuleze, să fugă în fața unei primejdii și să fie doritori de căștig.” Astfel, “un principe care se bazează întru totul pe cuvăntul lor, dacă nu e pregătit, poate să cadă”. Credința lui Machiavelli este aceea că un suveran nu trebuie să fie constrăns de normele etice tradiționale: “Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decăt temut, sau invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una și alta; dar întrucăt este greu să
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
simuleze și să disimuleze, să fugă în fața unei primejdii și să fie doritori de căștig.” Astfel, “un principe care se bazează întru totul pe cuvăntul lor, dacă nu e pregătit, poate să cadă”. Credința lui Machiavelli este aceea că un suveran nu trebuie să fie constrăns de normele etice tradiționale: “Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decăt temut, sau invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una și alta; dar întrucăt este greu să
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
simuleze și să disimuleze, să fugă în fața unei primejdii și să fie doritori de căștig.” Astfel, “un principe care se bazează întru totul pe cuvăntul lor, dacă nu e pregătit, poate să cadă”. Credința lui Machiavelli este aceea că un suveran nu trebuie să fie constrăns de normele etice tradiționale: “Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decăt temut, sau invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una și alta; dar întrucăt este greu să
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
și apreciem că ai venit în divanul nostru când ți s-a poruncit, deși durerea îți schimbă ochii în izvor de lacrimi. Să lăsăm grija înscrisului înțelegerii noastre și să ne sfătuim împreună pentru bunăstarea popoarelor care așteaptă pacea de la suveranul nostru, Stăpânul celor Două Continente. — O, nu, prealuminate, când ai sănătatea atât de încercată ca a mea nu lași pe mâine ce poți să faci astăzi, așa ne învață Profetul. Selin aga, și el de față printre demnitarii otomani, pasionat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
făcut greutăți și l-am iertat. Marelui spătar nu-i venea să-și creadă ochilor și urechilor. În timp ce vorbea voievodul, marii demnitari otomani își mișcau afirmativ capetele într o pendulare continuă a turbanelor, iar acesta își asumase rolul de mare suveran bizantin, împărțind cu înțelepciune clemența. Știa că fiul Stancăi are stofă de suveran, dar la atâta stăpânire de sine nu se așteptase. — Bine, bine, Constantin bei, ai dreptate în ce-l privește pe beiul Constantin Duca, nu este vina lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
creadă ochilor și urechilor. În timp ce vorbea voievodul, marii demnitari otomani își mișcau afirmativ capetele într o pendulare continuă a turbanelor, iar acesta își asumase rolul de mare suveran bizantin, împărțind cu înțelepciune clemența. Știa că fiul Stancăi are stofă de suveran, dar la atâta stăpânire de sine nu se așteptase. — Bine, bine, Constantin bei, ai dreptate în ce-l privește pe beiul Constantin Duca, nu este vina lui că nu a fost dăruit cu mai multă minte, dar cu scaunul Moldovei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Maria a Moldovei, și ochii i se umeziră cu adevărat, duse dosul mâinii stângi să și-i șteargă și, mimând în continuare înțepeneala, demn își plecă doar capul. — Nimic nu e mai de preț pentru sufletul nostru decât împlinirea dorințelor suveranului nostru, iar de data aceasta dorința înaltului padișah este mireasmă de preț și sunet bineplăcut urechilor noastre, căci arată părerea de care ne-am învrednicit să ne bucurăm, dar, înălțimea ta, noi suntem prin voința sultanului și a divanului țării
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
căruțele de cantonament, alaiul și-a recâștigat toată măreția lui și, deși în întâmpinarea lor ieșeau la drum creștinii de prin sate, parcurgeau distanțele în mare viteză. Doctorii măriei sale nu-i mai cereau imbrohorului zile de popas pentru îngrijirea sănătății suveranului lor, așa cum făcuseră la venire; acum pe toți îi grăbea dorul de casă. Brâncoveanu trecea și acum ca un împărat printre supușii săi și nu se mira deloc când aci, în sudul Dunării, localnicii i se adresau românește. Au atins
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui, venea totuși prea devreme. Ferestrele spătăriei cu stele dădeau spre grădina în stil franțuzesc pentru îngrijirea căreia vodă plătea bani grei. Hm, se pomeni el mormăind, și-și continuă gândul. Deci conținutul scrisorii vor Brâncovenii să fie cunoscut de către suveranii italieni și de diplomații Franței, ca astfel să afle sultanul că măria sa începe să facă represalii împotriva celor care i-au trădat la Stănilești, Doamne, ce dezastru! De câțiva ani buni el stă aci în avantpost în Valahia și observă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cumpăra pământuri și case în Ardeal și de a locui netulburați acolo ca prinți ai imperiului, găsi și toate scrisorile de la și către țarul Petru, scrise în slavonește și cu adresarea „înălțimea voastră preagrațioasă”, unul câte unul documentele prin care suveranii „preacreștini” erau informați despre starea jalnică a împărăției otomane și despre răscoalele sârbilor și bulgarilor, asigurându-li-se sprijinul Țării Românești în caz de intervenție armată, dacă se garanta integritatea și suveranitatea statului valah - condiție de care nici un stat creștin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
manieră de scribi ce căutau să fie cât mai impersonali, respectând preceptul „să nu-ți faci chip cioplit”, ornamentul înscrisului fiind litera în sine. Totuși scribii, tinzând spre perfecțiunea detașării de sine, nu puteau rămâne anonimi, numele lor făcând cinste suveranilor lor. Da, iată cinci firmanuri de domnie cu semnătura lui Süleiman al II-lea, apoi cel de la Ahmed al II lea care-i întărea beiului Constantin domnia până la moarte, din nou domnie până la moarte - firmanul acela obținut la Adrianopol cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de pe lume nu ar fi putut spune că din ultimele patru nopți prințul își petrecuse două în șa dormind sau ascultând istoriile ieromonahului. Când intră la vodă, salută pe cei adunați acolo cu un zâmbet detașat, se plecă ceremonios în fața suveranului și și luă locul său obișnuit de la geam. Marele logofăt, adică primul ministru al țării, Ștefan Cantacuzino și tatăl său, marele stolnic Constantin, vorbiră pe rând despre o eventuală expediție prin părțile Dunării, pentru curățirea drumurilor de hoți. De unde sta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
omului din fața lui, ar fi dorit și el să se alăture boierilor care rămâneau peste noapte să-l păzească pe Brâncoveanu. La lumina puțină a lumânărilor, Antim vedea cum se schimbă expresia feței celui care până în dimineața acelei zile fusese suveranul Valahiei. Frica nu-l mai făcea să tresară și să arunce priviri furișe în toate părțile, acum zâmbetul lui de totdeauna și liniștea care-i încetinea reacțiile șterseseră cutele feței, seninul rugăciunii era reflectat de întreaga atitudine a voievodului, pentru că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
abia în decembrie 1714, ultimul murind pe drumul spre casă. Marele țar Petru I, în 1719, începe să-și scrie memoriile, despre campania de la Prut încercând să arunce toată vina pentru înfrângerea suferită pe voievodul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu. Însemnările suveranului rus au fost folosite de toți biografii săi, chiar și de cei mai recenți, fără să se acorde nici un fel de înțelegere pentru situația popoarelor vasale sau chiar subjugate padișahului; doar cronicile valahe vin să povestească adevărul despre vremea lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
avea de apărat o frontieră de 1700 Km; România avea o armată numeroasă dar slab echipată și lipsită de experiență; aliații nu și-au respectat promisiunile; Refugiul în Moldova La 23 noiembrie 1916, germanii au intrat în București. Guvernul, armata, suveranii, o parte din locuitori s-au retras în Moldova care a devenit centrul rezistenței. Iașiul a devenit noua capitală iar frontul a fost stabilizat în sudul Moldovei. Două treimi din România au rămas sub un regim de ocupație militară foarte
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Basarabiei cu România; Se instituia controlul german asupra economiei românești; Reintrarea României în război (10 noiembrie 1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în război. La 18 noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe suverani și autorități. Principala consecință a participării României la Primul Război Mondial a fost realizarea Marii Uniri (1918). 2. Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și noua ordine internațională a) Participanți la Conferința de Pace Au participat reprezentanți din 32 de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
capabil să utilizeze în diverse scopuri această "tehnologie a libertății", ceea ce va duce la o mutație democratică a societăților occidentale. Ceea ce pentru unii este un stoc imens de informații, dominat de relații virtuale cvasi-anarhice, pentru Lovink este un admirabil "mediu suveran": "Mediile suverane sunt autoexponențiale. Ceea ce comunica ele este altceva decât informație. Ele se comunică pe șine, eliberate de cea mai asupritoare categorie înconjurătoare: audiență. A transmite dincolo de "public" este forma ultima a libertății media."138 Spre deosebire de mediile clasice, mediile suverane
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
drepturilor și libertăților individuale (ceea ce îl plasează printre părinții Revoluției Engleze din 1688 și ai liberalismului clasic); și, în fine, Rousseau, probabil principal părinte ideologic al Revoluției Franceze, considera "guvernământul ca un corp nou în stat, deosebit de popor și de suveran și intermediar între unul și celălalt" (Rousseau, 1762/ f.a., p. 57). Cât despre zilele noastre, chiar dacă există comentarii potrivit cărora autori precum Rawls ar avea anumite simpatii politice, noile construcții teoretice au mai degrabă rolul de a relua și reconstrui
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Valahia și Ștefan al IV-lea în Moldova, ideea de a constitui o nobilime nouă prin transformarea slujbelor de la curte în titluri nobiliare, după modelul nobilimii bizantine. Aceste titluri trebuiau să fie personale, inerente funcțiilor și în niciun caz transmisibile; suveranul răsplătea astfel meritul individual și creștea valoarea funcțiilor publice prin distincția acordată funcționarilor. Instituția era bună și lăudabilă în principiu: fondatorii n-au prevăzut felul cum avea să se abuzeze de ea după moartea lor. Pe de o parte, fiii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
rău? Tot evenimentele s-au însărcinat să răspundă acestei întrebări. Era țara destul de matură, destul de instruită pentru a ajunge dintr-odată la viața parlamentară? Un partid puternic răspunde afirmativ; acesta invocă vechile adunări românești și obiceiul străvechi de a numi suveranii prin alegere, încă în uz pentru numirea arhimandriților și episcopilor. Acest argument are ceva greutate și îl notăm cu toată considerația ce i se cuvine. Dar se uită că timpurile s-au schimbat; în epocile în care înflorea principiul alegerii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Moldova, cel al unei presiuni demagogice în Valahia. Presa occidentală se făcu ecoul lor. Puterile garante confirmară totuși dubla alegere a domnitorului Cuza pe 6 septembrie 1859. Această întârziere demonstră grija de care dăduseră dovadă în a se informa. Noul suveran nu întârzie să dea peste probleme serioase în stabilirea și în conducerea guvernului său. Singur conducător a două state separate, cu două capitale, două ministere, o comisie centrală avându-și sediul departe, el se afla în cea mai anormală situație
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
unirea Principatelor decât în scop cu totul personal și că țintește la rolul de dictator. Se forma și o opoziție de stânga care îi reproșa domnitorului că se lasă cu totul pradă boierilor. Aceste păreri contradictorii dovedeau neutralizându-se că suveranul era obligat să urmeze cu partidele o regulă de conduită care să satisfacă interesele reciproce. Dacă binevoiți să cumpăniți în plus cât de complexă era opera propusă de articolul 46 al Convenției, se va cădea de acord că trebuiau puse
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de realizat fără câteva sacrificii dinspre o parte, fără răbdare și devotament dinspre cealaltă. La aceste dificultăți se adăugau încurcăturile create de incompatibilitatea legii electorale cu reformele ordonate de Convenție. Se va conveni că era o operă grea pentru un suveran neexperimentat, ce trebuia să învețe totul în arta de a guverna. După optsprezece luni de încercări, domnitorul se hotărî să enumere, într-un memoriu adresat curții suzerane, piedicile ce reapăreau fără încetare ca urmare a circumstanțelor și nevoia de a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să o întăriți. Trăiască România! Dat la Iași pe 8 decembrie 1861. Alexandru Ioan". Adunarea moldoveană, care a primit cea dintâi proclamația, votă prin aclamații o adresă de mulțumire; se duse la palat pentru a o prezenta. "De acum, spuse suveranul, nu voi da înapoi din fața niciunei oboseli, niciun risc personal nu mă va putea împiedica să îndeplinesc voința acestei adunări-mamă al cărei membru am avut onoarea să fiu." Consulii se alăturară manifestărilor Camerei; entuziasmul popular izbucni mai ales în demonstrații
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]