7,731 matches
-
6.4. Guvernarea regiunilor 179 4.6.5. Care este locul regiunilor în noua ordine mondială 181 4.6.6. Emergența competențelor regionale 181 4.6.7. Spre o lume a regiunilor? 183 4.7. GLOBALIZAREA PIEȚELOR FINANCIARE ȘI 183 SUVERANITATEA NAȚIONALĂ 183 4.7.1. Globalizarea piețelor financiare este o evoluție inconturnabilă 184 4.7.2. Guvernele în pierdere de suveranitate privind politicile economice 187 5. ORIENT ȘI OCCIDENT 190 5.1. MAX WEBER ȘI "CULTURILE PĂCATULUI" ? 196 5.2
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
competențelor regionale 181 4.6.7. Spre o lume a regiunilor? 183 4.7. GLOBALIZAREA PIEȚELOR FINANCIARE ȘI 183 SUVERANITATEA NAȚIONALĂ 183 4.7.1. Globalizarea piețelor financiare este o evoluție inconturnabilă 184 4.7.2. Guvernele în pierdere de suveranitate privind politicile economice 187 5. ORIENT ȘI OCCIDENT 190 5.1. MAX WEBER ȘI "CULTURILE PĂCATULUI" ? 196 5.2. PROTESTANTISM ȘI CONFUCIANISM 201 5.3. ISLAMUL ȘI DEMOCRAȚIA 204 5.3.1. Siriranul 207 5.3.2. Cutia Pandorei 210
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Totuși, în perioade de persecuție religioasă, de exemplu, atunci când obiectivul mărturisit al persecutorilor este să distrugă religia lui Israel, nu există obligația morală și teologică de a-și păstra viața dacă sunt forțați să-și lepede credințann. Martirul este martorul suveranității lui Dumnezeuoo. Suferința și moarta lui dovedesc natura în același timp tragică și izbăvitoare a istoriei. Mai întâi în confruntarea cu Helenismul și în fața persecuției monarhului seleucid Antioh al IV-lea Epifanul, în secolul al II-lea î.Hr., iudaismul credincios
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în același timp ideea unei restaurări și pe cea a unei utopii. Cartea lui Isaia înfățișează era mesianică sub dublul aspect al catastrofei și al utopiei. Eliberarea finală înseamnă sfârșitul exilului, adunarea în Țara Sfântă a triburilor împrăștiate și restaurarea suveranității politice a Israelului sub autoritatea unui descendent al lui David. Dar ea înseamnă și instaurarea unei păci universale, devenită posibilă prin aderarea națiunilor la cultul Dumnezeului unic. Era mesianică se revelează pentru unii ca erupția brutală a supranaturalului pe scena
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în cea creștină și care le lăsa libertatea, în cadrul confesional al Evului Mediu și al epocii moderne, să-și administreze viața religioasă și familială după propria legislație, chiar dacă era în schimbul plății unui tribut financiar? În fapt, condiția lor oscila între suveranitate comunitară și dependență, putere și pasivitate. Totuși, în marea sa carte Exterminarea evreilor din Europa, Raul Hilberg pune încă lipsa de rezistență a evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe seama lungii lor experiențe bimilenare 61. În mod clar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
wwwww "Poporul evreu", în ebraică. xxxxx Despre această rugăciune vezi supra, pp. 72-73. yyyyy Fiecare zi este o zi de rememorare. O cronică a martiriului evreiesc. zzzzz Consiliul reprezentativ al Asociațiilor Negrilor. * Départements d'outre-mer Territoires d'outre-mer, teritoriile sub suveranitate franceză din afara Europei (n. trad.). aaaaaa Cu 106 voturi la 19. bbbbbb Deuteronomul, 6: 4-9: "Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din toată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sale. Instituțiile culturale și industriile culturale trebuie să-și restructureze oferta în funcție de cerințele unei piețe marcate de "mîna vizibilă" a globalizării economiei și culturii. Specificitățile culturale, tradițiile, limbile și culturile mici au desigur de suferit, liberul schimb și concurența consacrînd suveranitatea consumatorului, el însuși însă manipulat prin tehnici de marketing tot mai subtile și tot mai perverse. 3.11. Economia absurdului Economia românească este mai mult o iluzie. E sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire aproape. Lucrurile se petrec precum în teatrul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Dacă Europa va reuși să se doteze cu un guvern supranațional puternic, să devină autentic federalistă sau confederalistă, ea va putea redeveni un jucător global, dacă nu, va deveni un simplu spectator. Dacă viziunea britanică asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor națiune, fragmentarea politico-economică se va accentua, alimentată și de resuscitarea realismului politic (vezi analizele Stratfor și ale lui George Friedman), iar egoismul și orgoliile vor distruge Uniunea Europeană. Va începe un ciclu al dezintegrării euro-atlantice și se va reveni la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Lombardia, Ținutul secuiesc, mai multe regiuni din Ucraina și întreaga fostă Iugoslavie, dar și Macedonia, Albania ș.a. O adevărată cutie a Pandorei s-a redeschis după ce forțele tari ale globalizării au condus la o importantă devoluție de putere și de suveranitate a statelor națiune, așa cum s-au constituit ele acum aproape o sută de ani. Tot globalizarea a dus la o puternică creștere a interconectivităților și interdependențelor la nivel global, astfel încît ar fi iluzoriu să credem, la o analiză mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
e la putere. Ce urmează oare? 4.15. Guvernanța corporatistă În ultimele două decenii, noțiunea de guvernanță s-a impus treptat, semnificînd un mănunchi de mecanisme ale lumii cotemporane. La aceasta a contribuit mult extinderea fenomenului globalizării, care a transcens suveranitatea și acțiunea statelor. Numeroase lucrări analizează această acțiune a autorității internaționale. Eu numesc asta guvernanță corporatistă. Epoca statelor națiune, începută după pacea de la Wesfalia, a luat sfîrșit. Criza actuală a pus în evidență adevărul globalizării, care a contaminat întreaga planetă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și nu știm cum va arăta copilul și nici cît și cum va trăi. Perioadele stabile vin și pleacă. În momentul actual, avem multe incoerențe în sistem: avem o economie globalizată, dar în lume statele păstrează încă importante prerogative de suveranitate. Politicile lui Bush au redus dominația și credibilitatea Statelor Unite, dar nu se întrevede încă nici o alternativă reală la dominația S.U.A. Cu foarte multe convulsii pe toate planurile și pe toate meridianele, se configurează o lume multipolară. Dar va mai dura
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
plecarea bruscă a capitalurilor la primul semn de slăbiciune poli-tică sau economică. Pentru sindicate, globalizarea distruge job-urile și face să crească inegalitățile, datorită hipercompetiției globale ce generează "dumping social" și condiții de muncă inumane. Guvernele acuză globalizarea pentru pierderea suveranității naționale față cu creșterea nestăvilită a forței piețelor financiare și a companiilor multinaționale. "Globalofobia" a atins punctul culminant crede autorul în 1999, odată cu eșecul summit-ului de la Seattle al Organizației Mondiale a Comerțului, organizat pentru lansarea așa-numitului Millenium Round
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
puternice nu doar ale teroriștilor, ci și ale magicienilor banului, ale piețelor de capital, ale companiilor transnaționale, emigranților, ale unor guverne locale și organizații neguvernamentale, toate pe suportul noilor rețele tehnologice și financiare. Iar această devoluție de putere și de suveranitate a statelor e doar la început, chiar dacă procesul nu e liniar, de unde și revenirea puternică a autorității statale după 11 Septembrie și, mai cu seamă, după declanșarea marii crize economice globale actuale. Oricum, lupta între forțele centripete legate de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Kremlin nostalgic după puterea sa apusă. Dar Rusia joacă tare și popularitatea lui Putin crește. Cresc și ambițiile rusești. Rusia vrea poziții de egalitate cu mai-marii planetei și mai multă influență. Se face mare tapaj pe tema independenței și a suveranității, se denunță hegemonia occidentală, reclamîndu-se o nouă ordine internațională, mai justă, mai favorabilă noilor puteri, al căror avocat Moscova se pretinde. Foarte rapid, Rusia și-a rambursat datoriile externe, după care începe "ambiția grandorii". Ministrul de externe Serghei Lavrov spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în a fideliza clientul prin practici comerciale diferențiate. Pe măsură ce capitalismul globalizat triumfă, salariatul, sindicatele și statul trec în planul al doilea, surclasați de-acum înainte de puterea piețelor financiare și de consum. Noua lume a economiei nu se definește numai prin suveranitatea logicii financiare: ea este de asemenea inseparabilă de avântul unei „economii a cumpărătorului”. Acestei ordini economice în care consumatorul se impune ca stăpân al universului îi corespunde o revoluție profundă a comportamentelor și a imaginarului consumatorist. Apare astfel un homo
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
video, fax, Internet, telefon mobil, cuptor cu microunde), dacă nu capacitatea de a deschide noi spații de independență personală 10, de a diminua apăsările spațiului și ale timpului? Prin intermediul lucrurilor, noi căutăm nu atât aprobarea celorlalți, cât o mai mare suveranitate individuală, o mai bună stăpânire a elementelor universului nostru obișnuit. În faza III, consumul funcționează ca pârghie de „putere plus”, ca vector de apropriere personală a cotidianului: nu ca teatru de semne distinctive, ci ca tehnologie de autonomizare a indivizilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu trupul. De-acum înainte, subiecții vor să-și aleagă dispoziția, să-și controleze trăirea cotidiană, să devină stăpânii hazardului emoțional recurgând la medicamente psihotrope despre al căror consum se știe că nu încetează să crească. Pe măsură ce se afirmă principiul suveranității personale asupra corpului, individul își încredințează soarta acțiunii substanțelor chimice care îi modifică stările psihologice „din exterior”, fără analiză sau efort subiectiv: singurele lucruri care contează sunt eliminarea imediată a neajunsurilor (oboseală, insomnie, anxietate), eficacitatea cea mai rapidă posibil, dorința
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
îi modifică stările psihologice „din exterior”, fără analiză sau efort subiectiv: singurele lucruri care contează sunt eliminarea imediată a neajunsurilor (oboseală, insomnie, anxietate), eficacitatea cea mai rapidă posibil, dorința de a produce stări afective „la cerere”. În acest domeniu, exigența suveranității individuale se manifestă printr-un consum pasiv de molecule chimice. Dacă recursul banalizat la psihofarmacologie atestă existența dorinței de luare în posesie a trupului și a stării psihice, el ilustrează în același timp și o anumită neputință subiectivă, individul renunțând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să atragă privirea celuilalt. În acest plan, cum se justifică ideea „virajului la 180 de grade” al consumatorului 37 când chirurgia estetică, refuzul de a accepta semnele vârstei, practicile de întreținere și de menținere a formei, dorința de a avea suveranitate personală asupra trupului se banalizează? Dă înapoi efemerul? Ciclul de viață al produselor nu încetează să se scurteze. Oare faptul că sectoarele educației, călătoriilor, comunicării, formei fizice și mentale se dezvoltă înseamnă că am lăsat frivolitatea în urma noastră? Nu asta
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
statul modern și-a arogat dreptul de a reexamina societatea, de a o reconstrui de la un capăt la altul, rațional și independent de orice fundament transcendent, tot astfel publicitatea s-a străduit să scoată modurile de viață din moștenirea tradiționalistă. Suveranitatea poporului, forța publicității: în ambele cazuri s-a concretizat același proces de autonomizare față de puterile normative moștenite din trecutul ancestral. Și tot așa cum, în numele puterii voinței generale, s-a înregistrat o creștere a autorității politice, a sporit și forța „mâinii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
credințelor și practicilor, mărcile suferă tot mai mult de pe urma dorințelor nestatornice ale neoconsumatorului. Faza III se bazează mai puțin pe un consumator hipnotizat de magia mărcilor și mai mult pe un consumator ocazional și nomad. Dacă această schimbare nu înseamnă suveranitate a consumatorului, cel puțin ea îi permite acestuia să golească de substanță paradigma atotputerniciei publicitare. Tragedia supraconsumului?tc " Tragedia supraconsumului ?" Începând cu anii 1960, o temă se bucură de mare circulație printre intelectuali: este vorba de faimosul „blestem al abundenței
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Drepturile Omului", care a avut loc la Viena, în 1994, unde delegații au convenit că drepturile femeilor sunt drepturi ale omului. În același timp în care expansiunea economică mondială din anii ’90 a permis corporațiilor transnaționale să pună în discuție suveranitatea statelor naționale, să erodeze pretinsa responsabilitate a guvernelor ostentativ democrate, să promoveze și să susțină ideile neoliberale ce alimentează criza datoriilor externe, eliminarea reglementărilor stricte, privatizarea și politicile de reformă structurală, aceleași forțe neoliberale și aceleași guverne au susținut și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sugerează o parte din literatura globalizării. Din perspectiva Oceaniei, alte forme de guvernare decât statul-națiune ar putea oferi exemple mai bune pentru modul de confruntare cu puterea capitalului global. Conform cercetătorilor din domeniul relațiilor internaționale, modelul westfalian oferă baza „idealului suveranității teritoriale” a statului național modern. Așa-numitul sistem tip Philadephia este diferit de primul și a fost mai puțin studiat de specialiștii în relații internaționale. Conform acestui model, suveranitatea e împărțită între două sau trei niveluri diferite de guvernământ în cadrul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Conform cercetătorilor din domeniul relațiilor internaționale, modelul westfalian oferă baza „idealului suveranității teritoriale” a statului național modern. Așa-numitul sistem tip Philadephia este diferit de primul și a fost mai puțin studiat de specialiștii în relații internaționale. Conform acestui model, suveranitatea e împărțită între două sau trei niveluri diferite de guvernământ în cadrul aceluiași teritoriu. Acest din urmă sistem e cunoscut în afara relațiilor internaționale sub numele de „federalism”. La fel de cunoscut este și faptul că multe dintre „noile societăți” au ales federalismul. În
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
structurală și strategică din cadrul societăților în rețea. Paradoxal, așa cum feministele germane nu mai resping cu totul statul drept aparat al controlului și dominației masculine 8, ci chiar se strâng în jurul „statului providențial patriarhal”, statul nu mai este o bază a suveranității și subiectul exclusiv al politicii interne și internaționale (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996; Strangexe "Strange, Susan", 1996). Acceptarea tot mai largă a statului ca vehicul al activităților feministe, începând cu anii ’80, și capacitatea sa tot mai redusă de a controla
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]