5,643 matches
-
și de a încerca un aranjament f]r] precedent de tipul ménage à trois. Poliandria era o practic] total necunoscut]; p]rea a fi adulter, dar era, din moment ce era acceptat] tacit de toate p]rțile implicate? Soluția a fost acceptat] tacit de toat] lumea, nu a fost considerat] adulter, iar grupul, cuplul și soțul p]r]sit au tr]it mai fericiți. În ciuda entuziasmului lor pentru armonie și ordine, cei din tribul G/wi sunt nestatornici și pasionali și ap]reau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin urmare, c] insistența asupra nevoii de dorințe care s] motiveze acțiunile, care caracterizeaz] imaginea standard, este îndrept]țiț]. Astfel, aspectul care trebuie abordat în ceea ce privește imaginea standard nu se refer] la explicația privind motivele acțiunii, dar mai degrab] la combinația tacit] între motive și dorințe. A intelege motivele pentru care aceasta este o combinație ne permite s] înțelegem de ce putem vorbi în mod legitim despre credințele noastre privind motivele pe care le avem și de ce a avea astfel de credințe cere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu ar face decât s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
formale. În acest fel, teoriile formale pot contribui la aprofundarea înțelegerii cunoașterii comune și pot fi repere pentru practica de zi cu zi, pentru reflectarea asupra ei. Astfel, procesul de teoretizare poate fi văzut ca unul în spirală: avem cunoștințe tacite, pe care nici nu știm că le avem, dar, prin reflecția asupra lor și prin analiză, ele se pot transforma în teorii informale, care apoi pot fi puncte de pornire pentru discuții, documentări și alte reflecții, pot fi apoi testate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra) acțiune, prin care încearcă să explice această interacțiune și modul în care pot fiderivate, în bazaacesteia, teoriile informale. Problematizând practica, reflectând asupra ei, pot fi aduse lasuprafață cunoștințe tacite, care pot fi confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, însă reprezintă doar punctul de plecare în elaborarea teoriilor formale, prin ele însele nedezvoltând procese articulate de gândire și generalizare teoretică. Reflecțiile pe care practicienii le fac sunt la nivelul simțului comun și, de multe ori, nu conștientizează cunoștințele tacite. Chiar dacă sunt reflecții asupra practicii, ele sunt mai degrabă focalizate pe eliminarea problemelor pe care le-au întâmpinat, nu pe îmbunătățirea practicii; punctează mai degrabă cauzele imediate și evidente, iar explicațiile pot fi simple, mai degrabă liniare decât multicauzale și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
94). Corelația dintre teorie și practică reprezintă, de asemenea, un factor important în determinarea unei rețele de comunicare. Astfel, activitatea în rețea presupune aplicarea practică a informației teoretice. În acest caz, sunt aduse în discuție următoarele concepte: - Know-how, adică informația tacită, conținând abilități fizice, psihice și mentale; - Know-what, care se referă la cunoașterea faptelor, a fenomenelor și la cunoașterea informației; - Know-why, ce se referă la înțelegerea desfășurării fenomenelor; - Know-who, adică informația despre cine deține o anumită resursă; altfel spus,capacitatea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specialitate ale experților și cele codificate în cadrul sistemelor informatice (Armstrong, 2003); 2. distribuirea informațiilor către ceilalți membri ai organizației are ca rezultat promovarea învățării și facilitarea cunoașterii și a înțelegerii, această cunoaștere putând fi explicită (codificată) - transmisă prin intermediul documentelor - sau tacită („existând în mințile oamenilor”) și împărtășită prin intermediul relațiilor interpersonale, prin povestiri sau discuții informale; 3. interpretarea informațiilor distribuite, necesară pentru a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un sistem informațional, atât a informațiilor „hard” (cifre, fapte, reguli etc.), care vor putea fi transmise prin „transfer documentar”, cât și a celor „soft” (cunoașterea tacită, expertiza, experiențele, poveștile, incidentele critice etc.), împărtășite prin „transfer personal” (Armstrong, 2003). Factori ce influențează învățarea organizaționalătc "Factori ce influențează învățarea organizațională" Fiecare organizație își are misiunea și scopurile sale, strategiile, politicile și procedurile care să favorizeze atingerea acestora, sisteme
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicare și autoritate trebuie să permită achiziționarea, stocarea, interpretarea și distribuirea cunoașterii, astfel încât să poată fi asigurată calitatea și promptitudinea deciziilor, pe baza accesului la informație. Un climat ce promovează încrederea, deschiderea și dialogul facilitează în special transmiterea cunoașterii implicite, tacite (know how), cu impact asupra învățării prin acțiune (learning by doing). Managementului îi revine un rol important în dezvoltarea și modelarea unei culturi care să susțină și să faciliteze învățarea productivă, cooperarea, și nu competitivitatea dintre diverse grupuri, fiind o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formale. În acest fel, teoriile formale pot contribui la aprofundarea înțelegerii cunoașterii comune și pot fi repere pentru practica de zi cu zi, pentru reflectarea asupra ei. Astfel, procesul de teoretizare poate fi văzut ca unul în spirală: avem cunoștințe tacite, pe care nici nu știm că le avem, dar, prin reflecția asupra lor și prin analiză, ele se pot transforma în teorii informale, care apoi pot fi puncte de pornire pentru discuții, documentări și alte reflecții, pot fi apoi testate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra) acțiune, prin care încearcă să explice această interacțiune și modul în care pot fiderivate, în bazaacesteia, teoriile informale. Problematizând practica, reflectând asupra ei, pot fi aduse lasuprafață cunoștințe tacite, care pot fi confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, însă reprezintă doar punctul de plecare în elaborarea teoriilor formale, prin ele însele nedezvoltând procese articulate de gândire și generalizare teoretică. Reflecțiile pe care practicienii le fac sunt la nivelul simțului comun și, de multe ori, nu conștientizează cunoștințele tacite. Chiar dacă sunt reflecții asupra practicii, ele sunt mai degrabă focalizate pe eliminarea problemelor pe care le-au întâmpinat, nu pe îmbunătățirea practicii; punctează mai degrabă cauzele imediate și evidente, iar explicațiile pot fi simple, mai degrabă liniare decât multicauzale și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
94). Corelația dintre teorie și practică reprezintă, de asemenea, un factor important în determinarea unei rețele de comunicare. Astfel, activitatea în rețea presupune aplicarea practică a informației teoretice. În acest caz, sunt aduse în discuție următoarele concepte: - Know-how, adică informația tacită, conținând abilități fizice, psihice și mentale; - Know-what, care se referă la cunoașterea faptelor, a fenomenelor și la cunoașterea informației; - Know-why, ce se referă la înțelegerea desfășurării fenomenelor; - Know-who, adică informația despre cine deține o anumită resursă; altfel spus,capacitatea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specialitate ale experților și cele codificate în cadrul sistemelor informatice (Armstrong, 2003); 2. distribuirea informațiilor către ceilalți membri ai organizației are ca rezultat promovarea învățării și facilitarea cunoașterii și a înțelegerii, această cunoaștere putând fi explicită (codificată) - transmisă prin intermediul documentelor - sau tacită („existând în mințile oamenilor”) și împărtășită prin intermediul relațiilor interpersonale, prin povestiri sau discuții informale; 3. interpretarea informațiilor distribuite, necesară pentru a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un sistem informațional, atât a informațiilor „hard” (cifre, fapte, reguli etc.), care vor putea fi transmise prin „transfer documentar”, cât și a celor „soft” (cunoașterea tacită, expertiza, experiențele, poveștile, incidentele critice etc.), împărtășite prin „transfer personal” (Armstrong, 2003). Factori ce influențează învățarea organizaționalătc "Factori ce influențează învățarea organizațională" Fiecare organizație își are misiunea și scopurile sale, strategiile, politicile și procedurile care să favorizeze atingerea acestora, sisteme
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicare și autoritate trebuie să permită achiziționarea, stocarea, interpretarea și distribuirea cunoașterii, astfel încât să poată fi asigurată calitatea și promptitudinea deciziilor, pe baza accesului la informație. Un climat ce promovează încrederea, deschiderea și dialogul facilitează în special transmiterea cunoașterii implicite, tacite (know how), cu impact asupra învățării prin acțiune (learning by doing). Managementului îi revine un rol important în dezvoltarea și modelarea unei culturi care să susțină și să faciliteze învățarea productivă, cooperarea, și nu competitivitatea dintre diverse grupuri, fiind o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
intre refusă. Sala este golă și În fața oficerului de gendarmi, a polițaiului și a doue renduri de soldaț care formează singurul auditor, procurorele general a luat cuvântul pentru a respunde la cuvintele aperarei, zicend: tăcerea sa ar fi o adesiune tacită la incriminările aduse guvernului” . În acest context, jurații au rugat atât acuzarea, cât și apărarea să nu mai prelungească dezbaterile care durau de șase zile pentru că erau edificați asupra faptelor. Argumentele necredibile, unele fără fundament, lipsa de convingere, expunerea Înceată
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
știe că dușmanul de clasă sau de rasă, care nu prea mai are ce altceva să ne ia, nu jinduiește, de fapt, decât la scumpa noastră identitate, pândită nemilos de Leviathanul globalizării? Am făcut eu Însumi această experiență a afilierii tacite la societatea secretă a adoratorilor identității, publicând o carte despre identitatea națională a românilor ardeleni. Ce subiect Înălțător! Ani la rând, până când nu am fost demascat cu altă ocazie, m-am bucurat nu doar de interesul unor spirite liberale, ci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mod valabil pentru a ne afla în prezența unui raport de funcție publică și deci implicit unui funcționar public. Pentru funcționar (articolul 147 alin. 2) situația a rămas neschimbată. Relevanța din punctul de vedere abordat, are existența consimțământului expres sau tacit al conducerii unității în cauză (abilitată să facă încadrări). Consimțământul poate fi dat în formă scrisă sau verbală. Astfel, dacă nu există acest consimțământ, respectiva persoană nu poate fi considerată funcționar și deci nu comite infracțiunea de abuz în serviciu
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
unei legi severe primite la naștere, care prinde conturul unei Încercări de depășire a unei amenințări. La fel ca În cazul nașterilor miraculoase, și În cazul ursitoarelor, se-ncearcă deci aceeași raționalizare a iraționalului. Oamenii au constatat dintotdeauna, În mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, În era creștină
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeană care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului (fig. 121rv) CONSTANTIN I. PARHON Din 1912, când prin concurs ocupă postul de profesor la Facultatea de Medicină, C. I. Parhon își va lega numele de Iași, unde rămâne până în 1933. Aici va pune
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și-au închis mințile pentru toate celelalte tipuri de artă și mai ales pentru literatura modernă. Dar, așa cum a observat în mod foarte pertinent R. G. Collingwood, un om "care pretinde că știe de ce Shakespeare este poet. pretinde, în mod tacit, că știe dacă Gertrude Stein e poetă sau nu și, dacă nu, de ce nu este". *10 Excluderea literaturii recente din studiile serioase a fost o consecință deosebit de nefastă a acestei atitudini "savante", într-un timp, termenul de literatură "modernă" era
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]