3,283 matches
-
nu au urmat o facultate, oprindu-se la nivelul unui liceu sau al unei școli de menaj, cum este cazul soției sale152. Poetul martir Radu Gyr, care sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detentie, a compus în temniță zeci de mii de versuri, fără să le scrie, ci doar memorândule. Poezia lui Radu Gyr cunoscută de mai toți deținuții, deci și de tatăl meu care era și preot, era „Iisus în celulă”153 “Azi noapte mi-a intrat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
om care n-a citit o carte!!! Pentru deținuți însă cel mai puternic factor de rezistență a fost credința. Durerile erau ușurate de repetarea unor fragmente din biblie și de rugăciuni. Deținuții povesteau că într-o noapte de Inviere în temnița de la Jilava circa 800 de glasuri au început să cânte “Hristos a înviat” și totul vibra: aerul ferestrele, ușile. După ce s-a așternut liniștea, ostașul din post le-a răspuns ”Adevărat a înviat”. La Gherla în 1957 circa 7-8000 de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
minunată”, etc. La canal, celula în care se afla fostul ofițer Remus Radina, după ce a prezentat datinele strămosești, a încheiat ajunul Crăciunului cu “O brad frumos “ de Radu Gyr: “Omătul spulberat de vânt Se cerne prin zăbrele, Si-mi pare temnița mormânt Al tinereții mele“ Acum poate aceste lucruri par adevărate banalități dar atunci când nici oamenii liberi nu îndrăzneau să cânte colinde în spațiul public ci doar în casele lor, această atitudine a deținuților era o adevărată ofensă adusă regimului ateu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
atunci când nici oamenii liberi nu îndrăzneau să cânte colinde în spațiul public ci doar în casele lor, această atitudine a deținuților era o adevărată ofensă adusă regimului ateu. Sfântul Sinod a instituit rugăciuni speciale pentru toți care au suferit în temnițele și lagărele comuniste. In cinstea lor biserica a hotărât o zi specială de rugăciune, a doua duminică după Rusalii. In antiteză, incultura supraveghetorilor, așa cum le-am văzut și eu din documentele dosarului tatălui meu, este sugestiv ilustrată de Iosif Schwartz
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și o voce în cetate. Spirit liber, a avut întotdeauna curajul de a spune exact ceea ce a gândit și de întreprinde ceea ce a dorit. Acest mod de a trăi sun semnul libertății l-a condus încă de foarte devreme în temnița comunistă pe care și-a asumat-o ca pe o etapă decisivă din viața sa. Student eminent își fascina colegii prin cultura sa, prin insolitul exprimării, prin farmecul personal dar mai ales prin nonconformismul său. De aceea nu este de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
închisori de la Aiud se înalță mausoleul celor 7 cruci, ridicat prin contribuția celor “care au rămas”, pentru “cei care nu mai sunt” spre amintire “pentru cei care vin”. Părintele Justin Pârvu asigură aici slujire continuă, pomenind pe cei morți în temnițe 209. Memorialul de la Sighet La Sighet, prin munca neobosită a poetei Ana Blandiana și a soțului ei scriitorul Romulus Rusan, a luat ființă cel mai important muzeu al comunismului din fostele țări comuniste. Cea mai emoționantă sală a Memorialului de la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu se vede cine le oprește/ și nu se aude cine le întoarce/ la capăt când nisipul se afundă/ de patru ori și botul dat pe spate/ de spaima fiarei care vine urlă". Situațiile par a se desfășura într-o temniță a unui regim totalitar. Un aer de solemnitate se face prezent în "Epistolele", (1969) și "Etica" (1971). "Epistolele" sunt scrisori lirice cărora paradoxal le lipsește lirismul manifest. Ritmica și muzica impun o anumită scandare, ce amintește gravitatea poeziei antice sau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
executare a pedepsei" am suferit nespus mai mult decât din pricina caraliilor de pe coridoare." (Nicolae Steinhardt, Despre retroacțiune și morfogeneza spontană în Jurnalul fericirii) " Pentru a ieși dintr-un univers concentraționar și nu e neapărat nevoie să fie un lagăr, o temniță ori o altă formă de încarcerare; teoria se aplică oricărui tip de produs al totalitarismului există soluția (mistică) a credinței. Despre aceasta nu va fi vorba în cele ce urmează, ea fiind consecința harului prin esență selectiv. Cele trei soluții
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
al XVIII-lea, când, prin celebri hommes de lettres, maximalismul literar se afla la apogeu. Să nu-l uităm însă nici pe celebrul gânditor și scriitor "eretic" Tommaso di Campanella care a ispășit pentru propriile idei 27 de ani în temnițele Inchiziției din Calabria și Campania. Pregnante pagini despre romantism scrie autorul, "incandescenta totalitate a gândirii și sentimentelor" fiind atinsă de Nietzsche, precursorul decadentismului, sintetizatorul apollinicului cu dionisiacul, al cultului violenței (figura arhetipală a războinicului, heroic fantasy) cu raționalitatea frumuseții geometrice
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Va continua să colaboreze la Radiodifuziunea Română până în 1945. Din cauza apartenenței la grupul spiritual "Rugul aprins" de la Mânăstirea Antim, dar și a creației sale religioase interbelice, este acuzat de "activitate contrarevoluționară" și condamnat de justiția comunistă la cinci ani de temniță grea. Între 1958 și 1962, septuagenarul Vasile Voiculescu trăiește coșmarul pușcăriilor Jilava și Aiud. Aceste zări și etape ale vieții și operei medicului-scriitor sunt descrise și supuse unui examen critic detaliat de prof. Nicolae Oprea (n. 1950, jud. Olt) într-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
e o convenție care urmărește apropierea de forme pure; jocul are o anume gravitate, lumea tangibilă transgresează în atemporal și abstract; lucrurile se purifică (narcisism generalizat), "jocul" tinzând spre o sublimare a vieții, spre inițiere și revelație; lumea pare o "temniță în ars, nedemn pământ" (Grup); întruchiparea veșniciei, când apa mării se afla în atingere cu cerul (Timbru); "luceferi marini" coboară "în vale" (Margini de seară); atracția contrariilor "pe un suport de esență dantesc" (Ritmuri pentru nunțile necesare); "roata", termen care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Rada devine victima acestui scandal pentru că este considerată obiectul dezordinii. Din acest motiv, este îndepărtată din comunitate în speranța restabilirii păcii sociale. Intervenția tatălui nu-i va schimba cu nimic situația, ea capătă libertatea, dar casa părintească se transformă în temniță, cu tatăl gardian. Acesta este prețul eliberării cerut de mitropolit tatălui care are misiunea de a veghea și supraveghea pentru ca cei doi să nu se întâlnească și să nu fugă împreună, prinzând astfel conflictul. Boală diversele maladii constituie de asemenea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ale societății sunt pedepsiți, iar închisoarea apare ca o soluție detestabilă de care so cietatea nu se poate lipsi. Este surprinzătoare puzderia de pușcării existente pe teritoriul Valahiei, practic orice dregător beneficiază, de drept sau numai de fapt, de o temniță și numim câțiva dintre ei: ispravnicul, marele ban, marele spătar, marele agă și marele armaș, apoi domnul și după în ființarea departamentelor de judecată, departamentul de cre me nalion. În plan religios li se adaugă cele ale protopopilor în fiecare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
marele ban, marele spătar, marele agă și marele armaș, apoi domnul și după în ființarea departamentelor de judecată, departamentul de cre me nalion. În plan religios li se adaugă cele ale protopopilor în fiecare județ, ale episcopilor și, în fine, temnița Mitropoliei. Constantin Mavrocordat (1730, 1731-1733, 1735- 1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763) hotărăște desființarea închisorilor ținute de protopopi și de episcopi, considerând că aceștia comit o serie de abuzuri, amestecându se în probleme juridice care nu sunt de competența lor, numai pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de eliberare. Ei au continuat să-și țină închisorile și pe mai departe, fără să se jeneze prea mult de porunca domnească. Dovada o constituie codul penal de la 1783, când Alexandru Ipsilanti po run cește, sprijinindu se pe Pravilă, desființarea temnițelor existente pe lângă dregătorii locali și pe lângă episcopi; cei ce nu se supun poruncii sunt amenințați cu „închisoareacea publicească“ unde vor sta atâtea zile cât a stat și cel închis în temnițele lor. Pu te rea ecle zias ti că folosește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ipsilanti po run cește, sprijinindu se pe Pravilă, desființarea temnițelor existente pe lângă dregătorii locali și pe lângă episcopi; cei ce nu se supun poruncii sunt amenințați cu „închisoareacea publicească“ unde vor sta atâtea zile cât a stat și cel închis în temnițele lor. Pu te rea ecle zias ti că folosește concomitent mănăstirea ca spațiu punitiv, deși, după cum vom vedea, îi dă o altă interpretare. Cine sunt candidații la aceste locuri de recluziune? Observăm con tu rân du-se, de-a lungul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
necesar pentru a reflecta asupra vieții lor. Vinovată, femeia are prilejul să se gândească între zidurile mănăstirii. În schimb, bărbatul vio lent poate fi închis tot la mănăstire, dar mult mai frecvent se face apel la pușcăria Mitropoliei sau la temnițele puterii civile. Viața la mănăstire poate conti nua sau chiar deveni o soluție permanentă dacă nu se acceptă compromisul propus de consiliu. Interpretarea acordată acestei măsuri este una de natură spirituală: un ca non pe care îl primește așa cum primește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la prima dintre atribuții, supraveghere, și lasă pe umerii familiei grija hranei zilnice, iar în ceea ce privește „reeducarea“, ea revine individului, izolat între pe re ții chi liei și obligat în acest mod să „mediteze“. Ro lul de „închisoare-pedeapsă“ este îndeplinit de temnițele puterii laice. Slujbașii agiei și spă tăriei re țin nopate de noapte personaje diferite fie ca urmare a unei descinderi ad-hoc, fie folosind informațiile primite. Capitala arată ca un mic târg care nu va avea, în tot secolul, mai mult
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soțului necesită și apariția documentului scris care arată că nevasta adulteră și amantul ei ajung deseori la „grosul“ spătăriei sau al agiei și, în provincie, la „grosul“ ispravnicatului. Amantele și prostituatele, acuzate că distrug familia, trec și ele prin aceste temnițe. Femeia nu se bucură de o păstrarea dreap tă, se consideră că vinovăția este dovedi tă chiar de natura ei. În aceste cazuri, dincolo de privarea de păstrarea, pe o perioadă ne determinată de timp, femeia suportă și pedeapsa: surghiunirea cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ai lui. Închisorile se află într-o stare și mai jalnică decât mă năstiri le. Cele din teritoriu, cel puțin, con stau dintr-o cameră transformată la nevoie în loc de detenție. Paza este asigura tă de oamenii celui care de ține temnița, în speță protopopul, episcopul sau ispravnicul și care pot ajunge la înțelegere cu condamnatul. În capitală, sistemul de organizare pare, cel puțin la prima vedere, ceva mai bine pus la punct. Și totuși, „strimte, dărăpănate și fără de trebuincioasele împrejmuiri“, „fără de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și care pot ajunge la înțelegere cu condamnatul. În capitală, sistemul de organizare pare, cel puțin la prima vedere, ceva mai bine pus la punct. Și totuși, „strimte, dărăpănate și fără de trebuincioasele împrejmuiri“, „fără de îngrădirea curții lor precum se cade“, temnițele nu reprezintă încă un obstacol pentru cei care vor să evadeze. De altfel, „în două rânduri s-au spart temnița nopatea de către vinovați și au fugit câți au putut scăpa de la închisoare“. Pentru cei rămași între zidurile pușcăriei viața este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai bine pus la punct. Și totuși, „strimte, dărăpănate și fără de trebuincioasele împrejmuiri“, „fără de îngrădirea curții lor precum se cade“, temnițele nu reprezintă încă un obstacol pentru cei care vor să evadeze. De altfel, „în două rânduri s-au spart temnița nopatea de către vinovați și au fugit câți au putut scăpa de la închisoare“. Pentru cei rămași între zidurile pușcăriei viața este un coșmar. Celulele, mici și puține, devin ne încăpătoare pentru mulțimea vinovaților: cei „cu bănuială de vinovăție“ sunt aruncați la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bănuială de vinovăție“ sunt aruncați la un loc cu „vinovații și ucigașii“ și de multe ori „se încinge boala între dânșii bolnăvindu-se și cei sănătoși“. Iarna nu există lemne pentru foc, dar, chiar de ar fi, nu se poate încălzi temnița pentru că „neavând ogeac spre răsuflare, din care pricină a putorii și mai ales a fumului cărbunilor ce se obicinuește, încingându-se cei în chiși de boala lingorii au murit cei mai mulți vinovați“. Din această cauză, din când în când, deținuții sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prizonierilor de lumea exterioară este departe de a constitui o realitatea. Izolarea individuală ca „principiu de bază“ al pri vă rii de libertate și so li tu di nea ca „in stru ment pozitiv de reformare“ par irealizabile. Și totuși, temnița este asociată de unii cu moartea, ca și în mormânt, între zidurile pușcăriei individul intră într-o cumpită stare de degradare: „Și va fi păcat că pieiu și putrezescu la închisoare având casă și copii“, sună jalba de grațiere a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
puternic influențate de ideile beccariene, unde, între moarte și amenzi, închisoarea ocupă „între gul câmp al pedepselor posibile“. Pentru țara Românească, atât cât se poate urmări o evoluție, se observă o utilizare intensă a sistemului penitenciar, numai dacă ținem cont că temnițe se aflau mai peste tot aducând importante venituri, „banii grosului“ fiind amenda plătită de întemnițați pentru a fi eliberați. La nivel legislativ nu are loc o convertire a amenzilor, mutilări or sau a pedepsei capitale în detenție, ba chiar micul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]