4,311 matches
-
se încadrează într-o economie capitalistă globală și de modul în care efectele proceselor industriale locale asupra mediului pot deveni rapid probleme globale. (Tomlinson, 2002, p. 21) Dincolo de orice tentativă de capturare într-o definiție (ne vom feri de această tentație!), globalizarea este un proces care a cuprins toate domeniile vieții sociale, economice și culturale. Fără intenția unei teorii sau a unui (alt) model explicativ-predictiv al dinamicii lumii contemporane, globalizarea este realitatea însăși, modul de a fi al timpului prezent, una
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
definiție care consideră că disciplinele constau într-o bogată colecție de teorii, fapte și descoperiri considerate acceptabile într-o comunitate academică determinată la un moment dat. În acest context, este necesară precizarea relației dintre procesul cercetării științifice și formarea disciplinei. Tentația primei aproximări este probabil aceea de a propune o relație de tip cauză/efect între evoluția cercetării într-un domeniu și formarea (evoluția formei) disciplinei asociate. Această viziune, deși se poate verifica frecvent, rămâne unilaterală și simplistă. T. Lenoir (1993
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
calcul, și răutate; atychemata nu comportă nici calcul, nici răutate”. În context grecesc precreștin, greșeala nescuzabilă, penală se numește hybris: orgoliu al omului și rătăcire dorită de zei. Aceștia din urmă sunt posedați de phthonos, „gelozie” față de muritori. Hybris este tentația permanentă a ființei umane de a transgresa limita impusă de Însăși natura sa muritoare, tinzând la statutul zeilor. Componenta pozitivă este eroismul. Spre deosebire de hamartia, greșeală Întrucâtva pasivă, iresponsabilă, așa cum am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Gheciu" În cadrul analizei dezvoltării și Întrebărilor privind relațiile internaționale, nu putem să nu ne Întrebăm de ce ar trebui cineva să Își facă griji În privința teoriei. Fără Îndoială, printre practicieni și chiar și În unele cercuri academice din domeniu există frecvent tentația de a trata relațiile internaționale pur și simplu ca afaceri curente, lipsite de o anume bază teoretică. În demersul de față voi porni de la premisa că există contexte teoretice diferite și că acestea implică seturi specifice de idei prin intermediul cărora
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
primul an, neavând nume. Despărțirea unui foarte tânăr cuplu nu este văzută ca un efect al geloziei, romanul punând accentul pe frământările sufletului adolescentin, pe senzațiile, capriciile, interogările, culpabilizările, exuberanțele și decepțiile specifice vârstei. În Dincolo de dragoste, substanța epică reflectă tentațiile de evadare din ambianța cuplului de care sunt încercați succesiv bărbatul și femeia, pictorul Remus și actrița Ana. Tribulațiile celor doi, cu rememorări ale pasiunilor anterioare sunt filtrate prin reflecția meditativ-eseistică asupra condiției iubirii, punctul de vedere fiind preponderent feminin
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, „Oameni la pândă” de Liviu Bratoloveanu, CNT, 1947, 36; Octav Șuluțiu, Liviu Bratoloveanu, „Oameni la pândă”, „Apărarea”, 1947, 51; Perpessicius, Opere, XII, 210-214; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan. 1944-1959, București, 1959, 39-40; Piru, Panorama, 388-390; Al. Căprariu, Tentația istoriei, RL, 1975, 14; Voicu Bugariu, Maniera balzaciană, LCF, 1975, 20; Dumitru Micu, Liviu Bratoloveanu, „Reptila”, CNT, 1975, 23; Valeriu Cristea, Roman și eveniment, RL, 1975, 31; Dumitru Micu, Proză rurală, CNT, 1976, 33; Popa, Dicț. lit. (1977), 111; Mircea
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
sonori (Pe tronul Lethei, În Cetatea moartă), dar și lirica „de idei”, într-un registru ușor retoric, ori cea de factură simbolistă (Acorduri de toamnă, Largo, Tăcerea). În poeziile inspirate de experiența frontului, apelează și la versul alb. Cu timpul, tentația modernității se accentuează și B. recurge la un imagism oarecum insolit pentru epocă (Jazzband, Flirt naiv, Clownul) ori cochetează cu antipoeticul. În fond, el este un introvertit și un senzitiv și cele mai multe strofe din Iubire albă, ca și cele scrise
BARBULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285630_a_286959]
-
trăit, București, 1983; Profiluri literare contemporane, București, 1987; De la Eminescu la Emil Cioran, Pitești, 1996; Chemarea străjerilor, Cerașu-Prahova, 1996; Marea iubire (Mărturisirile lui Adrian Doinaru), Pitești, 1997; Cuvinte nemuritoare. Sublima eschivă a limbajului revelat, Cerașu-Prahova, 1999; Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2002; Ca o barcă împinsă de vânt, Brașov, 2003. Ediții: Simion Stolnicu, Șerpuiri între lut și torțele de aur, pref. Vladimir Streinu, București, 1973, Printre scriitori și artiști, pref. edit
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
povară sau chiar un pericol, Întrucât ea ne oferă iluzia că „orice este posibil”, iar În această situație, uităm să prevedem riscurile și pericolele. Efectele libertății nelimitate, abuzul de libertate, determină Înlocuirea dorințelor cu regrete, deoarece libertatea poate deveni o „tentație amăgitoare”, care ignoră faptul că omul are limite, se confruntă cu situații Închise, dincolo de care nu mai poate Înainta. Orice formă a libertății stă sub semnul complexului lui Icar, al tentației necunoscutului, al dorinței de a risca din care transpare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Înlocuirea dorințelor cu regrete, deoarece libertatea poate deveni o „tentație amăgitoare”, care ignoră faptul că omul are limite, se confruntă cu situații Închise, dincolo de care nu mai poate Înainta. Orice formă a libertății stă sub semnul complexului lui Icar, al tentației necunoscutului, al dorinței de a risca din care transpare o formă de autodepășire. Din acest motiv, modalitatea de utilizare a libertății se impune În funcție de circumstanțe. „Cât pot fi de liber?” și mai ales, „Cum trebuie să mă port când sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
apasă, Încarcă, condamnă și tulbură conștiința morală. Cine generează atât păcatul, cât și vinovăția? Ambele au la origine motive comune, deși, aparent sau formal, ele par a fi de origini diferite. O aceeași motivație psihologică și morală le este comună: tentația. Tentația este sursa Înșelătoare a Răului: „et ne inducas nos in tentationem, sed libera nos a malo” (Matei, Ev., VI, 13-14Ă. Tentația este ispita, dorința și curiozitatea de „a vedea”, de „a face” tot ceea ce este oprit, interzis. Tentația este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Încarcă, condamnă și tulbură conștiința morală. Cine generează atât păcatul, cât și vinovăția? Ambele au la origine motive comune, deși, aparent sau formal, ele par a fi de origini diferite. O aceeași motivație psihologică și morală le este comună: tentația. Tentația este sursa Înșelătoare a Răului: „et ne inducas nos in tentationem, sed libera nos a malo” (Matei, Ev., VI, 13-14Ă. Tentația este ispita, dorința și curiozitatea de „a vedea”, de „a face” tot ceea ce este oprit, interzis. Tentația este ceea ce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau formal, ele par a fi de origini diferite. O aceeași motivație psihologică și morală le este comună: tentația. Tentația este sursa Înșelătoare a Răului: „et ne inducas nos in tentationem, sed libera nos a malo” (Matei, Ev., VI, 13-14Ă. Tentația este ispita, dorința și curiozitatea de „a vedea”, de „a face” tot ceea ce este oprit, interzis. Tentația este ceea ce mă atrage prin necunoscutul ei. Dar orice ispită sfârșește prin a mă „Închide”, obligându-mă să-mi asum responsabilitatea pentru consecința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comună: tentația. Tentația este sursa Înșelătoare a Răului: „et ne inducas nos in tentationem, sed libera nos a malo” (Matei, Ev., VI, 13-14Ă. Tentația este ispita, dorința și curiozitatea de „a vedea”, de „a face” tot ceea ce este oprit, interzis. Tentația este ceea ce mă atrage prin necunoscutul ei. Dar orice ispită sfârșește prin a mă „Închide”, obligându-mă să-mi asum responsabilitatea pentru consecința actelor mele. Consecința tentației este persistarea În Rău. A ceda ispitei semnifică, de fapt, acceptarea răului, a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și curiozitatea de „a vedea”, de „a face” tot ceea ce este oprit, interzis. Tentația este ceea ce mă atrage prin necunoscutul ei. Dar orice ispită sfârșește prin a mă „Închide”, obligându-mă să-mi asum responsabilitatea pentru consecința actelor mele. Consecința tentației este persistarea În Rău. A ceda ispitei semnifică, de fapt, acceptarea răului, a faptului, gândului, intențiilor nepermise care sunt imorale, periculoase, rele. Dacă voi persista, mă voi „obișnui” cu Răul care, În final, prin repetiție va Înlocui Binele. Se va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și-i transformă În persoane aflate În conflict pe cei doi. Deși aparent neutră, dorința de posesiune sau de dominare a elementului de referință face ca cei doi să devină adversari. În aceste circumstanțe, elementul de referință va exercita aceleași tentații pentru ambii parteneri de dispută. Ei vor proiecta propriile lor dorințe asupra acestuia, luptându-se pentru a-l obține. Sunt Însă situații În care agresorul dorește să ia prin forță ceva care aparține victimei (ca În cazul furtuluiă. Astfel, agresorul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care este resimțit În planul conștiinței - oscilația Între bine și rău, Între sus și jos, pe care atât Sf. Pavel, cât și Faust le trăiesc ca pe o dramă a neliniștii sufletești interioare În raport cu valorile morale. Este lupta permanentă Între tentația răului și menținerea binelui. 5Ă O altă categorie de factori, care pot genera tulburări psihomorale, este de ordin psihotraumatizant. Efectul lor nociv se va constitui Într-un tip special de manifestări pe care l-am putea numi „Înrăirea individului”, căderea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pune ei Însăși și care reprezintă pentru ea, Încă din timpul vieții, perspectiva unui bilanț al destinului personal. Persoana umană, ființă psihomorală ambiguă (C. Enăchescu, Da și Nuă, va oscila pe tot parcursul existenței sale Între bine și rău, Între tentație și abținere sau renunțare, Între a face și nu face. Existența este un lung șir de Întâlniri cu evenimente care mă Încarcă, Întrucât nu pot trece indiferent pe lângă ele. Memoria mea le va conserva, iar uitarea, poate chiar mai importantă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 5. Vârsta de debut a vieții sexuale Este posibil ca răspunsurile să fie influențate fie de reținerea unora în a vorbi despre sexualitate și despre aspecte ale vieții sexuale, fie, dimpotrivă, de tentația de a brava, începerea vieții sexuale cât mai devreme fiind pentru copiii străzii chestionați un semn al maturității, al bărbăției. Pe de altă parte, proporția celor care și-au început viața sexuală foarte devreme este foarte mare, ori este de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
83,7% dintre copiii străzii incluși în eșantion cunosc persoane care se droghează, în special prin inhalare (89,4%), fumat (44,2%) și injectare (31,9%). Vecinătatea consumatorilor de droguri constituie un risc major pentru copiii străzii, drogurile constituind o tentație, mai ales că ei sunt oricum tentați să încalce limitele, lucru relevat și de motivele care i-au făcut să consume droguri specifice străzii. Până la drogurile tari, drumul nu este lung. Principalul motiv al consumului de droguri este reprezentat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Avădanei, „In the Beginning Was the Metaphor”, AUI, literatură, t. XLI, 1995; Irina Andone, „La început a fost metafora”, AUI, lingvistică, t. XLI-XLII, 1995-1996; Micu, Ist. lit., 746; Codrin Liviu Cuțitaru, Un altfel de critică, OC, 2000, 7; Ionel Savitescu, Tentația atlantică, CRC, 2002, 8. Il.C.
AVADANEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
și teatru fiind „ombilicală” în cazul poetului ce debutase editorial cu un volum de teatru. Dar caracterul „eminamente poetic”, relevat de Mircea Iorgulescu în piesele de mare succes ale debutului dramaturgic al lui A., este subminat chiar din pornire de tentația confruntării dintre grupurile de personaje antagoniste: în Vin soldații, grupul militarilor, dominați de spirit războinic (Generalul căruia i s-a prezis o carieră strălucită, Comandantul de geniu, Generalul care și-a pierdut un ochi pe câmpul de luptă), în opoziție
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
Cruce și Sabie: „Mi-a dispărut orice pasiune pentru România. Mă gândesc la ea cu acea duioșie mucalită cu care mă gândesc uneori la iubitele din școala generală. Dar numai o țară netrebnică, bolnavă, degenerată poate fi iubită cu pasiune” (Tentația mizantropiei, 2000). Din asidua frecventare a ideii creștine ruse, paralel cu venerarea profund simpatetică a ceea ce Emil Cioran numea „la pensée réactionnaire”, câștigă profunzimea reflecției, dar pierde simțul proporțiilor și nuanțelor; câștigă partea sobră, conservatoare, antifrivolă și profund constructivă a
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
poate spune că, prin B. și confrații săi, dialogul subteran al generației „Criterion” cu generația ’90 este menit unor rezultate din ce în ce mai surprinzătoare. SCRIERI: Nodul gordian, București, 1996; ed. București, 2002; Sacru și melancolie, Timișoara, 1996; Cartea micilor erezii, Satu Mare, 1999; Tentația mizantropiei, Iași, 2000; Regele cu o harfă în mâini, București, 2000. Antologii și ediții: Întâlnirea cu sacrul. Șapte interviuri cu și despre Mircea Eliade, Botoșani, 1996; ed. 2, Cluj-Napoca, 2001; Socrate-omul, București, 1996; Miturile lui Platon, introd. edit., București, 1996
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
zboară vulturul?, București, 1966; Absenții, Cluj, 1970; Fețele tăcerii, București, 1974; Orgolii, Cluj-Napoca, 1977; Vocile nopții, București, 1980; Bloc-notes, Cluj-Napoca, 1981; Refugii (Zidul morții), București, 1984; Drumul cenușii (Zidul morții, II), București, 1988; Recviem pentru nebuni și bestii, București, 1999; Tentația risipirii, București, 2003. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 194-198; Vlad, Convergențe, 287-291; Petrescu, Scriitori, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Iorgulescu, Rondul, 207-213; Raicu, Critica, 127-133; Regman, Colocvial, 27-33; Dimisianu, Nouă prozatori, 24-43; Regman, Explorări, 251-257; Simion, Scriitori, I, 485-500, IV, 227-238; Poantă
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]