12,674 matches
-
de „teologie negativă” (cum scria Heidegger în „Nietzsche” Gunter Neske Verlag, Pfullingen, 1961, Zweiter Band, p. 348), pentru gândirea nietzscheană, a însoțit tot timpul mersul gândirii sale. Acesta prin lucrările lui din anul 1888 a pregătit preschimbarea „teologiei negative” în “teologia pozitivă“, ce ne aduce în plin plan contradicția nietzscheniană, ce trece de la „asfințitul zeilor” la pregătirea spațiului pentru „apoteoza” lor. Perceput ca demolator de idoli, ca oponent față de tradiția culturală, ca iconoclast față de orice autoritate spirituală în afară de aceea a spiritului
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
de juristul, istoricul și economistul cu largi orizonturi și chiar de esteticianul preocupat de orientarea literaturii si artelor românești. Bărnuțiu a introdus predarea filozofiei în limba română în Transilvania (1839) si s-a pronunțat pentru o gîndire eliberată de tutela teologiei. A predat totodată cursuri de psihologie! pedagogie și drept, fiind un adept al dreptului natural. Gîndirea socială a lui Simion Bărnuțiu, avînd ca temă centrală libertatea, se remarcă prin critica adusă feudalismului, prin ideea libertății și independenței naționale, a dreptului
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
Arhimandrit Paulin Lecca (1914-1996), Victor pe numele de botez, basarabean de origine, născut în localitatea Babele, din județul Ismail, din părinții Grigore și Maria Lecca, tatăl fiind învățător și apoi preot în județul Bălți, a urmat Seminarul și Facultatea de Teologie la Chișinău, iar în anul 1940 a intrat ca frate la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea, ctitoria Sfântului Ierarh Calinic, unde după război va fi și călugărit sub numele de Paulin. Discipol al lui Nichifor Crainic (cel mai strălucit profesor
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
în anul 1940 a intrat ca frate la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea, ctitoria Sfântului Ierarh Calinic, unde după război va fi și călugărit sub numele de Paulin. Discipol al lui Nichifor Crainic (cel mai strălucit profesor al Facultății de Teologie de la Chișinău în perioada interbelică), dar și al lui Gala Galaction, a căutat să-i urmeze atât pe calea scrisului, cît și a misionarismului ortodox (cu implicită tentă națională). Sub regimul antonescian, în perioada anilor 1941-1943, a fost preot misionar
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
părinte duhovnicesc, ca în persoana Părintelui Benedict Ghiuș; precum și Părinții Dumitru Stăniloae și Constantin Galeriu) era nu doar un mare trăitor, dar și un om deosebit de cult, care a făcut studii în Franța, care a citit foarte mult - nu numai teologie - ceea ce-i conferea printre monahi o faimă de om erudit. Mi s-a întâmplat și mie să am de câteva ori în viață prilejul să asist la întâlniri din acestea, "de gradul zero"duhovnicesc, cu mari și vestiți părinți duhovnicești
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
din județul Vrancea, primind la botez numele de Vasile. Vocația religioasă a tânărului vrâncean s-a manifestat de timpuriu, iar acest lucru i-a ghidat în mod inevitabil viața. După încheierea în mod strălucit a studiilor teologice la Tacultățile de Teologie din Chișinău și București, Tânărul Benedict Ghiuș a fost propus pentru o bursă la Facultatea de Teologie din Strasbourg, de unde se va întoarce în țară cu titlul de doctor, devenind astfel unul dintre cei mai bine pregătiți teologi din România
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
de timpuriu, iar acest lucru i-a ghidat în mod inevitabil viața. După încheierea în mod strălucit a studiilor teologice la Tacultățile de Teologie din Chișinău și București, Tânărul Benedict Ghiuș a fost propus pentru o bursă la Facultatea de Teologie din Strasbourg, de unde se va întoarce în țară cu titlul de doctor, devenind astfel unul dintre cei mai bine pregătiți teologi din România acelor vremi. După întoarcerea în țară a fost numit prefect de studii la Internatul Teologic din Cernăuți
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De aceea Sfântul Ignatie numea Euharistia drept „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Iar Sfântul Irineu de Lyon (sec. II) a folosit teologia Euharistiei în luptă cu dochetismul și gnosticismul, ce arată că Iisus Hristos a avut trup aparent, arătând că Euharistia este cu adevărat Domnul Iisus Hristos, că El este viață și ființă în același timp, că El se dă ca viață
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
prezent în toate timpurile viitoare Iisus Hristos cu Trupul și Sângele Său înviat. Iisus Hristos trăiește la Cina cea de Taină anticipat și tainic moartea Sa pe cruce, dar și moartea tainică de după aceea (Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, "Teologia Dogmatică Ortodoxă", vol. III, EIBMBOR, București, 2003, p. 98). Prezența Mântuitorului Iisus Hristos cu trupul în Euharistie este posibilă datorită unirii strânse dintre Trupul Lui cu Dumnezeu Cuvântul prin Întrupare și pnevmatizat prin Înviere șiînălțare, ajuns la unirea culminantă cu
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
dintre Trupul Lui cu Dumnezeu Cuvântul prin Întrupare și pnevmatizat prin Înviere șiînălțare, ajuns la unirea culminantă cu dumnezeirea. Fără îndoială, prezența Domnului cu Trupul și Sângele Său în Euharistie și prefacerea pâinii și vinului pentru mâncarea Lui constituie pentru teologie o mare taină. În teologia ortodoxă, pâinea și vinul rămân cu adevărat pâine și vin, la fel cum devin cu adevărat Trupul viu și Sângele lui Iisus Hristos prin săvârșirea tainei Euharistiei. Transformarea darurilor în Trupul și Sângele lui Iisus
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
Cuvântul prin Întrupare și pnevmatizat prin Înviere șiînălțare, ajuns la unirea culminantă cu dumnezeirea. Fără îndoială, prezența Domnului cu Trupul și Sângele Său în Euharistie și prefacerea pâinii și vinului pentru mâncarea Lui constituie pentru teologie o mare taină. În teologia ortodoxă, pâinea și vinul rămân cu adevărat pâine și vin, la fel cum devin cu adevărat Trupul viu și Sângele lui Iisus Hristos prin săvârșirea tainei Euharistiei. Transformarea darurilor în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos se realizează într-un
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
și dialog, întâlnire și unire cu El, în spațiul chenotic a! iubirii. Problema cunoașterii lui Dumnezeu nu este, deci, una de gnoză, ci de trăire, de împlinire, de spiritualitate. A cunoaște pe Dumnezeu înseamnă, pe treptele cele mai înalte ale teologiei, a sesiza, a percepe, a experia prezența Sa, înseamnă a te întâlni și uni cu El, a-L iubi și a I te dărui integral Lui. De aceea, spiritualitatea ortodoxă nu vorbește despre cunoaștere ca de un simplu act cognitiv
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cei vrednici. Dar nu este cu putință să pătimească cineva și să vadă așa ceva, dacă nu s-a unit mai întâi cu Preasfântul Duh, după ce a dobândit prin dureri și sudori o inimă smerită, curată, simplă și zdrobită"". La temelia teologiei și spiritualității ortodoxe în privința cunoașterii lui Dumnezeu, a gnoseologiei ortodoxe, stă distincția dintre ființă și lucrările lui Dumnezeu sau, în limbaj dionisian, distincția dintre "uniri"- și "distincții". Dumnezeu este, pentru mintea noastră, "realitatea cea mai paradoxală", de aceea, paradoxul constituie
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Dumnezeu, o învățătură în practică, în universul spiritual al virtuților creștine. În privința delimitărilor exacte, clare, privind treptele sau etapele cunoașterii lui Dumnezeu, de la treapta cunoașterii naturale și până la cunoașterea experimentală, cognitivă și unitivă, Părinții filocalici fac mai multe distincții. Astfel, Teologia Spiritualității are două faze sau etape: activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
privind treptele sau etapele cunoașterii lui Dumnezeu, de la treapta cunoașterii naturale și până la cunoașterea experimentală, cognitivă și unitivă, Părinții filocalici fac mai multe distincții. Astfel, Teologia Spiritualității are două faze sau etape: activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte ale urcușului duhovnicesc: apatheia, theoreia și teologia, iar cele trei trepte corespunzătoare acestora sunt: cunoașterea
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte ale urcușului duhovnicesc: apatheia, theoreia și teologia, iar cele trei trepte corespunzătoare acestora sunt: cunoașterea - contemplație a creației, înțeleasă în rațiunile ei divine; cunoașterea ființelor inteligibile -îngerii și oamenii; și cunoașterea-contemplare a Sfintei Treimi sau teologia. Aceste trei moduri de cunoaștere sau theorii erau considerate de Sfântul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Stithatul denumesc cele trei trepte ale urcușului duhovnicesc: apatheia, theoreia și teologia, iar cele trei trepte corespunzătoare acestora sunt: cunoașterea - contemplație a creației, înțeleasă în rațiunile ei divine; cunoașterea ființelor inteligibile -îngerii și oamenii; și cunoașterea-contemplare a Sfintei Treimi sau teologia. Aceste trei moduri de cunoaștere sau theorii erau considerate de Sfântul Maxim Mărturisitorul cele trei altare ale sufletului". Sfântul Maxim Mărturisitorul mai folosește și alți termeni pentru a desemna cele trei etape ale cunoașterii lui Dumnezeu. El vorbește despre o
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
creație este treapta premergătoare cunoașterii și contemplării Lui directe. Pentru Evagrie din Pont, cunoașterea lui Dumnezeu din creație sau theoria fizică este o treaptă spre contemplarea Lui ori către gnoza spirituală. Tot așa, pentru Sfântul Maxim Mărturisitorul, ea este începutul teologiei mistice, prin care se descoperă în chip tainic frumusețile cele nevăzute. Ideea fundamentală a spiritualității răsăritene este că "lucrurile ascund în ele rațiuni divine, ca tot atâtea raze ale Logosului ori ale Rațiunii supreme. Cel ce le descoperă din lucruri
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
echivalează, de fapt, cu distingerea clară, nepătimașă, a rațiunilor prime, divine ale creației. Prin urmare, cu toate că este neclară și insuficientă, cunoașterea sau contemplația naturală este absolut necesară pentru înaintarea omului spre unirea deplină cu Dumnezeu. Ea este o treaptă spre teologia sau cunoașterea tainelor lui Dumnezeu, spre "vederea"și "simțirea"lui Dumnezeu. Caracterul acesta pregătitor a cunoașterii naturale îl subliniază și Sfântul Maxim Mărturisitorul, arătând că "fără contemplația naturală nu se poate susține în nimeni în nici un chip puterea tainelor". Această
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
face Cuvântul duh, cunoscând cum se cuvine pe Cel supra-necunoscut, ca pe Cel ce era la început Dumnezeu și era la Dumnezeu, dar nu din ceva din cele ce pot fi cunoscute". În același mod, Sfântul Grigorie Palama arată că teologia negativă nu se împotrivește celei afirmative "și nu o desființează, ci arată că cele spuse afirmativ despre Dumnezeu sunt adevărate și evlavios spuse". Cele două trepte ale teologiei: pozitivă și negativă se condiționează permanent și continuu. Cel ce face teologie
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ce pot fi cunoscute". În același mod, Sfântul Grigorie Palama arată că teologia negativă nu se împotrivește celei afirmative "și nu o desființează, ci arată că cele spuse afirmativ despre Dumnezeu sunt adevărate și evlavios spuse". Cele două trepte ale teologiei: pozitivă și negativă se condiționează permanent și continuu. Cel ce face teologie negativă împrumută termenii teologiei pozitive, pe care îi depășește, considerându-i incapabili să exprime taina dumnezeirii. Tot la fel, cel ce denumește această taină a incognoscibilității ființei lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
teologia negativă nu se împotrivește celei afirmative "și nu o desființează, ci arată că cele spuse afirmativ despre Dumnezeu sunt adevărate și evlavios spuse". Cele două trepte ale teologiei: pozitivă și negativă se condiționează permanent și continuu. Cel ce face teologie negativă împrumută termenii teologiei pozitive, pe care îi depășește, considerându-i incapabili să exprime taina dumnezeirii. Tot la fel, cel ce denumește această taină a incognoscibilității ființei lui Dumnezeu, ajunge la capătul teologiei pozitive, în plină teologie negativă și mai
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
împotrivește celei afirmative "și nu o desființează, ci arată că cele spuse afirmativ despre Dumnezeu sunt adevărate și evlavios spuse". Cele două trepte ale teologiei: pozitivă și negativă se condiționează permanent și continuu. Cel ce face teologie negativă împrumută termenii teologiei pozitive, pe care îi depășește, considerându-i incapabili să exprime taina dumnezeirii. Tot la fel, cel ce denumește această taină a incognoscibilității ființei lui Dumnezeu, ajunge la capătul teologiei pozitive, în plină teologie negativă și mai apoi, prin străduință ascetică
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
condiționează permanent și continuu. Cel ce face teologie negativă împrumută termenii teologiei pozitive, pe care îi depășește, considerându-i incapabili să exprime taina dumnezeirii. Tot la fel, cel ce denumește această taină a incognoscibilității ființei lui Dumnezeu, ajunge la capătul teologiei pozitive, în plină teologie negativă și mai apoi, prin străduință ascetică deosebită, la teologia apofatică, a experierii lui Dumnezeu, deasupra oricărei exprimări pozitive sau negative. Cunoștința duhovnicească se naște din credința simplă, ca o adeziune la adevărurile revelate și conduce
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Cel ce face teologie negativă împrumută termenii teologiei pozitive, pe care îi depășește, considerându-i incapabili să exprime taina dumnezeirii. Tot la fel, cel ce denumește această taină a incognoscibilității ființei lui Dumnezeu, ajunge la capătul teologiei pozitive, în plină teologie negativă și mai apoi, prin străduință ascetică deosebită, la teologia apofatică, a experierii lui Dumnezeu, deasupra oricărei exprimări pozitive sau negative. Cunoștința duhovnicească se naște din credința simplă, ca o adeziune la adevărurile revelate și conduce către credința adevărată sau
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]