6,422 matches
-
sau terțiari de credite, după caz. ... Articolul 22 Rolul ordonatorilor de credite (1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. ... ------------- Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 47 din 1 septembrie 2012 , publicată
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179233_a_180562]
-
2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 635 din 6 septembrie 2012. (2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 19 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. ... (3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179233_a_180562]
-
repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 19 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. ... (3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. ... Articolul 23 Responsabilitățile ordonatorilor de credite (1) Ordonatorii de
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179233_a_180562]
-
din 24 mai 2013. (2) Situația de criză financiară poate fi sesizată de ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale, conducătorul compartimentului financiar-contabil din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, de ordonatorii secundari de credite și ordonatorii terțiari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate consiliului local, de conducătorii societăților comerciale sau ai regiilor autonome din subordinea consiliului local, de diverși creditori, de directorul direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și de structurile teritoriale ale
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179233_a_180562]
-
prin care întregul teritoriu al României este desemnat ca zonă sensibilă în aglomerările umane cu peste 10.000 l.e., trebuie să se asigure colectarea apelor uzate urbane prin sisteme de canalizare și epurarea lor avansată, la nivel de treaptă terțiară, pentru îndepărtarea azotului și fosforului, înainte de evacuarea în receptorii naturali." ... 11. La anexa nr. 1, după alineatul (3) al articolului 3 din anexa la normele tehnice se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: "(4) Apele uzate urbane
HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167369_a_168698]
-
la normele tehnice vor avea următorul cuprins: "Art. 7. - (1) Apele uzate urbane care intră în rețelele de canalizare ale localităților trebuie ca înainte de a fi evacuate în receptorii naturali să fie supuse unei epurări corespunzătoare, și anume: a) epurare terțiară, pentru toate evacuările ce provin din aglomerări umane cu peste 10.000 l.e., până la data de 31 decembrie 2015; ... b) epurare biologică, pentru toate evacuările ce provin din aglomerări umane cuprinse între 2.000 și 10.000 l.e
HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167369_a_168698]
-
modificată de LEGEA nr. 108 din 7 aprilie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 16 aprilie 2004. Categorii de ordonatori de credite Articolul 17 (1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundări și ordonatori terțiari. ... (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale. ... (3) Ordonatorii principali de credite pot delegă această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 5 iunie 2003 - (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167408_a_168737]
-
acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării. ... (4) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se aloca fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundări sau terțiari de credite, după caz. ... Rolul ordonatorilor de credite Articolul 18 (1) Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundări sau terțiari de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 5 iunie 2003 - (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167408_a_168737]
-
sau terțiari de credite, după caz. ... Rolul ordonatorilor de credite Articolul 18 (1) Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundări sau terțiari de credite, după caz, si aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. ... (2) Ordonatorii secundări de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice, ai
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 5 iunie 2003 - (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167408_a_168737]
-
si aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. ... (2) Ordonatorii secundări de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, si aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. ... (3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 5 iunie 2003 - (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167408_a_168737]
-
repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, si aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale. ... (3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. ... Responsabilitățile ordonatorilor de credite Articolul 19 (1) Ordonatorii de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 5 iunie 2003 - (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167408_a_168737]
-
2004 Capitolul 1 Tabelul 1.1. Consumul final de energie în România Tabelul 1.2. Consumul final de energie în industrie Tabelul 1.3. Consumul final de energie în sectorul rezidențial Tabelul 1.4. Consumul final de energie în sectorul terțiar Tabelul 1.5. Consumul final de energie în agricultură Tabelul 1.6. Consumul final de energie în transporturi Tabelul 1.7. Consum și generare în CET-uri Tabelul 1.8. Consum și generare în CT-uri Tabelul 1.9. Evoluția
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
resurse financiare pentru investiții și beneficiile realizate Tabelul 6.2. Resurse financiare Figuri Capitolul l Figură 1.1. Consumul de energie în industrie Figură 1.2. Consumul de energie în sectorul rezidențial Figură 1.3. Consumul de energie în sectorul terțiar Figură 1.4. Consumul de energie în transporturi Figură 1.5. Gradul de utilizare a energiei termice în locuințe (anul 2000) Capitolul 5 Figură 5.1. Reducerea intensității energetice Glosar AIE Agenția Internațională pentru Energie ANCER Asociația Națională a Consumatorilor
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
a fost de 22.438 mii țep. Aproximativ 41,7% din consumul final de energie este atribuit industriei, în timp ce în sectorul rezidențial a fost utilizat 32,1% din total. Ambele sectoare prezintă tendințe descrescătoare, în raport cu anii anteriori. Transporturile și sectorul terțiar intervin cu ponderi relativ apropiate în consumul de energie, în aceste sectoare înregistrându-se tendințe crescătoare în perioada analizată (1999 - 2001). Această evoluție este legată de creșterea volumului activităților economice în sectoarele respective. Agricultură deține o cotă mică din consumul
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
consumului anual de resurse primare cu 823 mii țep, în sectorul rezidențial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii țep, în transporturi; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii țep, în sectorul terțiar; ● o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii țep în sectorul alimentarii centralizate cu energie termică. Acțiunile și măsurile aferente atingerii obiectivelor și țintelor politicii în domeniul eficienței energetice, precum și responsabilitățile, termenele de realizare, resursele financiare necesare și
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
se estimează că acesta va crește odată cu relansarea economică și îmbunătățirea standardului de viață. Analiza balanței energetice pe anul 2001 scoate în evidență faptul că industria și sectorul rezidențial sunt principalele ramuri consumatoare de energie, în timp ce în transporturi și sectorul terțiar se înregistrează creșteri semnificative comparativ cu anul 2000 (cu 14% în transporturi și cu 91% în sectorul terțiar). Consumul de resurse primare în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, desi descrescător, este cu circa 13% mai mare decât consumul
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
anul 2001 scoate în evidență faptul că industria și sectorul rezidențial sunt principalele ramuri consumatoare de energie, în timp ce în transporturi și sectorul terțiar se înregistrează creșteri semnificative comparativ cu anul 2000 (cu 14% în transporturi și cu 91% în sectorul terțiar). Consumul de resurse primare în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, desi descrescător, este cu circa 13% mai mare decât consumul final de resurse primare înregistrat în industrie. În acest context, sectoarele considerate relevante sunt industria, sectorul rezidențial, transporturile
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
de resurse primare în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, desi descrescător, este cu circa 13% mai mare decât consumul final de resurse primare înregistrat în industrie. În acest context, sectoarele considerate relevante sunt industria, sectorul rezidențial, transporturile, sectorul terțiar și alimentarea centralizată cu energie termică. România, stat aflat la sfârșitul perioadei de tranziție și caracterizat de o economie puternic energointensiva mai ales înainte de anul 1989, este considerat ca având o intensitate energetică ridicată în comparație cu media înregistrată în Uniunea Europeană. Intensitatea
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
a pus în evidență corelări cuprinse între 0,76 și 3,14 pentru industrie, între 0,62 și 0,88, pentru transporturi, între 1,29 și 3,12, pentru sectorul rezidențial și între 0,43 și 2,25, pentru sectorul terțiar. În consecință, se poate aprecia că economia națională se caracterizează prin valori relativ ridicate ale intensității energetice primare, comparativ cu media în Uniunea Europeană. Compararea intensităților energetice finale a pus în evidență o relativă apropiere între valori. Disproporția semnificativă dintre intensitățile
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
că tendința de creștere anuală a eficienței energetice de 1%, realizată în perioada 1999-2001 se păstrează și în continuare fără adoptarea unor măsuri speciale în cadrul unor programe de creștere a eficienței energetice în industrie (parțial), în transporturi și în sectorul terțiar, rezultă că la finele anului 2015, reducerea intensității energetice comparativ cu anul 2001 va fi de 15% (creșterea 'fără costuri' a eficienței energetice), restul de 25% urmând a fi obținută prin investiții în proiecte de creștere a eficienței energetice. Economia
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
a fi obținută prin investiții în proiecte de creștere a eficienței energetice. Economia anuală maximă de resurse primare care se poate obține prin considerarea valorilor maxime ale potențialelor economice de eficiența energetică la consumatorii finali (din industrie, sectorul rezidențial, sectorul terțiar și transporturi), precum și în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică, este de circa 11.031 mii țep. Dacă pentru 1 tonă echivalent petrol se adoptă o cotație de 133 EURO, rezultă că se poate obține o reducere cu circa
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
obținută o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii țep. În sectorul rezidențial va fi obținută o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii țep, în transporturi cu 303 mii țep, iar în sectorul terțiar cu 48 mii țep. Aceste economii de energie vor fi realizate prin investiții în proiecte de creștere a eficienței energetice, a căror valoare este estimată la 1.522 milioane EURO. În sectorul alimentarii centralizate cu energie termică se estimează o
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
consumului anual de resurse primare cu 823 mii țep, în sectorul rezidențial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii țep, în transporturi; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii țep, în sectorul terțiar; ● o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii țep în sectorul alimentarii centralizate cu energie termică. Aplicarea măsurilor de creștere a eficienței energetice va conduce, pentru o creștere a PIB cu o rată media anuală de 5,4
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
instituțiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Este interzis instituțiilor publice să centralizeze situațiile financiare ale instituțiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terțiari, depun un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, alte autorități publice, instituții autonome și unitățile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea
ANEXĂ din 12 decembrie 2005 (*actualizată*) cuprinzând Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
se achiziționează conform prevederilor legislației privind achizițiile publice. Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz. La instituțiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor terțiari de credite, scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, în funcție de subordonare. 1.2.8.2. Prevederi referitoare la leasing Leasing-ul este operațiunea
ANEXĂ din 12 decembrie 2005 (*actualizată*) cuprinzând Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]