13,026 matches
-
față răspund necesităților care rezultă din situația interesantă, remarcată mai sus, a meditațiilor. Voi căuta în secțiunile următoare a) să conceptualizez practica meditațiilor într-un cadru teoretic specific sociologiei educației; b) să elaborez modelele explicative ale meditațiilor și să le testez pe date românești, și c) să discut consecințele în planul mobilității sociale ale fenomenului și să formulez posibile deschideri pentru politici în domeniu. 2. Organizarea meditațiilortc "2. Organizarea meditațiilor" Teoria care instrumentează capitolul de față propune deja o listă a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Marea Britanie. 6. Aplicația 2. Modelarea apelului la meditații la elevii de liceu din Oradeatc "6. Aplicația 2. Modelarea apelului la meditații la elevii de liceu din Oradea" Datele din Oradea culese cu ocazia anchetei din 1999 sunt utile pentru a testa teoriile cererii pentru educație paralelă. Acestea susțin câteva ipoteze privind factorii care determină decizia familiilor de a investi în educație suplimentară pentru copilul lor. Putem grupa aceste ipoteze astfel: - meditațiile sunt condiționate de resursele familiei, mai ales de cele economice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tehnice în distorsionarea rezultatelor analizei, iar recomandările devin lipsite de sens. Există și probleme mai sofisticate legate de valabilitatea unor concepte de bază asociate acestui instrumentar. Nu trebuie uitat faptul că el a fost creat la un anumit moment și testat într-un context tipic american. În aceste circumstanțe, o analiză a contextului românesc ar fi utilă, pentru a constata dacă translatarea unor concepte, cum ar fi curba de experiență, ciclul de viață al unei industrii și altele, se poate face
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cert că rezultatele pozitive au fost puține. Chiar și în 2006 mai sunt de studiat transformări, cel puțin ciudate, ale unor organizații publice, firme sau organizații bugetare. Pentru firmele privatizate sau pentru cele particulare nou-create, structurile organizaționale adoptate au fost testate rapid de mediul concurențial în formare. Excentricitățile de toate tipurile au fost eliminate într-o perioadă de câțiva ani de condiționările legate de performanță, iar nepotismul - a nu se confunda conceptul cu cel de firmă de familie, specific structurilor organizațiilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
entitate mare care prezintă riscuri mult diminuate față de oricare dintre componentele grupului. Al doilea compartiment cu rol integrator are rolul de business developer și general planner. El asigură consultanță managerială pentru proiecte complexe ce implică mai multe componente ale grupului, testează posibilitatea unor noi afaceri și pregătește dezvoltarea lor, începând cu aranjamentele imobiliare (dacă este cazul). În practică, apare ca o interfață operațională pentru clienții mari, dar și pentru potențialii clienți, prin asigurarea unor activități de marketing și comunicare generală. Fiecare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prin filtrul unei experiențe academice, reușind astfel să răspundă exigențelor de Îmbinare a elementelor teoretice cu cele practice. Acestui mix de abordări i se adaugă și experiența publicistică și de media, esențe ale subiectelor dezvoltate În lucrare, fiind expuse și testate În fața unui public diversificat. România este stat membru al Uniunii Europene din anul 2007. În această calitate, prin intermediul Cadrului Strategic Național de Referință, al Programului Național de Dezvoltare Rurală, precum și al altor documente programatice negociate cu organul executiv al UE
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
formula anumite ipoteze menite să acopere Întreaga problematică a abilității de accesare a fondurilor europene, iar acest lucru se va finaliza cu realizarea unui model. Ținând cont de condițiile reale și specifice de absorbție a fondurilor, urmează să se verifice/testeze ipotezele formulate și modelul propus, după care se va Ține cont de acțiunea factorilor de influență și se vor emite concluzii care să stea la baza unor previziuni cu un grad mare de predictibilitate. Limitări Această lucrare se vrea a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
organization. „O organizație a Învățării are nevoie de oameni care, din punct de vedere intelectual, sunt curioși referitor la munca lor, adică aceia care se implică activ În activitatea proprie, cei care dezvoltă teorii ale schimbării bazate pe propria experiență, testând aceste lucruri În practică, Împreună cu colegii și care Își folosesc capacitatea de Înțelegere și inițiativa În scopul dezvoltării cunoașterii.”<footnote Serrat, Olivier (2009), Building a Knowledge Organization, Asian Development Bank, 6 ADB Avenue, Mandaluyong City, 1550 Metro Manila, Philippines. footnote
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de personalitate și motivaționali. Aceasta se bazează pe modelul psihometric propus de Cattell (1957), care afirmă că un comportament poate fi prezis pe baza corelațiilor multiple ale factorilor din aceste trei domenii (motivație, personalitate, aptitudini). Deci, orice subiect ar trebui testat în aceste trei domenii. Pentru identificarea sursei unei dificultăți educaționale, se recomandă la început aplicarea unui test de inteligență. Dacă rezultatele sunt slabe, atunci dificultățile sunt cauzate de nivelul scăzut de inteligență. În caz contrar, sursa dificultății trebuie căutată în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modul de abordare a unei probleme, când un procedeu se dovedește inoperant (în raport cu alte persoane rigide, care nu se pot despărți de metode vechi, dovedite ca inoperante în acel caz); 3. originalitatea este expresia noutății, a inovației; când vrem să testăm această calitate a cuiva, ea se poate constata prin raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei (desigur, ne gândim la raritatea a ceva util, altfel ar trebui să apreciem favorabil bolnavii mintali, care au tot felul de idei bizare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
64% coboară așteptările și doar 7% le măresc. Cum vedem sunt și excepții: ambițioșii își propun mereu țeluri dificile, pe când cei ce se subestimează tind spre performanțe modeste. Deși concluziile unor asemenea experimente sunt edificatoare, în astfel de experiențe se testează mai mult „nivelul de expectanță”, adică o dorință momentană, decât nivelul de aspirație propriu-zis care se referă la o aspirație mai îndepărtată, la obiective mai importante. În acest sens, nivelul de aspirație se apropie de „eul ideal”, o concepție despre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gradului de interacțiune între membri. Elevii, în grupuri de 4 sau 5 membri, învață un material stabilit de profesor, discutându-l și ascultându-se unul pe altul până când sunt convinși că-l stăpânesc cu toții. Profesorul le adresează întrebări pentru a testa însușirea cunoștințelor, iar scorul grupului se obține prin aprecierea progresului fiecărui membru în raport cu performanțele sale anterioare. În acest fel, chiar și elevii slabi au posibilitatea să contribuie la obținerea unor rezultate bune de către grup. Metoda are meritul de a încuraja
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
adulților-lideri în grupuri de copii de 11 ani și să constate impactul acestor variații asupra comportamentului de grup și individual. Grupurile de copii executau aceleași sarcini, în același cadru. Cele trei tipuri de leadership (conducere) a căror eficiență s-a testat au fost leadership-ul autoritar, cel democratic și cel laissez-faire. Liderul autoritar se caracteriza în principal prin aceea că el lua toate deciziile privind organizarea grupului și activitățile desfășurate în grup. El nu împărtășea copiilor planul de ansamblu al activităților, și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
consecință; 3. opiniile observatorului schimbă conceptul de sine al actorului. Astfel, actorul își adaptează comportamentul la atitudinile și opiniile pe care le exteriorizează actorul; 4. observatorul interpretează comportamentul actorului ca o confirmare a credințelor sale inițiale. Aceste ipoteze au fost testate mai întâi chiar în domeniul experimentului psihologic, arătându-se că subiecții ce participă la un experiment au tendința de a se comporta așa cum se așteaptă experimentatorii. Fenomenul acesta introduce o distorsiune serioasă în cercetarea psihologică, dat fiind că experimentatorii urmăresc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la geniu (1869, p. 43) erau aplicabile la copiii predispuși la excelență. Cercetarea lui Cox face o aluzie, nerecunoscută de obicei, la faptul că Terman și Cox cunoșteau metodele și rezultatele frauduloase ale lui Lombroso și că au dorit să testeze empiric validitatea lor (Cox, 1926, pp. 14-15). În ciuda limitelor conceptuale și a accentuării rezultatelor „practice”, cercetarea lui Cox a fost influențată considerabil de Galton numai prin intermediul interesului lui Terman față de acesta (1926). Cercetările lui Galton (1869) au constituit atât un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
derivă deseori din descoperirea soluțiilor (Getzels, 1975), și nu din rezolvarea unor probleme; iar descoperirea soluțiilor presupune, de obicei, definirea problemei, ce necesită, de cele mai multe ori simpla restructurare a problemei (Runco, 1994b). După cum vom vedea, prin manipularea percepției se pot testa efectele avute de media și principiul gestaltist conform căruia iluminarea și soluțiile apar nu progresiv, ci imediat după ce problema a fost restructurată sau reformulată. Manipularea informațiilor scrise, audio și video Meline (1976), Runco și Pezdek (1984), Greenfield, Geber, Beagles-Roos, Farrar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la fixație și a spontaneității ideilor. Alte studii de perspicacitate și restructurare au fost semnalate de Brunham și Davis (1969) și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale pentru rezolvarea cărora au prezentat cantități variabile de informații. Datele perceptuale au fost prezentate sub formă de imagini scanate pe un computer, unele cu părți semnificative omise, altele cu foarte puține
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Simonton, 1976c; Sorokin, 1937-1941; Sorokin și Merton, 1935). Cea mai inovatoare dintre tipurile de investigații enumerate este, probabil considerabila cercetare publicată de Martindale despre transformările stilurilor în artă. După prezentarea inițială a teoriei evoluționismului stilisticii creative (1984b, 1986a), Martindale a testat principalele ipoteze ale teoriei cu ajutorul metodelor complexe de analiză de conținut aplicate la produsele creative (de exemplu, Martindale, 1984a, 1986b; Martindale și Uemura, 1983). A demonstrat în mod convingător că presiunile sistematice impuse artistului de a produce creații cât mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Modificările de suprafață au fost legate de numele și de ordinea culorilor; modificarea profundă sau conceptuală a fost că nu jucătorul ce a câștigat ultima levată, ci cel care a pierdut-o joacă primul. Ambele tipuri de modificări au fost testate și pe novici, și pe experți. Experții s-au adaptat la modificări mai greu decât novicii și au fost afectați în special de cele profunde. Din nou, cunoștințele acumulate au făcut gândirea mai puțin flexibilă când a fost nevoie să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Goodman (vezi Goodman, 1955), subiecților li s-au prezentat concepte noi, cum ar fi grue (green până în anul 2000 și blue de atunci încoace) și bleen (blue până în anul 2000 și green de atunci încoace)∗. Apoi, subiecților li s-a testat capacitatea de a rezolva probleme inductive folosind atât concepte convenționale, cât și concepte neobișnuite. Rezultatele acestor teste s-au legat într-o mică măsură de rezultatele testelor convenționale vizând inteligența fluidă (adică testele vizând capacitatea de a gândi flexibil și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
bazat pe o perspectivă comparativ-selectivă, care lega atomul de sistemul solar. Modelul hidraulic al minții, elaborat de Freud, se bazează și el pe o perspectivă comparativ-selectivă. Sternberg și Davidson (1982; vezi și Davidson, 1986, 1995; Davidson și Sternberg, 1984) au testat această teorie a intuiției în numeroase studii, dintre care unul se bazează pe probleme de intuiție matematică (de exemplu, „Dacă aveți într-un sertar, de-a valma, șosete albastre și maro în proporție de 4 la 5, câte șosete trebuie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să învingem numeroasele obstacole ce apar în orice activitate creatoare. Mediul cel mai favorabil creativității este cel care elimină unele dintre obstacole, reduce riscurile inerente oricărei noi idei sau activități și răsplătește persoanele ce își asumă aceste riscuri. Pentru a testa teoria investiției, Sternberg și Lubart (1995) le-au cerut subiecților să realizeze produse creative în patru domenii, alegându-și două subiecte dintr-o listă bogată: scrisul (de exemplu, „gaura cheii”, „2983”), pământul (de exemplu, „pământul din punctul de vedere al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mare parte a creativității s-ar putea să depindă parțial de persoanele testate (vezi Runco, 1987). Ierarhia lui Smith Altă concepție interesantă despre inteligență ca subansamblu al creativității este cea bazată pe Taxonomy of Educational Objectives a lui Bloom și testată de Leon Smith (1970, 1971). Presupunerea fundamentală a taxonomiei este că procesele cognitive pot fi plasate într-un șir cumulativ și ierarhic, începând cu categoria principală a cunoașterii și continuând cu categoriile înțelegerii, adaptării, analizei, sintezei și evaluării. Capacitatea intelectuală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ecologică a testelor de creativitate (Torrance, 1975). În alt studiu de validitate previzional pe termen lung, făcut pe 236 de elevi de liceu cărora li s-au aplicat în 1959 Testele Torrance de Gândire Creativă (TTCT) și care au fost testați din nou în 1971, Torrance (1975) a descoperit o corelație a criteriilor de 0,51 între rezultatele cumulate ale bateriei testelor de creativitate și rezultatele creative ulterioare. Pentru elaborarea TTCT, Torrance (1975) a făcut experimente cu diferite limite de timp
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativității au început să analizeze influența pe care motivația o poate avea asupra diferitelor faze ale procesului creativ, până în prezent nu a fost efectuat nici un studiu care să valideze aceste idei. Conceptul de armonizare a ciclului activitate-motivație trebuie să fie testat atât prin studii de laborator, care desfac procesul creativ în părțile lui componente, cât și prin cercetări de teren sau interviuri cu persoane creative. Cunoașterea momentului în care anumite tipuri de motivație pot face cel mai mare bine sau cel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]