3,029 matches
-
lemnul finisat superficial, chiar despicat, este secționat la dimensiunile determinate de distanța dintre „amânarii” dispuși vertical în talpa casei și prinși prin întapare în costoroabe. Pentru întaparea lemnului de umplutură se folosea sistemul mai vechi de „șănțuire” a amânarilor, cu toporul, barda și dalta. În funcție de locul ocupat de amânari, „șănțuirea” se făcea pe două sau trei părți unde întaparea lemnului, dispusă de josă în sus, între doi amânari, constituiau pereții exteriori și interiori. În locul șanțurilor se putea aplica, de o parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în zid, altele inspirate din motive mai contemporane. Un singur artist ex librist, cu nume evreiesc, originar din Chișinău. Pătrundem apoi într-o sală de arme dispuse în standuri, sub sticlă: lănci, halebarde, armuri și coifuri împodobite cu pene, spade, topoare, arbalete, pumnale cu zimți - tot ce se poate imagina. Și arme de foc - flinte, muschete, pistoale, archebuze. Un arsenal spectaculos, evocând diferite epoci din istoria castelului. Oricât de semeți s-au ținut cei ce l-au locuit, până la urmă, timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
jan darmi. Alți legionari, șefi de cuib, dezgropau osemintele lui Codreanu și ale celor 13 omorâți în Jilava în primăvara 1939 sub Armand Călinescu. De acolo au trecut la pușcărie și, împreună cu păzitorii, intrară în fiecare celulă cu revolvere, lopeți, topoare, și măcelăriră pe cei 52 închiși. În ultima celulă, sătui de sânge, traseră mai multe fo curi într-un plutonier, îl lăsară drept mort și, nemaiavând ce păzi, plecară cu toții în oraș. Peste câtva timp, soldații de pază auziră gemete
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
biban, ți se topește-n gură, zăbăucule. Auzi, cum a dat ortu` popii ăsta de s-a înecat aici, e cu suspans sau cu amor ghebos? Cică și-a prins nevasta cu unu`, în sufragerie, i-a omorât cu un topor - nu-nțeleg cum de-au stat ăia doi și nu s-au tirat, or fi rămas îmbârligați, cine știe? și pe urmă a venit aici și a intrat în apă. L-au văzut unii care pescuiau. A intrat ca și cum s-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
au strigat să nu tulbure peștii, nu i-a băgat în seamă, ori îi intrase și apa în gură, deja, nu l au mai văzut. Am auzit că mai iese, noaptea, din când în când, și strigă că vrea un topor, da` io nu cred. Doar n-a dat și-n baltă peste nevastă-sa, cu ăla în ea. Vai de capu` lui, da` așa e cu sinuciderile din dragoste, n-ai liniște. De unde știi, te-ai sinucis? Oi fi strigoi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
din dragoste, n-ai liniște. De unde știi, te-ai sinucis? Oi fi strigoi și eu habar n-am... Tică, hai, bă, să mergem de aci, că mi s-a făcut frică, îmi dârdâie chiloții. Dacă apare înecatu` ăla? N-am topor să-i dau, am doar briceag. Da` nu l-aș da, că e elvețian. Și parcă-mi miroase și mie a gogoși, fi-r-ar al dracului să fie, de-alea cu gem, cum zici tu. Vezi că mai sunt doi pești
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și, ceea ce i se părea de a dreptul extraordinar, te obligau să intri în acțiune ca printr-o ușă deschisă provocator de mâna autorului și să regreți atunci când se apropia finalul, uneori previzibil, alteori năpustit asupra cititorului cu viteza unui topor bine ascuțit care se înfige nemilos într o buturugă uscată. Apăsă pedala de accelerație, motorul mârâi nervos, ca și cum i-ar fi atras atenția că ar trebui să se potolească - ce naiba, de viteză îți arde acum, ce te faci dacă ajungi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fu liberă, sună la etajul doi și Întrebă dacă nu se Întorsese Încă Bonsuan. Pilotul tocmai intra pe ușă, așa că Brunetti ceru să urce la biroul lui. Câteva minute mai târziu, Danilo Bonsuan intră În biroul lui Brunetti. Tăiat din topor și robust, arăta ca un om care locuia lângă apă, dar care nu s-ar gândi niciodată să bea din ea. Brunetti arătă cu degetul spre un scaun din fața mesei sale de lucru. Bonsuan se lăsă În el, cu Încheieturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
posezi sensul cuvintelor. Sé-ți dau dar, pentru mai buné Înțelegere, o propoziție cu bostaneté. De exemplu: „Sé dau cu bostaneta-n cap lui Gurski”. Și-acum réspunde-mi, ce este un iepure mort cu bostaneté? - Mai bine fac focul. Tăi copacii cu toporul și iau toate florile de tei. Sé aibé toaté lumea ceai. Cartofi, toate cele! - Edmundîci, știm cu toții cé pardoseala este. Dar ce Înseamné cînd o pardosealé este buné sau rea? - Nu moare iepurele. Nu moare niciodaté. - Tu, Edmundîci, nu posezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
la coate de mizeria care se lua de pe porc. În urmă cutițelor rémînea o piele albé gélbuie, așternuté pe porc că o péturé. Șasa se uită la porcul mort Întins pe scînduré cu picioarele În sus, cu pieptul desfécut de topor și se bucură. Iaté, În sfîrșit, porcul acesta mort! Bine cé l-au téiat! Șasa Îl bétea peste boț și nu murea. Dar acum a murit. Foarte bine cé a murit. Era un porc nesuferit. Dar acum, iaté-l aici, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ciuperci otrévitoare pentru copiii din America sé le spele bine cu sépun și sé nu mai trimité bombă atomicé peste copiii din Hiroshima. De ce sé moaré oamenii nevinovați? Mai bine sé fie În toaté lumea Uniunea Sovieticé! Téiam copacii cu toporul și-i aranjam frumos. Stéteau pe mese că pîinea. Sé ménînce copiii americani. În iarbé am gésit ceva alb și Întins. Un iepure mort cu schije-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
scaré mare! - Nu se poate! - Are! - N-are el nici o scaré! Ce-i trebuie lui scaré, dacé zboaré? Ce, nu poate sé zboare În sus, de ce-i trebuie scaré? - Nu știu, dar eu cred... - Ce, el poate sé taie cu toporul copacii și sé-i care În spinare că sé facé scaré, dacé poate sé zboare? Dar nu poate el sé zboare, ce fel de om Îi ésta care zboaré? Unde are el aripile? Ce, are niște aripi așa, mari cît casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se culeg merele din copac, ci ar fi o scaré mare și groasé, pe care Dumnezeu se suie În cer. Unde cresc asemenea copaci lungi, ca de la noi de acasé pîné la iaz, din care Dumnezeu Își cioplește scară cu toporul? Acești copaci cresc În pédurea pe care a sédit-o Dumnezeu, special că sé-și facé scaré. Scară se ridicé În picioare și se sprijiné de nori, si Dumnezeu Începe sé se suie În cer. În timp ce el ridicé scară, pilotul sovietic trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a spus lui Nadejda Petrovna? Șasa ar fi vrut sé aibé și ea péduchi și el sé nu spuné la nimeni. Sé știe numai ei amîndoi. Dar sé nu spuné la nimeni. 16 În aceeași zi, Nicolai Arsenievici Își pregéti toporul și merse În pédure dupé lemne. Lué și un ferestréu că sé-și taie un lemn potrivit pentru scaré. Céuté toaté pédurea lemnul cel mai lung și-l téie cu ferestréul, și-l curéțé de crengi cu toporul. Gésise un lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Arsenievici Își pregéti toporul și merse În pédure dupé lemne. Lué și un ferestréu că sé-și taie un lemn potrivit pentru scaré. Céuté toaté pédurea lemnul cel mai lung și-l téie cu ferestréul, și-l curéțé de crengi cu toporul. Gésise un lemn de frasin, lung și subțire, cu coaja albicioasé și-l culcé jos, În pédure, și-l mésuré cu pasul. Era un lemn de optsprezece pași, drept și frumos, pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În spinare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se vedea cerul. Șasa se ridicé și Începu sé se baté cu palmele peste picioare și pește mîini, si sé se scuture. Lué sacul și-l Întinse mai Încolo, unde nu erau furnici. A doua zi Nicolai Arsenievici Își lué toporul și ferestréul și se duse În pédure sé caute un al doilea béț pentru scaré. Trecu pédurea cea micé și livadă de nuci mici și intré În pédurea cealalté. Începu sé caute lemnul care-i trebuia. Se adîncise mult În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
livadă de nuci mici și intré În pédurea cealalté. Începu sé caute lemnul care-i trebuia. Se adîncise mult În pédure și gési un lemn lung și drept, pe care Il téie cu ferestréul și-l curéți de crengi cu toporul. Îl culcé jos și-l mésuré cu pasul. Era un lemn lung de optsprezece pași, drept și neted. Ce sé facé el cu un lemn de tei? Își zise Nicolai Arsenievici, nu poate sé facé scaré dintr-un lemn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
trebuit sé fie un copac, dacé nu mai este, Înseamné cé l-a téiat cineva. Lésé lemnul de tei jos și se duse mai departe. Céuté un lemn de frasin, Îl téie cu ferestréul și-l curéțé de crengi cu toporul. Îl culcé jos și-l mésuré cu pasul. Un lemn frumos și neted cu coaja albicioasé. „Ptfiu, dracu’!” Ce sé facé el cu un lemn de 12 pași? Îl lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dracu’!” Ce sé facé el cu un lemn de 12 pași? Îl lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos și lanul de grîu, verde, mișcîndu-se că o apé stranie și se Întoarse Înapoi. Bétu cu muchea toporului Într-un copac de carpen și-l dédu jos cu ferestréul. Șasa rupea brebeneii și-i fécea grémezi, pe care le aducea pe urmé la sac, céci Îi era lene sé care sacul dupé el. Fécu așa mai multe grémezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lungé de frasin, netedé și albicioasé, pe care o rezema de copaci și de case și putea sé urce oriunde voia el, chiar și pe stîlpi. Trase țigară și se duse mai departe. Se afundé printre brebenei, lovind cu muchea toporului copacii. 17 - De departe cé nu. - Atunci de ce n-am face o carabiné pneumaticé? - Sé tragé cincizeci de mii de metri În sus și cincizeci de mii de metri În jos? Și sé nu facé zgomot, decît unul mic, pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de metri În jos. - Si Serafim Ivanovici? - Sé meargé dupé produse. - Pe cincisprezece, noaptea, cum am zis? - Sé fie numai vremea buné. - Sé nu ținé vremea cu burghejii. - Parcé véd cé nu iese nimic. - Am luat ceapé, morcov, hîrleț și topoare. Luém și saci, ațé de pescuit. Mai bine ceva mai acétérii. - Piotr Afanasievici? - Un ticélos. - Îl batem bine și-l legém de copac. Sé viné și sé-l miroase lupii. Avem noi grijé sé facem un foc lîngé el, ca sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
multe privințe. Sé-i stropim pisică cu benziné și sé-i dém drumul pe fereastré, cred cé-i mult mai bine așa. - Sé nu miaune pisică. - E bine dacé miauné. - Aud vecinii și se trezesc și s-ar putea sé spargé ușa cu toporul sau cu vreun hîrleț. SÎnt mulți care au hîrlețe, ce nu se poate?, se poate, Iti zic eu. - Da, dar așa gésesc pisică. - Gésesc pisică și-o stîng cu stingétorul. - Da, și dau vina pe pisicé. - Dar Pavel Marcovici? - E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o bîrné ascunsé În brebenei? Nu se gîndește nimeni. Nici el nu s-ar fi gîndit. Mai bine o lasé aici În brebenei și vine mai tîrziu dupé ea. Dacé vrea, poate sé-i spuné tatei cé a téiat-o el cu toporul. A venit dupé brebenei, dar a luat și toporul și a téiat un copac. I-ar prinde bine un copac. Puse un semn și merse mai Încolo. Vézu o alté bîrné, trîntité În brebenei. Se gîndi: cine dracu’ o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Nici el nu s-ar fi gîndit. Mai bine o lasé aici În brebenei și vine mai tîrziu dupé ea. Dacé vrea, poate sé-i spuné tatei cé a téiat-o el cu toporul. A venit dupé brebenei, dar a luat și toporul și a téiat un copac. I-ar prinde bine un copac. Puse un semn și merse mai Încolo. Vézu o alté bîrné, trîntité În brebenei. Se gîndi: cine dracu’ o fi téiat bîrnă că sé o lase acolo? Încercé sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sac. Cine o fi lésat bîrnele astea acolo? Sé se ducé pîné acasé sé viné cu tata sé le ia. Culcé sacul și ieși din pédure. Nicolai Arsenievici doborî un copac subțire, lung și neted. Îl curéți de crengi cu toporul și se uité la el. Era un copac bun dar parcé nu era destul de bun. Se duse mai departe. Vézu un sac culcat În brebenei. Cine o fi lésat sacul ésta aici?, gîndi Nicolai Arsenievici, trebuie sé fie pe aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]