4,979 matches
-
nu impuse prin structura puterii" (A. Giddens, 1994:16). Această optimizare a participării, "democratizare a democrației" nu poate fi realizată decît prin restructurarea relațiilor intersubiective, a instituțiilor și organizațiilor (inclusiv mass-media), a sistemului social în ansamblu. În trecerea de la societatea totalitară a monologului, a partidului unic și "vocii" unice la cea democratică a dialogului, convivialității, intersubiectivității, reperele socio-semiotice și mediatice (în corelația legitimă semiotică/mass-media ca "fapte sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
generat doar în condițiile societății postindustriale consumiste, se inițiază, în actualitate, o lărgire a percepției asupra lui grație generoaselor exemple oferite de societățile postcomuniste ale Europei de Est. Postmodernismul estic a apărut deci în condiții specifice, determinat de dominanța regimurilor totalitare, ca o replică în căutarea libertății și denunțând, uneori pătimaș, condiția scriitorului marginalizat prin cenzură în propria țară, în propria limbă. Făcându-și simțită prezența și în literaturi precum cea română, cehă, sârbă sau albaneză cu o întârziere de unul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
puțin în teorie oportunitatea egalității între bărbăți și femei și garanta (chiar impunea) învățarea acelor principii care erau considerate valorile fundamentale ale unei societăți civile. În procesul construirii "omului nou" (și a "femeii noi"), erau, în mod normal, germenii ideologiei totalitare, dar nu poate fi negat din acest motiv (sau poate tocmai mulțumită acestui motiv), că familia avea, în acel desen ideologic, un loc important; constituia prima celulă socială, garanta cultura respectului față de părinți (și a oamenilor în vârstă în general
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
că familia avea, în acel desen ideologic, un loc important; constituia prima celulă socială, garanta cultura respectului față de părinți (și a oamenilor în vârstă în general), față de profesor, văzut ca o figură cu autoritate și prestigiu în centrul proiectului educativ totalitar. Și nu era doar atât: încă de la primele clase din învățământul preșcolar, începând chiar de la grădinițe, în România lui Ceaușescu copiii și ulterior tinerii (chiar dacă nu era o obligație didactică specifică, dar ca un program difuz al unui model pedagogic
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
condiția de mesager al numeroaselor victime. El nu a fost scriitor în mod conjunctural, scriind doar despre sistemul concentraționar sovietic, iar scrierile sale au avut succes datorită nivelului artistic, și nu (exclusiv) datorită temei abordate. Soljenițîn depășește nivelul demascării sistemului totalitar comunist, vorbind despre aspecte general-umane, cum sunt libertatea, demnitatea umană și sensul vieții, având convingerea că arta răspândește în modul cel mai eficient orice mesaj și-l păstrează în modul cel mai trainic. Finalitatea mărturiei lui Soljenițîn, ca și a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
văzut și au trăit. În literatura rusă, memorialistica de detenție este foarte bine reprezentată, chiar și înainte de apariția scrierilor despre lagărele sovietice 4, însă cel mai mare impact l-a avut literatura concentraționară. Dată fiind perioada îndelungată în care regimul totalitar a deținut puterea în URSS, s-au format două generații de autori de literatură concentraționară. Unii, precum Aleksandr Soljenițîn, Varlam Șalamov, Evghenia Ghinzburg 5, Lev Kopelev, Oleg Volkov sunt supraviețuitori ai lagărelor staliniste. În timpul guvernării lui Brejnev, alți autori, precum
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mai multe 23. Răspunsurile lui Jorge Semprun la această întrebare sunt emblematice pentru modul în care literatura concentraționară își justifică rațiunea de a fi. În primul rând, scrierile-mărturie sunt necesare pentru "ca să nu se mai repete" atrocitățile regimurilor de tip totalitar. În afară de asta, scriitorul spaniol subliniază câteva elemente esențiale, privitoare la cunoașterea psihologică și morală a oamenilor aflați în situații-limită: Așadar, dau mărturie pentru ca să nu se mai repete, pentru că e o experiență psihologică și morală foarte importantă, pentru că se poate descoperi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
latura întunecată a firii umane. Cartea de față nu a fost scrisă "pentru ca acest lucru să nu se întâmple din nou", cum o spune clișeul. Ea a fost scrisă fiindcă în mod sigur așa ceva se va întâmpla din nou. Filozofiile totalitare au exercitat și vor exercita o atracție profundă asupra multor milioane de oameni. Distrugerea "dușmanului obiectiv", cum a spus cândva Hannah Arendt, rămâne un scop fundamental al multor dictaturi. Trebuie să știm de ce iar fiecare poveste, fiecare text memorialistic, fiecare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pe care ei nici măcar nu-l percep ca atare, unde se adaptează cu ușurință și pot juca, în acest loc sinistru, jocuri candide. În scurt timp, viciile lagărului fac din ei "mici fiare sălbatice" și "tartorii iadului". Într-un stat totalitar, îngrădirea libertății trece dincolo de lumile detenției propriu-zise, astfel încât statul întreg devine o lume a recluziunii. Atributele "libertății cu botniță" de care "se bucură" cei din afara închisorilor și lagărelor sunt teama permanentă, suspiciunea, trădarea ca formă de existență și minciuna. Între
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
transportul lemnelor. Dincolo de povestea unei femei simple din popor, pe care o prețuia Ignatici, se află și altceva, o idee dragă lui Soljenițîn, care apare și în romanul Primul cerc. Este vorba despre păstrarea, în mijlocul Rusiei împânzite de metastazele sistemului totalitar sovietic, a unor insule din "Rusia cea adevărată", ferită de otrava ideologică. Moralistul Soljenițîn, preocupat de problema binelui și a răului, vede în Rusia creștină binele, căruia îi opune regimul sovietic, o ipostază a răului prin ruptura de trecut și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care se distanțează hotărât și pe care o transformă într-un joc și într-o construcție nebuloasă 211. În romanul Pavilionul canceroșilor, scriitorul abordează problema fundamentală a vieții și morții, dar nu lasă deoparte nici problema societății sovietice sub regimul totalitar, bazat pe represiune, denunț și minciună. De altfel, în tot ce a scris, el surprinde tragedia represiunii exercitate de sistemul totalitar și discută posibilitatea de păstrare a valorilor autentice umane în condițiile în care sistemul viza transformarea cetățenilor într-o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
canceroșilor, scriitorul abordează problema fundamentală a vieții și morții, dar nu lasă deoparte nici problema societății sovietice sub regimul totalitar, bazat pe represiune, denunț și minciună. De altfel, în tot ce a scris, el surprinde tragedia represiunii exercitate de sistemul totalitar și discută posibilitatea de păstrare a valorilor autentice umane în condițiile în care sistemul viza transformarea cetățenilor într-o masă depersonalizată, ușor manipulabilă și construirea "omului nou", care se desparte de trecutul "blestemat", de religie, de cultură, chiar și de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ca societatea să înțeleagă ce se întâmplă și care sunt dimensiunile răului, deja nu se mai putea împotrivi, deoarece devenise foarte vulnerabilă, iar teroarea se instalase pe deplin. Soljenițîn vrea să transmită vie mărturia despre suferința umană provocată de regimul totalitar. Demascarea nu vizează doar regimul stalinist, ci regimul comunist sovietic în ansamblu. Ceea ce a înțeles Soljenițîn este că "pe toată planeta și pe tot parcursul istoriei n-a existat regim mai rău, mai sângeros și, totodată, mai perfid și abil
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În aceste două porunci se cuprind toată Legea și profeții. Atât din partea soldaților creștini, cât și din cea teologilor exista conștiința solidă de a fi soldatul lui Cristos, un popor sacerdotal care nu se lăsa condiționat de vreo putere civilă totalitară. În persecuția din februarie 303 nu mai era prigonit numele de creștin ca până atunci, ci refuzul de a sacrifica, iar efectele care derivau din aceasta au fost diferite pentru întreg Imperiul: dacă în Gallia, Constantius Chlorus deși promulgase edictele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de a o mobiliza în susținerea regimului instituționalizat după 10 februarie 1938. Întotdeauna, pentru societatea românească a fost caracteristică imitarea instituțiilor occidentale. Până la guvernul Goga, acestea erau aidoma celor ale marilor democrații occidentale. De astă dată, erau copiate instituțiile statelor totalitare din Europa, chiar și prin adoptarea uniformelor, fără ca evoluția situației interne din România să fi avut același parcurs ca cel din Italia sau Germania. Se știe că atât partidul fascist, cât și cel nazist, cu tentă totalitară încă de la începuturile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
copiate instituțiile statelor totalitare din Europa, chiar și prin adoptarea uniformelor, fără ca evoluția situației interne din România să fi avut același parcurs ca cel din Italia sau Germania. Se știe că atât partidul fascist, cât și cel nazist, cu tentă totalitară încă de la începuturile lor, au pornit spre cucerirea puterii „din stradă”, căpătând autoritate de jos, ce le conferea o bază de masă, pentru a deveni unica forță politică în stat. În cele din urmă, adevăratul substrat al creării noii structuri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sistemul național de apărare. Practic, au subminat capacitatea de ripostă militară a țării, lucru demonstrat cu ocazia desfășurării evenimentelor în vara anului 1940, când România Mare a devenit victimă, iar statu-quo-ul ei teritorial a fost la cheremul celor două state totalitare ale continentului, fie că se înțelegeau, fie se confruntau. Nici „politica de realități”, cum califica Grigore Gafencu reorientarea politicii externe românești spre Germania lui Hitler, nu a salvat rapturile teritoriale din vara lui 1940. După acordul de la München, după Pactul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
împuterniciții lui Hitler și Stalin, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Mihailovici Molotov. Până atunci, ambii protagoniști s-au manifestat ca cei mai aprigi și ireconciliabili adversari. Încheiată și parafată la Moscova, prin semnăturile miniștrilor de Externe ale celor două state totalitare, nazist și comunisto-bolșevic, această înțelegere mai este cunoscută și sub numele de Pactul Ribbentrop - Molotov, care, de fapt, a fost detonatorul marelui conflict armat dezlănțuit imediat după semnarea lui. Cunoscut cu titulatura oficială de „Pactul de neagresiune între Germania și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pleca la Moscova, pentru a încheia și parafa un pact de neagresiune cu sovieticii, a surprins toate cancelariile și lumea diplomatică europeană, descumpănind-o. Știrea a fost mai mult decât un șoc în capitalele țărilor poziționate între cele două puteri totalitare, îndeosebi la Varșovia și București. La Paris și Londra, consternarea a fost totală. Cabinetele englez și francez, care din iulie 1939 își trimiseseră emisari, pentru negocieri cu Kremlinul în vederea unei alianțe politico-militare, nu se așteptau la o asemenea „lovitură sub
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contractantă în nici un chip nu va susține această putere sau coaliție. Pactul era însoțit de un Protocol adițional secret, document ce a fost păstrat ca atare mult timp, chiar și în condițiile de după 22 iunie 1941, când cele două puteri totalitare și extremiste ale momentului s-au înfruntat într-un război „pe viață și pe moarte”. În ciuda secretomaniei manifestată, este mai mult decât sigur faptul că unele oficii diplomatice au intuit existența unei înțelegeri ultrasecrete. Cu adevărat, al patrulea și ultimul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
coaliție antisovietică. Pentru neamestecul Moscovei, Hitler a fost dispus să plătească prețul asigurării spatelui lui cu Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania (care, inițial, rămânea în sfera germană), o mare parte din Polonia și Basarabia. Astfel făcute aranjamentele între cei doi coloși totalitari, prima victimă a fost Polonia (1-29 septembrie 1939), pentru care a pornit conflictul mondial, apoi Finlanda (30 noiembrie 1939-12 martie 1940), după care au urmat o serie de state din vestul Europei, inclusiv capitularea pe 25 iunie 1940 a Franței
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acesta continua într-un mod cu mult mai pregnant „cele mai multe practici din perioada anterioară”. O viziune identică o întâlnim la Valer Pop, care, ca martor incontestabil al tuturor evenimentelor interne de atunci, arăta că România era „organizată ca un stat totalitar, cu o constituție autoritară, cu un partid unic, cu Regele șef de partid, cu toată lumea îmbrăcată în uniformă, cu salutul roman, etc., etc. Toate acestea erau însă o simplă spoială care nu putea ascunde realitatea pentru observatorul perspicace”. Dincolo de acestea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu Regele șef de partid, cu toată lumea îmbrăcată în uniformă, cu salutul roman, etc., etc. Toate acestea erau însă o simplă spoială care nu putea ascunde realitatea pentru observatorul perspicace”. Dincolo de acestea, „România făcea antisemitism de circumstanță”, avea un „regim totalitar cu masoni și democrați cunoscuți”, ce „încerca să încropească o apropiere de Germania cu anglo și francofili ș.a.m.d. Regele era înconjurat de oameni de aceleași credințe, iar situația Elenei Lupescu era mai tare decât oricând. Vechii exponenți ai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pro-englez au fost îndepărtați și înlocuiți de persoane cu vederi pro-germane. Faptele desfășurate pe plan intern în acest fel nu s-au oprit aici. Pe fondul condițiilor noilor realități apărute și dezvoltate pe continentul european, dominat în exclusivitate de state totalitare, Carol a extins adoptarea formelor de acest tip pentru a demonstra atașamentul la Germania. În asemenea acțiuni a fost folosit mareșalul Curții Regale - Ernest Urdăreanu. Printre manevrele de apropiere față de conducătorii Reichului s-a remarcat, la 22 iunie 1940, transformarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
demonstra atașamentul la Germania. În asemenea acțiuni a fost folosit mareșalul Curții Regale - Ernest Urdăreanu. Printre manevrele de apropiere față de conducătorii Reichului s-a remarcat, la 22 iunie 1940, transformarea Frontului Renașterii Naționale în Partidul Națiunii, un partid „unic și totalitar”, al cărui conducător suprem era regele. Cu rang de ministru secretar de stat, șeful ei a fost numit veșnicul „samsar” regal, Ernest Urdăreanu. Înainte de transformarea Frontului Renașterii Naționale, pentru a se marca reconcilierea cu Mișcarea Legionară în dauna partidelor istorice
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]