2,402 matches
-
distanță, urmând a se clarifica la București. Ajuns la Gara de Nord, am aruncat capitalei precum Rastignac provocarea "și acum între noi doi" și m-am prezentat la sediul Facultății de drept a Universității, unde își avea biroul o frumoasă și distinsă tovarășă prorector, care coordona problemele Cursului postuniversitar de relații internaționale. Aveam să aflu că deocamdată voi fi cazat la Căminele Grozăvești și că fusesem repartizat să mă specializez în limba germană. Ambele informații m-au șocat, mai ales cea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
două decenii, la zborul meu fantastic peste Liceul "Costache Negruzzi" din Iași odată cu bivolii profesorului de chimie, la tocul și călimara cu care m-am prezentat la admitere la facultate, la minunații mei părinți, frați și surori, la draga mea tovarășă de viață, care mi-a ținut mereu pumnii la toate examenele și încercările. La ce visam? La o casă, la transferul soției, la o mărire de salariu, la ce mă așteaptă în minister, la bastonul de ambasador pe care orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de la minister, care s-a topit pe te miri ce și gândeam că-mi voi completa "ținuta" la nemți, cu lucruri mai ca lumea. Lipsindu-mi costumul "închis", de protocol, dar lipsindu-mi și banii, am plecat pe Lipscani cu "tovarășa" pentru a căuta ceva adecvat noului meu statut profesional. Fiind exigenți la calitate, croială, dar mai ales la preț, am găsit în final un costul negru, talia "48 cu 3". (Întrebând odată la Unirii, ce înseamnă 48 talia 3, vânzătoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai apărut, soția sa, director al Direcției relații externe din Ministerul Culturii informându-ne că "a trebuit să plece urgent în provincie". În diplomație acest gen de scuze este frecvent, de cele mai multe ori neavând o bază reală. Așa că am solicitat tovarășei director din partea ambasadei ca să se organizeze o nouă "inaugurare oficială" a expoziției în prezența ministrului, ceea ce s-a și întâmplat după câteva zile. (Tovarășul K. Gisy era un om de cultură, educat și a jucat un rol important în viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
diverse domenii, traduse în limbi de circulație internațională, calitatea slabă a albumelor de artă, respectiv a reproducerilor, ținerea "la index" a unor autori români cunoscuți peste hotare și "sufocarea" partenerilor străini cu lucrări în tiraje de masă ale "tovarășului și tovarășei", tipărite cu cheltuieli enorme, la edituri de prestigiu din străinătate. De aprovizionarea misiunilor cu cărți m-am ocupat cu cea mai mare plăcere. Fiind un cititor pasionat și bătând zilnic librăriile la ieșirea de la minister pentru a nu scăpa vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pentru traducerea la microfon o profesoară de engleză sau franceză. Așa au fost prezentate în "clandestinitate", cu sala arhiplină "în premieră românească", "Doctor Jivago", "Nașul", "Papillon"... Avea să mi se înfunde cu "Portocala mecanică", când secretara secretarului de partid, o tovarășă "justă", m-a turnat că aduc în minister "filme porno" și am fost amenințat de "organ" cu darea afară. Ulterior, lucrurile s-au mai aplanat, punându-mi-se în vedere ca la un film "capitalist", cu tematică anunțată și aprobată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
scris mult despre Nicolae Ceaușescu și cu siguranță se va mai scrie, fiind cel care, pe parcursul a peste două decenii, ne-a marcat destinele și viețile și care, cel puțin în ultima sa perioadă, ne-a făcut, împreună cu "distinsa" sa tovarășă de luptă, să ne gândim zilnic la veridicitatea celor spuse cândva de Murphy: "Zâmbește, mâine va fi mai rău"! Am însoțit mulți ziariști străini la interviuri cu el, am participat la multe conferințe de presă organizate cu prilejul unor vizite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe tovarăși". I-am argumentat că între ușa respectivă și "tovarăși" e o distanță apreciabilă, dar "gradul" a fost ferm ! Cum în preajma era o mică livadă, l-am întrebat dacă acolo se poate. A sărit ca ars, "cum, la pomii tovarășei și a lu' tovarașu'? Nici vorbă!" Cum ziaristul american intrase pe "cod portocaliu", am hotărât să caut o soluție "de avarie". Am zărit în parc , la vreo sută de metri o casă, m-am îndreptat către ea, am intrat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
interesa și fascina America Latină, unde nu speram să pot ajunge vreodată; să fii șef de misiune era ceva; de refuzat nu puteam nicicum să refuz propunerea ministrului, atât îmi trebuia! Așa că pe cel mai protocolar ton cu putință am răspuns: "Tovarășe ministru, propunerea dumneavoastră mă onorează și vă mulțumesc pentru încredere". Mi-a urat drum bun și cam asta a fost tot! Eram bucuros de ce mi se întâmplase, am zis "a rivederci Roma" și am început să mă gândesc ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și țări" între ea și familie. Când și-a mai adus aminte că la Santiago sunt frecvent cutremure, m-a informat "oficial": "Băiețaș, te duci singur!". Am purtat câteva zile muncă de lămurire cu ea, evidențiind că va fi "prima tovarășă" din ambasadă, că o sa trăim într-o țară frumoasă, caldă, că o s-o duc să facă baie în Pacific, că o să poată mânca în fiecare zi pește cu Omega 3, care combate colesterolul etc. Până la urmă a zis: "Treacă de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe frontul de vest"! Pe când la Santiago... De la biblioteca ministerului am luat câteva cărți despre Chile istorie, politică, geografie, cultură... Am început să-i citesc pasaje de interes seara soției, aceasta făcând parte din programul meu de pregătire "ideologică" a "tovarășei". Mi-a retezat-o scurt, sfătuindu-mă să trec peste capitolele cu comuniștii, creștin democrații, Allende și Pinochet și să-i citesc despre indienii mapuches și lupta lor împotriva spaniolilor, despre cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru literatură, Gabriela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În acele vremuri era însă suficient pentru a-mi lua adio de la Chile și nu numai! Directorul a sărit ca ars, "decretând" câteva măsuri urgente: 1) rog ca cele spuse de tovarășul L.P. să nu fie consemnate în procesul-verbal. 2) tovarășe L.P., ai fost primit la noi din condescendență, fiindcă nimeni nu dorea să te accepte. Aici suntem un colectiv unit, care ne cunoaștem de ani și ani și ne respectăm. Așa că fii atent cum vorbești dacă nu vrei să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prima impresie este uneori decisivă. După cum am mai spus, și "băieții", și "fetele" erau tineri, colectivul fiind compus din secretar III atașat cultural, secretar III atașat de presă, secretar III atașat comercial, operator cifru, portar și șofer, toți cu respectivele "tovarășe", și atașații culturali, de presă și comercial având și copiii cu ei.( Peste un an aveam să rămân pentru un timp fără atașat de presa. Acesta, un tânăr la locul lui, era "de dincolo" și la "evadarea" în cazul "marelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să-l însoțim la "Mercado central", o piață mare din centrul orașului, plină cu de toate și la prețuri mult mai rezonabile. Cu "baza materială" asigurată, ne-am întors la ambasadă, unde fiecare din noi doi și-a continuat programul tovarășa cu treburile casnice și discuțiile cu celelalte tovărășele, eu la birou, unde am început întrevederi "personalizate" cu fiecare colaborator. "Directivele" primite în "centrală" la plecarea la post erau clare asupra sarcinilor prioritare: impulsionarea exporturilor românești; restabilirea colaborării directe între instituțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
6 ani și subsolul ambasadei era plin cu câteva tone de "materiale de propagandă", trimise cu un avion special în America de Sud pentru a pregăti în 1973 vizitele "tovarășului", inclusiv în Chile. Erau sute de colete cu "volumele tovarășului și ale tovarășei academician", dar și cărți de beletristică, istorie, albume, filme documentare, discuri, diapozitive, care zăceau nedesfăcute, unele roase de șoareci sau deja mucegăite. Trecuse un an de la retragerea "rapidă" de la post a predecesorului meu cu "ochi albaștri" și în căsuța din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
după 6 ani de nefuncționare era "0", am transmis expertiza la MAE pentru amicii lui Ho și Min, am chemat de la un cimitir de mașini un echipaj și duse au fost! În subsol am făcut "clacă" toată suflarea, tovarăși și tovarășe. Volumele cartonate "în roșu" ale titularilor "cabinetului 1 și 2" le-am scos seara pe furiș cu mașina din ambasadă, le-am dus într-o zonă pustie și le-am dat foc. Mă gândesc acum că dacă aș fi fotografiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în țară". Deși bugetul ambasadei era minuscul și fondurile de protocol ca și inexistente, mai dădeam și eu din când în când mese în ambasadă pentru șefi de misiuni, directori din ministere, oameni de afaceri, membri ai diasporei. Mobilizam toate tovarășele, inclusiv soția, discutam un meniu și apoi pregăteam totul în ambasadă, fără restaurante, bucătari sau chelneri. Saloanele ambasadei erau primitoare, grădina arăta splendid după plantările de trandafiri și palmieri inițiate de subsemnatul, aveam încă servicii de masă de porțelan și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
chelneri. Saloanele ambasadei erau primitoare, grădina arăta splendid după plantările de trandafiri și palmieri inițiate de subsemnatul, aveam încă servicii de masă de porțelan și tacâmuri de argint masiv (aveau să fie ulterior trimise în țară la ordinul expres al "Tovarășei" și depuse la Banca Națională!)... Serviciul era excelent, asigurat la "bar" de șoferul meu, un bărbat "stilat" de 2 metri înălțime, familiarizat de altfel în timpul liber cu mânuirea sticlelor și paharelor, și la masă de soția sa și de secretara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
disponibilizat" din MAE din dispoziția "Cabinetului 2" pentru atitudini incompatibile cu activitatea diplomatică (fluierat în biserică, idei occidentale etc.), am participat, ca salariat al ONT Carpați, la unele ședințe la Ministerul Comerțului Exterior, condus la acele vremuri de una din "tovarășele cu coc". Menționez doar trei "perle" ale posesoarei de coc: la expunerea unui delegat român pe o piață străină, care menționa că "mostrele" prezentate nu au plăcut partenerilor, "Cocul" a reacționat: "Păi fac ce vor? Trebuia să nu acceptați această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Gibraltar. Citisem cu ani în urmă cărțile lui Saint Exupéry "Curierul de Sud" și "Zborul de noapte", despre deschiderea liniei aeriene peste ocean spre America Latină și mă gândeam că acum făceam aproape același drum ca minunatul scriitor-pilot. După servirea cinei, ,"tovarășa" și-a pus căștile, a butonat vreo jumătate de oră căutând posturi sud-americane și în final în sunete de tangou sau samba a adormit. Eu am rămas de veghe, să înregistrez "simpaticele" anunțuri "întrucât vom survola o zonă de turbulențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unde din păcate circulă tot felul de zvonuri, care de care mai fanteziste". Cunoscându-ne bine unul cu altul, am insistat cerând o explicație și am primit-o: "Ai cerut aprobare pentru Madrid și Geneva, cu toții cunoșteam problemele tale și tovarășa Mia a aprobat, știindu-te și dumneaei foarte bine. În capul unora de la Santiago și Madrid și al unor persoane de la TAROM s-a creat impresia că ai fi vrut să rămâi pe undeva... Știu că nu te simți bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
după examene și concursuri de promovare, se trece la secretar III, secretar II, secretar I, consilier, ministru-consilier, ambasador! Așa era pe vremea mea! Acum etapele "se ard"! La 1 decembrie 1948, din 513 salariați bugetari au mai rămas, din dispoziția "tovarășei Ana", doar 43, fiind angajați 471 salariați "personal bugetar nou". Pe aceleași diferențieri stranii "nou" și "vechi" s-a operat în politica de personal și după 2005, când "dinozaurii" au fost trecuți în "preistorie". Se afirmă că diplomații nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Santiago și având colaboratori tot felul de ochi "Bleu", soția îmi atrage atenția într-o seară, că telefonul din apartamentul nostru e ascultat. Cum știam acest lucru, dar nu discutam înalte secrete de stat, n-am dat importanță "reclamației". "Tovarășa" a fost mai afectată de acest lucru și, pe cont propriu, a început să "șurubărească" telefonul, astfel că, spre distracția noastră și, cred, spre supărarea celor ce ne ascultau și a lui Graham Bell, inventatorul, după o jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Academia de arte frumoase din Capitala Moldovei. Ca pictor, a debutat în anul 1932 și a rămas fidel acestei pasiuni până la sfârșitul vieții. În acest sens, el mărturisea: „Pentru mine pictura n-a fost niciodată o simplă meserie, ci o tovarășă de viață exigentă. Cu pictura am traversat anii și pentru că m-am încrezut în însoțirea ei, i-am împărtășit tot ce am avut mai bun în mine. Grija mea a fost să nu o mint niciodată. De aceea, mi-a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcându-se încă de pe atunci, printro multiplă înzestrare intelectuală și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]