4,336 matches
-
deplasarea se va efectua spre dreapta sau stânga(În funcție de indicația profesorului). Pentru acest exercițiu sunt necesare două mingi. Recomandări: Se execută numai pase (azvârlite) cu o mână de deasupra umărului sau cu pământul; În timpul deplasării se va urmări cu privirea traiectoria mingii (fig. nr. 26). Ex. 5. Jucătorii (câte 8) sunt așezați Într-un pătrat; se folosesc două mingi, distribuite jucătorilor de pe colțuri. La semnal, ambele mingi se pasează spre dreapta sau spre stânga, din om În om, urmărindu-se una
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
II.3.4. Blocarea mingilor aruncate la poartă În situația În care apărătorul aflat pe semicerc nu are timp să atace adversarul cu mingea (care aruncă la poartă), va Încerca să blocheze mingea prin interpunerea unei părți a corpului pe traiectoria mingii. Majoritatea aruncărilor la poartă ale interilor și centrilor sunt sesizabile, astfel Încât apărătorii pot să-și unească brațele și să se Înalțe În același timp cu aruncătorul, pentru a bloca traiectoria mingii spre poartă. Chiar dacă jocul de handbal modern beneficiază
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
blocheze mingea prin interpunerea unei părți a corpului pe traiectoria mingii. Majoritatea aruncărilor la poartă ale interilor și centrilor sunt sesizabile, astfel Încât apărătorii pot să-și unească brațele și să se Înalțe În același timp cu aruncătorul, pentru a bloca traiectoria mingii spre poartă. Chiar dacă jocul de handbal modern beneficiază de execuții aproape perfecte ale procedeelor tehnice de aruncare la poartă, tactica individuală a apărătorului este suficient de avansată ca să poată face dificilă Înscrierea unui gol. Astfel, apărătorii preiau asupra lor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acționează prompt și hotărât, În momentul ricoșării mingii din sol. * scoaterea mingii prin atac din față: apărătorul are sarcina de a interveni pentru stoparea acțiunii, când distanța față de atacant este de 1-2 m, având mâna cu palma deschisă Îndreptată spre traiectoria mingii, astfel Încât aceasta, sărind, să nu mai poată ajunge În mâinile adversarului; * scoaterea mingii din lateral: pentru o corectă scoatere a mingii din lateral, apărătorul trebuie să execute În prealabil o lansare cu adversarul. Aceasta este o acțiune rațională de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a fost nevoit să se Întoarcă cu spatele spre apărător sau când, În mod Întâmplător, există o dispunere În teren care să favorizeze acțiunea de acest gen. În momentul În care mingea este Împinsă În sol, apărătorul introduce mâna pe traiectoria mingii, care revine din sol. Obs.: mingea poate fi preluată din dribling, prinsă sau deviată către un coechipier. b. scoaterea mingii din ținere echilibrată: În momentul În care atacantul are intenția de a pasa sau de a arunca la poartă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
plonjon de pe loc sau după cel mult un pas. Plonjonul de pe loc constă Într-o rulare pe una din părțile laterale ale corpului, brațele fiind orientate mai spre Înainte și pe direcția mingii. Tipurile de procedee vor fi determinate de traiectoria mingii; astfel, vor fi: plonjoane pentru mingile ce vin razant sau ricoșează din sol, plonjoane pentru mingile aruncate la semiînălțime și pentru mingile Înalte. În situația mingilor aruncate de la o distanță mai mare, portarul va executa o ușoară pregătire (Îndoirea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingii. Această acțiune, gândită, intenționată și calculată, trebuie efectuată rapid și cu certitudinea de reușită, deoarece prin ieșirea unui apărător din dispozitiv se creează un culoar, prin care atacanții pot Înscrie foarte ușor. Pentru a intercepta mingea, apărătorul intervine pe traiectoria mingii În apropierea celui care urmează să o primească; În caz contrar, poate fi fentat sau nu are timp suficient pentru a interveni. Obs.: pentru realizarea unei intercepții, elementul hotărâtor Îl constituie anticiparea. Exersarea intercepțiilor se realizează prin exerciții asemănătoare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a, b, c) e. Blocajul și plecarea din blocaj Blocajul este acțiunea de tactică colectivă prin care un atacant, cu sau fără minge, printr-o deplasare scurtă și rapidă, Încearcă să interpună propriul corp (cu fața sau cu spatele) pe traiectoria apărătorului, pentru a-i Întârzia sau opri deplasarea; celălalt atacant, printr-o schimbare de direcție sau fentă, pătrunde pe partea protejată pentru a arunca sau a continua cu o altă acțiune. În continuare vom prezenta o clasificare a blocajelor, Încercând
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
intermediar) (fig. nr. 122). Pentru realizarea fazei I a atacului sunt necesare următoarele componente tehnico-tactice, incluzând și sarcinile jucătorului din “valul 1”: * startul rapid și oportun, anticipat al extremelor sau al jucătorilor care-l efectuează; * alergarea de viteză pe o traiectorie exterioară; * observarea portarului și a acțiunii jucătorilor din atac și a adversarilor În repliere; * demarcaj direct și adoptarea unui plasament care să-l facă disponibil să ia parte la joc prin recepționarea unei pase lungi; * degajarea mingii de către portar sau
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
un jucător din valul 2. Pasa scurtă se realizează cu ușurință când adversarii se repliază imediat după pierderea posesiei mingii. Pentru ca jucătorii intermediari să poată recepționa mingea fără nici un fel de risc, ei trebuie să se demarce lateral pe o traiectorie exterioară și să se arate disponibili pentru acea fază de joc. În mod ideal, acești jucători vor fi jucătorii liniei de 9 m (inter stânga, inter dreapta). Sarcini complete ale apărătorilor ce recepționează pasa scurtă: * demarcarea liberă, oferind porterului posibilitatea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fără minge trebuie să sprijine jucătorul cu minge asigurându-i eficiența pasei. În general, conducătorul de joc trebuie să fie În permanență punctul de sprijin. În faza de transport a mingii este indicat, ca intermediarii să se deplaseze pe o traiectorie exterioară Înjumătatea de teren din atac, În spatele vârfurilor. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex.1. Pase În doi din alergare cu accent pe viteză. Recomandări: indicat este să se mențină distanța constantă Între jucători În timpul alergării și numărul repetărilor să
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu ambele mâini, aruncarea mingii la perete și prinderea ei (din stând, șezând, pe genunchi etc.), lovirea succesivă a mingii cu o mână, lovirea mingii pe loc sau din deplasare, În linie dreaptă sau prin obstacole. Pentru a asigura o traiectorie optimă, care să asigure prinderea fără dificultăți, exercițiile de aruncare - prindere cu partener se vor executa În clasa I, folosind procedeul „aruncare oferită cu două mâini de jos”. Exercițiile introductive de aruncare - prindere trebuie să le urmeze cele de aruncare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
tinerilor, implicarea lor în viața școlară. Un pas deloc neglijabil în analiza și prelucrarea datelor l-a constituit compararea rezultatelor cercetării cu cele obținute în Elveția de către Jean Kellerhals și Cléopître Montandon. Ancheta a vizat un punct extrem de important al traiectoriei socio-profesionale: clasele terminale ale ciclului gimnazial. Opțiunea noastră a fost legată, pe de o parte, de dorința ca subiecții analizați să ofere, pe cît este posibil, informații relevante pentru o întreagă cohortă, nedeformate de selecțiile succesive proprii sistemului de învățămînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Supoziția ar fi aceea că un status social al copilului inferior celui familial este perceput ca un eșec. O explicație complementară constă în ideea că părinții cu nivel sociocultural mai ridicat au mai multe resurse disponibile pentru a susține o traiectorie școlară de lungă durată și că sînt capabili în mai mare măsură să ajute copilul în sensul fructificării avantajului oferit de studiile superioare. Putem, deci, concluziona că atitudinea față de importanța studiilor depinde de nivelul de instrucție al părinților indiferent de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
inducă mamei mai multă încredere în capacitatea acestuia de a reacționa pozitiv la influențe noncoercitive. Credem, totuși, că structura atitudinală parentală în domeniul educativ reprezintă o componentă importantă a succesului/insuccesului tînărului. Faptul ca acesta să fie lansat pe o traiectorie școlară ascendentă sau descendentă depinde de modul în care părintele a încercat să-l implice în activitatea școlară și, la modul general, de felul în care a înțeles să-și exercite rolul de părinte: cerînd obediență necondiționată sau privindu-și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
studii superioare au aspirații mai ridicate referitor la proprii copii decît cei cu nivel cultural mai scăzut. Părinții trebuie să înțeleagă că un suport extrem de important pentru proprii copii îl reprezintă încrederea în posibilitățile acestora. Tinerii trebuie lansați pe o traiectorie școlară ascendentă în care așteptările parentale pozitive au șanse să se materializeze prin succese. Așteptările negative conduc, cu mare probabilitate, la demotivare, la eșec. Tehnicile de influență, susceptibile în mai mare măsură de a conduce la succes sînt cele care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nou în discuție în capitolul 7 presupune deci, ca orice povestire orală, prezența a două macro-propoziții care încadrează: o intrare-prefață Pn0 (" Știi legenda?...") și Evaluarea finală PnΩ. Prima permite trecerea de la lumea actuală a schimbului la lumea legendei, cealaltă reface traiectoria inversă. Menționând alte variante de deschidere (Rezumatul) și încheiere (simpla Încheiere ("iată") sau Coda), ajungem la un model sau prototip al povestirii elementare complete. Bahtin reperase existența acestor mărci de trecere de la conversație la povestire: Acestea sunt, într-adevăr, propoziții
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
orice povestire orală, două macro-propoziții care îl încadrează: o Intrare-prefață (Pn0) și o Evaluare finală sau Morală (Pn). Prima face trecerea de la universul actual, în care are loc schimbul verbal, la universul narațiunii, cea de-a doua urmează, în schimb, traiectoria inversă. Mai departe, se va putea constata cum, în dramaturgia clasică, un ansamblu de replici pregătește, în general, o povestire nu doar prin Intrarea-prefață ci și printr-un Rezumat. Așa cum am putut observa, povestirea poate să cuprindă și Evaluări; atunci când
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fie mai mici în societățile în care comunitățile locale sunt nu doar bine integrate ci și obișnuite să ia decizii. Dimensiunea reală a impactului social, cultural și educațional al noilor tehnologii asupra indivizilor și comunităților este însă dificil de probat. Traiectoria pe care globalizarea va plasa diversele comunități umane este nedeterminată. Internetul, spre exemplu, poate fie să consolideze comunitățile, devenind un fel de nou spațiu public, fie să le submineze apropiind oamenii de comunitățile globale, virtuale. Sunt totuși câteva experiențe care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
surprindem principalele argumente în sprijinul ideii că globalizarea poate fi concepută într-o grilă nedeterministă. Literatura foarte vastă pe această temă continuă să fie alimentată de o serie de surse majore de controversă referitoare la conceptualizarea, cauzalitatea, periodizarea, impacturile și traiectoriile globalizării, de aceea îi lipsește încă o definiție exactă. Ea este cel mai bine percepută ca un fenomen diversificat și diferențiat, care se reflectă în toate domeniile vieții sociale, cu o traiectorie nedeterminată și nesigură (Rosenau, 1997, apud. Held, D.
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
controversă referitoare la conceptualizarea, cauzalitatea, periodizarea, impacturile și traiectoriile globalizării, de aceea îi lipsește încă o definiție exactă. Ea este cel mai bine percepută ca un fenomen diversificat și diferențiat, care se reflectă în toate domeniile vieții sociale, cu o traiectorie nedeterminată și nesigură (Rosenau, 1997, apud. Held, D. et.al, 200438). Într-o lucrare care aduce clarificări esențiale ale sensului globalizării Transformări globale. Politică, economie și cultură (Held, D. et al., 2004) pe care James N. Rosenau a numit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la discuții privind ameliorarea principiului condiționării sau chiar la înlocuirea lui cu principiul selectivității, conform căruia ajutorul va fi acordat în funcție de rezultate, țările urmând să-și stabilească singure strategiile. În paralel, de câțiva ani are loc o reevaluare a fundamentelor traiectoriilor de dezvoltare trasate de Banca Mondială, spre exemplu în privința legăturii foarte strânse existente între promovarea instruirii la nivel primar concomitent cu crearea unei baze tehnologice solide, inclusiv prin acordarea de sprijin în vederea perfecționării pregătirii. Rolul cunoașterii în creșterea economică și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
standarde externe etc. Modelul poate fi mai bine înțeles dacă vom examina perspectiva cognitiv-informațională a învățării, procentele pe anumite blocuri la nivelul cărora se produc transformări, procesări și treceri modulate de factori ce Țin de personalitatea celui care învață. Descriptiv, traiectoria informațiilor/cunoștințelor este următoarea: identificarea conținuturilor oferite de mediul educațional (a) receptare și codificare; (b) intrare în blocul neurofuncțional al memoriei senzoriale/registrorilor senzoriali; (c) intrare în blocul memoriei de scurtă durată sau al memoriei de lucru; (d) formarea preconceptelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
dictatura lui Ceaușescu nu mai era însă de mult țara agrară și fatalistă a generațiilor anterioare. Supusă vreme de jumătate de secol violenței proiectului comunist de modernizare, România nu se mai deosebea radical de vecinele ei din Europa Centrală. Dacă traiectoria ei postcomunistă a fost într-o mare măsură diferită înainte de 1996, asta nu e atât consecința inevitabilă a istoriei ei mai vechi sau mai recente, cât consecința unei opțiuni deliberate, îndărătul căreia regăsim voința unor oameni. Adevărata excepție românească din
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care femeia nici nu păcătuiește atât de grav: ea minte numai pentru a contracta un mariaj profitabil, și, când căsătoria e iminentă, rupe relația paralelă cu celălalt bărbat, devenit indezirabil. Altfel spus, duplicitatea nu caracterizează decât un moment tranzitoriu în traiectoria erotică a femeii, circumscris de perioada pertractărilor pre- sau post-maritale. Dar, cum eroina trecuse deja printr-un divorț, e de prespus că nevoia de schimbare îi stă în fire, ca o năzuință permanentă spre "mai bine". În consecință, dintre cei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]