4,624 matches
-
scris în opt rânduri: A(ano): D(omini): / VIGILAN / TIA: VIRTU / TE: ET: ARMI / S: VICTORI / AM: NACT / UȘ / :1600” (fig. 1rv){\cîte 3}. După cum se poate observa, legenda de pe medalie cuprinde 18 cuvinte latine prescurtate, pe care le-am transcris cu majuscule și le-am completat în paranteză, după o altă sursă documentara consultată de noi{\cîte 4}. Din aceeași sursă redam și traducerea: ,,MIHAI VOIEVOD AL VALAHIEI TRANSALPINE, CONSILIER AL SFINTEI MAIESTĂȚI CESARO-CRĂIESTI, LOCȚIITOR AL TRANSILVANIEI CISALPINE, COMANDANT GENERAL
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
copilului pentru ca acesta să prindă plăcerea de a studia corect acasă. Consider că îndeplinirea acestor patru cerințe obligatorii are o covârșitoare importanță în realizarea unei emisii sonore care să urmărească frumusețea și rotunjimea tonului. Din acest motiv le-am și transcris aici, aproape fără nici o modificare. Chiar dacă în lecțiile noastre, elevii începători nu beneficiază de ascultarea unui asemena “disc de referință”, fiecare profesor trebuie să găsească posibilități pentru a-i obișnui să asculte cât mai des execuții și interpretări de calitate
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
mereu noi introspecții în adâncimile ființei umane. RĂSCOALA Rebreanu mărturisește că viziunea Răscoalei și necesitatea ei le-ar fi resimțit pe când lucra la Ion: ”Răscoala este continuarea firească a lui Ion. Am avut viziunea acestui roman încă din timpul pe când transcriam pentru tipar Ion. Dacă Ion e simbolul individual al țăranului român setos până la patimă de pământul lui, Răscoala este simbolul colectiv al aceluiași țăran, simbol al energiilor de care dispune el în contact cu pământul.” Intenția lui Rebreanu era ca
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
intens, încât, prin contrast, subliniază relaxarea prea evidentă a primei părți. „Romanul e o adevărată frescă, realizată însă nu prin ilustrare panoramică, ci printr-o extraordinară concentrare sugestivă. Mișcare epică, datorită vigoarei și puterii rezumative, dobândește un caracter monumental, pentru că transcrie admirabil viața masei într-un moment al ei dramatic, esențial și definitoriu. Pornind de la răscoalele țărănești care au zdruncinat puternic întreaga societate românească, Rebreanu caracterizează prin figuri reprezentative mentalitatea și comportarea celor mai variate straturi sociale. Cresc însă din roman
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
omului la momentul nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență în relație cu omul în gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai în legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința în ursitoare nu notează ca basmul, de pildă - practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
izvoare certe. Istoriografii români (pentru noi și "scriitori") de dinaintea lui oficializaseră acele construcții narative care își alegeau subiectele cu predilecție din perioada "începuturilor". Așa s-a făcut că letopisețele (dar nu numai ele), înglobând în firul expunerii surse diverse, au transcris - pentru primele "momente" de care românitatea "își aducea aminte" - niște splendide povestiri (tradiții ale descălecatului li s-a spus, fie ale "celui dintâi", cel din Italia, fie ale "celui de-al doilea")... (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131-32) Întemeietorul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
perfecționa în Italia. Iubitor al muzicii populare, este entuziasmat de colecția de poezii populare a lui Vasile Alecsandri. După modelul acestuia, în 1868 începe să desfășoare o activitate susținută de culegere a melodiilor românești. Cutreieră aproape toată țara, dornic să transcrie cântece. Continuând încercările modeste ale înaintașilor săi (F. Ruschitzki, I.A. Wachmann, H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
suport, în afara comentariului critic, traducerile. Nu este ignorată lecția marii tradiții greco-romane, aflată în valoarea morală a tragediei la Sofocle, analizată de N. Bănescu, în traducerea lui D. Caracostea la Prometeu înlănțuit de Eschil, în pildele filosofice ale lui Lucrețiu transcrise, după De rerum natura, de Const. T. Stoika, în Satirele lui Horațiu, tălmăcite de Al. T. Stamatiad. Se trece la Vita Nuova și Divina Commedia, capodoperele lui Dante, fragmentar restituite de Ovid Densusianu, sub pseudonimul Ervin, folosit pentru a-și
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
prea îngustă, ori prea extinsă. Termenul, consideră trei americani specialiști în psihologia conflictelor sociale, # a ajuns să fie atât de larg aplicat, încât este în pericol de a-și pierde statutul de concept singular (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 5). # Transcriem câteva definiții care ilustrează cele de mai sus: # „Noțiunea de conflict denumește relația unor elemente care se caracterizează prin opoziții obiective („latente”) sau subiective („manifeste”)” (Dahrendorf, 1961, apud Bogáthy, 2002, p. 18); Conflictul este o luptă între valori și revendicări
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și să realizez interviul axându-mă în principal pe aspectele esențiale, principale din viața persoanei respectate, încercând totuși să o fac să spună câte ceva din fiecare etapă a vieții. În astfel de situații, o modalitate de a aprofunda informațiile este transcriem interviul și i-l trimitem persoanei pentru eventuale adăugiri. De regulă, adăugirile pot fi făcute pe e-mail, dacă ne aflăm la distanță, însă nici aceasta nu este o abordare dezirabilă. Tipice interviului descris în această lucrare sunt cel puțin două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
formular mai poate fi specificat dacă interviul este realizat doar pentru scopul cercetării sau pentru uz personal, ca și modul cum va fi utilizată povestea vieții pe viitor. Interviul se desfășoară în conformitate cu indicațiile specificate la începutul acestui capitol, casetele sunt transcrise și o copie a documentului rezultat îi este oferită povestitorului pentru eventuale schimbări, pentru eliminarea unor pasaje, corecturi și adăugiri. Povestitorul încă are dreptul de a aproba în orice moment orice utilizare a materialului vieții. Pentru o povestire care va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
sunteți recunoscător pentru tot ceea ce vi s-a împărtășit, că dețineți o înregistrare definitivă a povestirii sale și că aceasta va avea o reală valoare și pentru alte persoane. De asemenea, îi veți reaminti povestitorului că, după ce caseta va fi transcrisă, va putea citi textul pentru a-și da acordul final și pentru a face unele schimbări sau corecturi, dacă e necesar. Poate aspectul cel mai semnificativ este că, atunci când veți fi încheiat interviul de tip povestea vieții, veți ști, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
păstrăm intacte în transcriere orice utilizare a limbajului și orice idiosincrazie verbală. Narațiunea cea mai lizibilă este scrisă la două rânduri, cursivă și are o structură clară a propozițiilor și a formei paragrafelor. Sarcina dumneavoastră e, în acest caz, să transcrieți povestea persoanei cu propriile sale cuvinte, decizând unde este adecvat să folosiți paragrafele și semnele de punctuație. Pronunția și dialectele sunt aspecte care ridică probleme. Cea mai simplă manieră de a le evita este să fim consecvenți în folosirea transcrierii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cont în editarea interviului este că transcrierea are ca scop în primul rând surprinderea sensului. Deoarece scopul nostru este de a obține o narațiune cursivă redată în cuvintele povestitorului, formatul transcrierii va omite propriile dumneavoastră cuvinte și comentarii și veți transcrie doar cuvintele sale, pe care le veți structura în propoziții și paragrafe. Editarea poate consta și într-o schimbare minimală a ordinii anumitor fragmente ale interviului pentru a le pune la un loc pe cele cu un conținut similar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
transcriere a unei povesti a vieții.) Poate fi important să estimați cât va dura transcriea. Există o metodă empirică ce spune că, în funcție de abilitățile dumneavoastră în ceea ce privește tehnoredactarea și operarea la computer, oricum va dura între trei și șase ore să transcrieți o oră de interviu înregistrat pe casetă. Desigur, când omiteți propriile întrebări și comentarii, precum și ele adiacente, inutile și repetitive ale povestitorului, timpul de transcriere se va reduce semnificativ. Odată ce ați realizat o primă variantă a transcrierii - dumneavoastră înșivă sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și repetitive ale povestitorului, timpul de transcriere se va reduce semnificativ. Odată ce ați realizat o primă variantă a transcrierii - dumneavoastră înșivă sau altcineva -, este important să ascultați din nou caseta în timp ce transcrierea, pentru a fi sigur că totul a fost transcris corect de prima dată și că au fost surprinse semnificațiile originale a ceea ce s-a spus. Aceasta este o transcriere care devine interpretabilă, deoarece, cu cât vă apropiați mai mult de text, cu atât sunteți mai aproape de sensul lui. „Despachetarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
a povesti decât de cea de a spune adevărul. Iar cea dintâi este un criteriu de validate precum cea de-a doua în povestirea vieții. Standardul definitoriu este că naratorul are ultimul cuvânt asupra povestirii, chiar și după ce a fost transcrisă, deoarece el e cel care-și spune povestea și care decide cum se potrivesc elementele acesteia, ce sens are și dacă este sau nu validă. Naratorul determină ce se spune sau dacă ceva va fi păstrat sau schimbat în transcriere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli, garagațe... Cui i-e frică de ștampile (Fișă pentru Romanțul poștal) Transcriu ca-ntr-un delir! Ștampile de complezență, ștampile ale poștei balneare, ștampile de carantină, ștampile poștale „Paquebot“, ștampile poștale „Ancora“, ștampile poștale „Arc de cerc“, ștampile poștale concentrice, ștampile poștale „Crin“, ștampile poștale „Crucea florală“, ștampile poștale cu agrafă, ștampile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
omogen, prin tematică și prin eventualele elemente de legătură, exprimate sau subînțelese, dintre enunțuri. Metoda inductivă utilizată în analiza conversației se aplică unor interacțiuni naturale, înregistrate în situații și contexte variate, ceea ce conduce la realizarea unor corpusuri de limbă vorbită, transcrise după norme bine stabilite. De altfel, în ultimele decenii se poate constata o amplificare a preocupărilor de a înregistra și a studia fragmente de conversație, o ramură nouă impunîndu-se deja printre celelalte discipline lingvistice: lingvistica de corpus. Cele mai multe contribuții aparțin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
le impun rezultatele cercetării, încît se impune o discuție preliminară despre disjuncția text - nontext, pe de o parte, iar, pe de altă parte, trebuie admis că, în cazul comunicării orale, produsul enunțării constituie de asemenea un text (text-discurs), înregistrat și transcris în vederea unui tratament analitic adecvat (texte dialectale, corpusuri de limbă vorbită). În sens larg, textul este un cuvînt, o propoziție, o poezie, un roman, o piesă de teatru, un anunț, un articol științific etc. Mai mult, se apreciază că și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a mai dus-o acasă decât a doua zi dimineață. Botul, în pledoaria sa ținută în fața tribunalului profesionist al taximetriștilor, a apelat la exemplul unui alt filosof, căzut pradă unui „demon al amiezei“ (așa se cheamă cartea în care e transcrisă pledoaria, Nietzsche sau demonul amiezei): Friedrich Nietzsche, subjugat de demonul-midinetă Lou Andreas-Salomé (domnișoară care în general a luat viața foarte în serios și i-a avut drept parteneri intelectuali pe Rilke și Freud). Botul, în stilul lui răsuflat, descrie întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Nietzsche, subjugat de demonul-midinetă Lou Andreas-Salomé (domnișoară care în general a luat viața foarte în serios și i-a avut drept parteneri intelectuali pe Rilke și Freud). Botul, în stilul lui răsuflat, descrie întâlnirea dintre cei doi, din care am transcris mai jos un pasaj, spre deliciul maselor: „26 aprilie 1881 este ziua întâlnirii lor. Iată în ce termeni o abordează filosoful pe tânără: „Din ce stele căzut-am oare, astfel încât să ne întâlnim?“. Această frază e leit Nietzsche. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
din ținuturile Americii latine (recte Argentina), Leonor Fini a avut un destin longeviv față de cel al Fridei Kahlo (moartă la 47 de ani), trăind până la vârsta de 89 de ani. Spre deosebire de Frida, obsedată de propria ei imagine prin care își transcria spaimele și angoasele, Leonor Fini nu a fost marcată de autoportrete, ci de fantasmele care o bântuiau ritualic și pe care se obstina să le scoată la suprafață (sau mai exact să le interiorizeze dinspre suprafață spre lăuntru, traseul fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
din celula gazdă) secvențele terminale ale genomului retroviral sunt duplicate spre a deveni lungi repetiții terminale U3-R-U5. Aceste lungi repetiții terminale (LTR) conțin multe dintre semnalele de reglare a transcripției ADN proviral (inițierea transcripției, situsul de clivaj 3’ al ARNm transcris de pe ADN proviral, precum și situsul de poliadenilare) (fig. 17.4). Cele două capete 3’ și 5’ ale ADN proviral sunt supuse ligației prin care, din moleculă liniară dublu catenară acesta devine o moleculă circulară dublu-catenară covalent închisă (fără capete libere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rămân goluri monocatenare în cadrul procesului de integrare, acestea pot fi umplute prin activitatea complexului enzimatic de recombinare-integrare. Integrarea creează la nivelul situsului de integrarea scurte repetiții directe prin duplicația ADN, acestea flancând ADN proviral. Odată integrat, ADN proviral poate fi transcris de ARN polimeraza II în ARNm proviral care este supus splicing-ului alternativ, rezultând mesageri maturi ce poartă mesaj genetic pentru proteine virale individuale. Astfel gena gag codifică pentru o proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă proteinele particulei virale. Gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]