4,862 matches
-
Corporațiile transnaționale șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale? 21 Capitolul 2. Transnaționalizarea firmei: motivații și etape 31 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale? 31 2.2. Modelul de la Uppsala 36 2.3. Modalități de intrare pe piață 44 2.4. Explicații ale dezinvestirii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale? 21 Capitolul 2. Transnaționalizarea firmei: motivații și etape 31 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale? 31 2.2. Modelul de la Uppsala 36 2.3. Modalități de intrare pe piață 44 2.4. Explicații ale dezinvestirii 47 2.5
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale? 21 Capitolul 2. Transnaționalizarea firmei: motivații și etape 31 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale? 31 2.2. Modelul de la Uppsala 36 2.3. Modalități de intrare pe piață 44 2.4. Explicații ale dezinvestirii 47 2.5. Perspectiva macroeconomică: ciclul de dezvoltare a investiției 56 Capitolul 3. Axa centru - periferie și dilema global - local
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
3. Modalități de intrare pe piață 44 2.4. Explicații ale dezinvestirii 47 2.5. Perspectiva macroeconomică: ciclul de dezvoltare a investiției 56 Capitolul 3. Axa centru - periferie și dilema global - local 61 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale 61 3.2. Managementul corporației: dilema global - local 68 Capitolul 4. Structura competiției între corporațiile transnaționale 77 4.1. Alianțe strategice și competiție colectivă 78 4.2. Fuziuni și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica antitrust
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
macroeconomică: ciclul de dezvoltare a investiției 56 Capitolul 3. Axa centru - periferie și dilema global - local 61 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale 61 3.2. Managementul corporației: dilema global - local 68 Capitolul 4. Structura competiției între corporațiile transnaționale 77 4.1. Alianțe strategice și competiție colectivă 78 4.2. Fuziuni și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica antitrust 103 Capitolul 5. Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica? 117 5.1. Conflict
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă 129 5.5. Paradigma eclectică 135 Capitolul 6. O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice 143 6.1. Matricea politicilor statuluigazdă 143 6.2. Transformarea avantajelor de locație în avantaje de proprietate 146 Capitolul 7. Impactul corporațiilor transnaționale asupra statului-gazdă 157 7.1. Balanța de plăți 157 7.2. Resursele umane 165 7.3. Mediul concurențial și firmele locale 168 7.4. Impactul corporațiilor în România: o scurtă analiză 173 Capitolul 8. Etica și responsabilitatea socială corporatistă 181
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și firmele locale 168 7.4. Impactul corporațiilor în România: o scurtă analiză 173 Capitolul 8. Etica și responsabilitatea socială corporatistă 181 Bibliografie 189 Cuvânt introductivtc "Cuvânt introductiv" Această carte reia o temă apropiată preocupărilor mele academice, aceea a corporațiilor transnaționale, dezvoltând pe noi coordonate teza de doctorat publicată în 2001 (Corporațiile transnaționale și economiile naționale, IRLI, București). Cartea se adresează atât studenților (în relații internaționale, afaceri, management, chiar studii sociale și strategice), cât și profesorilor. Chiar dacă include mulți termeni de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
analiză 173 Capitolul 8. Etica și responsabilitatea socială corporatistă 181 Bibliografie 189 Cuvânt introductivtc "Cuvânt introductiv" Această carte reia o temă apropiată preocupărilor mele academice, aceea a corporațiilor transnaționale, dezvoltând pe noi coordonate teza de doctorat publicată în 2001 (Corporațiile transnaționale și economiile naționale, IRLI, București). Cartea se adresează atât studenților (în relații internaționale, afaceri, management, chiar studii sociale și strategice), cât și profesorilor. Chiar dacă include mulți termeni de specialitate, îmi place să cred că nu este o carte foarte greoaie
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mulți termeni de specialitate, îmi place să cred că nu este o carte foarte greoaie, de aceea aș spune că se adresează chiar și publicului interesat să înțeleagă resorturile globalizării și modul de acțiune al principalului actor al globalizării - corporația transnațională. În 2003 am avut prima ocazie să îmi cunosc, în carne și oase, bibliografia lucrărilor mele despre corporațiile transnaționale. John Dunning, inițiatorul paradigmei eclectice, este un englez înalt, uscățiv și foarte vivace pentru cei aproape 80 de ani pe care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
că se adresează chiar și publicului interesat să înțeleagă resorturile globalizării și modul de acțiune al principalului actor al globalizării - corporația transnațională. În 2003 am avut prima ocazie să îmi cunosc, în carne și oase, bibliografia lucrărilor mele despre corporațiile transnaționale. John Dunning, inițiatorul paradigmei eclectice, este un englez înalt, uscățiv și foarte vivace pentru cei aproape 80 de ani pe care îi are. Alan Rugman este un american bățos, cu ochelari, care a explicat primul, cu 30 de ani în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o voi rezuma aici. Ea este oricum un rezumat, prin comparație cu cât s-a scris pe plan internațional și cu cât se mai poate scrie, pe fiecare dintre subtemele abordate. În România însă, subiectul nu este exploatat, deși corporațiile transnaționale fac de câțiva ani buni jocurile în economia românească. Este cazul, cred eu, ca în universitățile românești să se predea în mod de sine stătător această materie - nu doar ca un capitol în cursul de economie mondială, așa cum se întâmplă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
însă, mulțumesc Colegiului Noua Europă (domnului rector Andrei Pleșu și doamnei directoare Marina Hasnaș), care, prin bursa oferită ca să predau acest subiect drag mie, m-a stimulat să pun pe hârtie cunoștințele acumulate în ultimii ani legate de analiza corporațiilor transnaționale. Țin să mulțumesc, de asemenea, fostului meu conducător de doctorat, profesorul Constantin Popescu, pentru că mi-a oferit la acea vreme șansa de a aborda această temă a corporațiilor transnaționale, și Societății Române de Economie (în special domnului profesor Daniel Dăianu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pe hârtie cunoștințele acumulate în ultimii ani legate de analiza corporațiilor transnaționale. Țin să mulțumesc, de asemenea, fostului meu conducător de doctorat, profesorul Constantin Popescu, pentru că mi-a oferit la acea vreme șansa de a aborda această temă a corporațiilor transnaționale, și Societății Române de Economie (în special domnului profesor Daniel Dăianu, președintele acesteia) pentru sprijinul oferit prin publicarea textelor mele timpurii pe tema corporațiilor transnaționale (atât în volumul menționat, cât și în paginile revistei Oeconomica). Mulțumesc, de asemenea, și profesorilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pentru că mi-a oferit la acea vreme șansa de a aborda această temă a corporațiilor transnaționale, și Societății Române de Economie (în special domnului profesor Daniel Dăianu, președintele acesteia) pentru sprijinul oferit prin publicarea textelor mele timpurii pe tema corporațiilor transnaționale (atât în volumul menționat, cât și în paginile revistei Oeconomica). Mulțumesc, de asemenea, și profesorilor - nu puțini - din cadrul ASE București, care au recomandat studenților precedenta mea carte despre corporațiile transnaționale și care sper să considere utilă și această nouă lucrare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sprijinul oferit prin publicarea textelor mele timpurii pe tema corporațiilor transnaționale (atât în volumul menționat, cât și în paginile revistei Oeconomica). Mulțumesc, de asemenea, și profesorilor - nu puțini - din cadrul ASE București, care au recomandat studenților precedenta mea carte despre corporațiile transnaționale și care sper să considere utilă și această nouă lucrare. Mulțumesc, nu în ultimul rând, familiei și colegilor de la Grupul de Economie Aplicată, fără spijinul cărora nu aș fi reușit să găsesc timpul necesar pentru a scrie acest volum. Autorul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
întreba dacă globalizarea a mers prea departe. Ne interesează în schimb să înțelegem cum funcționează actorii principali ai globalizării (sau ai „capitalismului global”, sau ai „regionalizării”) - iar literatura internațională de specialitate este de acord că acești actori principali sunt corporațiile transnaționale. 1.2. Investiții străine directetc " 1.2. Investiții străine directe" Investiția străină directă (ISD) este definită 5 ca investiția care implică o relație pe termen lung reflectând interesul și controlul de durată al unei entități rezidente într-o economie (persoană
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pe termen lung reflectând interesul și controlul de durată al unei entități rezidente într-o economie (persoană fizică sau juridică) asupra unei unități economice rezidentă într-o altă economie. Rezultă deja că investiția străină directă nu este neapărat apanajul corporației transnaționale (CTN), ea putând fi făcută și de către o persoană fizică, precum și de către o companie aflată în prima sau a doua fază a procesului de transnaționalizare. Fluxurile investiționale atașate ISD-urilor se compun din: - capitalul vărsat pentru cumpărarea de acțiuni la
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
înregistrate în categoria investițiilor străine directe, ci doar sub formă de cheltuieli de capital. În fapt, este foarte probabil ca fondurile investiționale obținute din alte surse să depășească deseori valoarea ISD. Astfel, în 1992, activele în străinătate deținute de corporațiile transnaționale reprezentau 1,7 mii miliarde USD, câtă vreme volumul total al ISD americane fusese de 499 miliarde USD (Mataloni, 1995). Un alt studiu (Feldstein, 1994) demonstrează că, în perioada 1984-1993, 62% din fluxurile investiționale atașate filialelor americane în străinătate nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Franța și Marea Britanie primind mai multe investiții americane. Firește, Insulele Bermude nu reprezentau destinația finală a investițiilor, care au fost înregistrate acolo doar din motive fiscale. Argumentele prezentate mai sus conduc la următoarea concluzie, ignorată adeseori atunci când se vorbește despre transnaționale și investiții străine directe: relația dintre ISD-uri și CTN-uri nu este exclusivă, în sensul că nu toate ISD-urile sunt făcute de transnaționale, după cum nu toate fluxurile investiționale atașate filialelor în străinătate ale CTN-urilor sunt fluxuri de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fiscale. Argumentele prezentate mai sus conduc la următoarea concluzie, ignorată adeseori atunci când se vorbește despre transnaționale și investiții străine directe: relația dintre ISD-uri și CTN-uri nu este exclusivă, în sensul că nu toate ISD-urile sunt făcute de transnaționale, după cum nu toate fluxurile investiționale atașate filialelor în străinătate ale CTN-urilor sunt fluxuri de investiții străine directe. De aceea, în lucrarea de față, analiza corporațiilor transnaționale nu se limitează la analiza investițiilor străine directe. 1.3. Corporația transnaționalătc "1
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu este exclusivă, în sensul că nu toate ISD-urile sunt făcute de transnaționale, după cum nu toate fluxurile investiționale atașate filialelor în străinătate ale CTN-urilor sunt fluxuri de investiții străine directe. De aceea, în lucrarea de față, analiza corporațiilor transnaționale nu se limitează la analiza investițiilor străine directe. 1.3. Corporația transnaționalătc "1.3. Corporația transnațională" Corporația transnațională este un fenomen economic aflat în plină dinamică. Teoriile privind CTN nu sunt nici pe departe unitare și urmează caracterul dinamic al
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
toate fluxurile investiționale atașate filialelor în străinătate ale CTN-urilor sunt fluxuri de investiții străine directe. De aceea, în lucrarea de față, analiza corporațiilor transnaționale nu se limitează la analiza investițiilor străine directe. 1.3. Corporația transnaționalătc "1.3. Corporația transnațională" Corporația transnațională este un fenomen economic aflat în plină dinamică. Teoriile privind CTN nu sunt nici pe departe unitare și urmează caracterul dinamic al obiectului lor de studiu. În fapt, pe plan internațional nu s-a conturat un consens nici măcar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
investiționale atașate filialelor în străinătate ale CTN-urilor sunt fluxuri de investiții străine directe. De aceea, în lucrarea de față, analiza corporațiilor transnaționale nu se limitează la analiza investițiilor străine directe. 1.3. Corporația transnaționalătc "1.3. Corporația transnațională" Corporația transnațională este un fenomen economic aflat în plină dinamică. Teoriile privind CTN nu sunt nici pe departe unitare și urmează caracterul dinamic al obiectului lor de studiu. În fapt, pe plan internațional nu s-a conturat un consens nici măcar cu privire la denumirea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de studiu. În fapt, pe plan internațional nu s-a conturat un consens nici măcar cu privire la denumirea fenomenului analizat. După cum observă Anda Mazilu (1999), expresia întreprindere multinațională este utilizată cu precădere de autorii anglo-saxoni, fără ca între aceasta și cea de corporație transnațională să mai poată fi întrevăzute în prezent și alte diferențe decât cele de ordin lingvistic 6. Despre „corporația transnațională” scriu rapoartele Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on Trade and Development - UNCTAD), precum și toți economiștii agreați
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
observă Anda Mazilu (1999), expresia întreprindere multinațională este utilizată cu precădere de autorii anglo-saxoni, fără ca între aceasta și cea de corporație transnațională să mai poată fi întrevăzute în prezent și alte diferențe decât cele de ordin lingvistic 6. Despre „corporația transnațională” scriu rapoartele Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on Trade and Development - UNCTAD), precum și toți economiștii agreați de această organizație. Viziunea UNCTAD asupra corporației transnaționale este una foarte largă, ea definindu-se ca o entitate economică
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]