6,656 matches
-
membru corespondent B. devenise în 1887, includ cuvântări bisericești. Ispitit de poezie încă din gimnaziu, B. debutează în 1853, în „Telegraful român”, cu versuri ce omagiau publicația sibiană, al cărei redactor va fi mai târziu, între 1862 și 1865. În „Tribuna” și în „Transilvania”, mai semnează și cu pseudonimul Eugen Silvan. Versurile din Sunete și resunete (1862), ca și cele din volumul editat postum, Frunze de laur (1904), aparțin unui poet ocazional, didactic, care crede în menirea lui de a face
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
socialismului” (Baia Mare, 1958), iar în anul următor este remarcat de poetul Dan Deșliu, care-i publică o poezie la rubrica „Poșta redacției” din revista „Luceafărul”, sub pseudonimul Geo Anella Boitor. Colaborează cu versuri, însemnări, note, recenzii, proză la „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Steaua”, „Tomis”, „România literară”, „Astra”, „Vatra”. Moare tragic, lângă Ploiești, aruncându-se sub roțile unui tren. Au rămas în manuscris câteva sute de poezii și romanul Alberia. B. a debutat editorial târziu, la 35 de ani, cu volumul de poeme
BOITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285795_a_287124]
-
a folosit pseudonimul Robert Cahuleanu. A mai semnat Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru. A mai colaborat la „Bugeacul” (Bolgrad), „Graiul satelor” (Cahul), „Cuvânt moldovenesc” (Chișinău), „Bacăul”, „Curentul literar”, „Prepoem”, „Vremea”, „Revista literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
A absolvit, de asemenea, Facultatea de Litere și Filosofie, în 1902, cu teza Eminescu și Coșbuc. Note comparative, tipărită un an mai târziu la Blaj, unde era numit preot-profesor. Debutase în 1895 cu o dare de seamă, iscălită Simin, în „Tribuna”. Folosind același pseudonim ori altele (Alexandru, Alfa, Petronius, Pribeag), colaborează în continuare la ziarul sibian, la „Familia”, „Tribuna poporului”, „Unirea”. În 1902, împreună cu A. P. Bănuț și O. Goga, înființează „Luceafărul”, pe care îl conduce până la plecarea din Budapesta. Ulterior, articole
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
tipărită un an mai târziu la Blaj, unde era numit preot-profesor. Debutase în 1895 cu o dare de seamă, iscălită Simin, în „Tribuna”. Folosind același pseudonim ori altele (Alexandru, Alfa, Petronius, Pribeag), colaborează în continuare la ziarul sibian, la „Familia”, „Tribuna poporului”, „Unirea”. În 1902, împreună cu A. P. Bănuț și O. Goga, înființează „Luceafărul”, pe care îl conduce până la plecarea din Budapesta. Ulterior, articole, foiletoane, schițe și nuvele îi mai apar în „Luceafărul”, „Revista politică și literară”, „Țara noastră”, „Lupta”, „Cosinzeana”, „Foaia
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
a-și pune iscălitura, a colaborat cu anchete (literare, politice - îndeosebi la „Facla”) și reportaje, interviuri, cronici teatrale, plastice, muzicale, recenzii, pertinente comentarii pe teme externe, vioaie însemnări pe marginea unor probleme la ordinea zilei, traduceri la „Gazeta Mehedințului”, „Dreptatea”, „Tribuna”, „Țara noastră”, „L’Indépendance roumaine”, „Naționalul”, „Adevărul”, „Izbânda”, „L’Orient”, „Rampa”, „Aurora”, la care a lucrat ca redactor, „Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Gazeta” ș.a. A condus publicațiile „Se zice...” (1922- 1923), revistă săptămânală ilustrată
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
de presă al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. La Brașov a condus, ca redactor-șef, „Gazeta Transilvaniei” (1919-1921) și a fost redactor pentru Ardeal la „Adevărul” și „Dimineața” (1921-1927), „Libertatea” și „Lumea nouă”, director al ziarelor „Patria” (1927-1931) și „Tribuna democrată” (1932); din septembrie 1938 este redactor la „România de Vest”. Între 1928 și 1931 deține deputăția Făgărașului. Se află printre cei care înființează în 1924 revista „Societatea de mâine”, pe care o va conduce, ca editor și redactor-șef
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
După cum se știe, contextul cultural rus al vremii nu prea agrea enigmele. În anii ’60 și ’70 ai secolului al XIX-lea, cultura rusă, mai ales literatura, era dominată de ideologie și propagandă, care, de nevoie, neavînd la dispoziție altă „tribună“, se exprima la megafonul criticii literare. Vladimir Nabokov denunță „dezmățul“ acestei critici literare „progresiste“, care „îi refuza calitatea de scriitor celui ce nu-și dedica romanul sau povestirea demascării jandarmului sau moșierului care își biciuiește mujicii“1. Astăzi pare ciudat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Poporul care se scurgea din toate colțurile Transilvaniei să audă marea veste, se aduna pe câmpia Întinsă din față. Era o roire de necrezut. Cum pe vremea aceea nu erau microfoane, cei ce vorbeau mulțimii adunate se mutau de la o tribună la alta. Pe fețele tuturora se citea fericirea. Era ceva ce te făcea să uiți totul și să nu te mai saturi privind marea de capete ce sorbeau vorbele oratorilor. Seara, În timp ce ne Întorceam spre casă, am trecut pe lângă cimitirul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
suire și coborâre prin toate tonurile nu numai că va conserva vocea, ci va da și reprezintațiunei un farmec deosebit. Însă pe cântătorul de flaut trebuie să-l lăsați acasă daca numai vă aduceți aminte de sensul acestei deprinderi pe tribuna oratorică". Marele cunoscător al artei declamațiunei orale concepe aicea niște punte de vedere foarte importante. Schimbul vocei prin urcarea și coborârea ei nu numai că e importantă pentru cultura tonului, dar încă servă într-un mod deosebit declamațiunei artistice. Baza
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a propune una mai bună", va zice sofistul diversiunilor artificioase. Vedem dar că sofisma are aproape totdeuna izvorul ei într-un interes al situației și că, p[r]in puterea lucrurilor, nu există orator politic care să se suie la tribună fără ca vro sofismă să [nu] se urce alături cu el. De aci rezultă pentru cei ce vor avea a-l combate, precum și pentru. cei cari-l asculta ca judecători, extremă importanță a unei bune logice parlamentare, care-si pune-n
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la 11 septembrie și una preventivă pentru eradicarea terorismului. A acționa eficient împotriva terorismului ar putea dura ani de-a rândul și ar necesita din partea Statelor Unite folosirea întregii sale forțe", au avertizat înalți diplomați de la Washington, citați de "Internațional Herald Tribune". Pentru Pentagon și Congresul american este important să se aplice în continuare doctrina ,,pierderi zero" a se evita trimiterea de trupe terestre și a se baza mai mult pe puterea aeriană și pe armament de precizie cu rază lungă de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
intențiile americane în acest nou război împotriva terorismului. "Statele Unite nu vor face nici o distincție între teroriștii care au comis atacurile și aceia care le-au oferit sprijin", a declarat acesta. Această abordare, susțin experții militari americani citați de "Internațional Herald Tribune", necesită timp, iar America trebuie să fie pregatită pentru un război, și nu pentru o simplă contraofensivă tactică. Iată declarația adoptată de Consiliul de Securitate al NATO: "În data de 12 septembrie, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit din nou, ca
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și tot trecutul acestui popor. Căci cine, mă rog, a făcut trecutul glorios al acestei țări daca nu Domnii și boierii țării? Chiar mai deunăzi n-am auzit oare pe d. Stătescu, după banca ministerială, și pre domnul Brătianu, după tribuna Camerei, zicând că coroana României și a Moldovei au fost coroane de cositor? Nu sunt acestea simțirile unor străini necunoscători de istoria țării? Nu s-au mulțumit a batjocori gloriile noastre naționale, au disprețuit apucăturile, deprinderile, tradițiunile, adică tot ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate încercările opoziției de-a obține declarațiuni clare de la guvern au fost zădărnicite prin sălbătăcia majorității, că nu i s-a lăsat opoziției nici chiar putința de-a se adresa la tron precum au încercat a o face, întîi de pe tribună, apoi prin cerere de audiență. Tăcerea guvernului în privirea celor două cestiuni vitale în preziua alegerilor seamănă prea mult a conspirație ocultă în contra intereselor acestei țări, o conspirație agravată încă prin plecarea regelui în, momentele hotărâtoare. Țara are nevoie de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ta, atunci dă-le gândurile cele bune. Iar dacă nu... roagă-L pe Domnul Dumnezeul nostru să ne aibă în pază. Femeia păși hotărât până în centrul satului, acolo unde clonele montaseră de curând, la cererea lui Stin, un fel de tribună de la care să li se poată adresa mai ușor. Ca de obicei, Stin era prin preajmă, vorbind cu oamenii. Maria zâmbi. Tânărul ei protejat visa acum să îi convingă pe ceilalți să organizeze în fiecare zi câte o slujbă, la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
visa acum să îi convingă pe ceilalți să organizeze în fiecare zi câte o slujbă, la care să se roage împreună și să implore vindecarea... Maria îl prinse de mână pe Stin și mai mult îl tîrî cu ea la tribună, ignorîndu-i mai întîi întrebările și mai apoi protestele. O dată ajunși sus, îl puse să sufle în cornul care semnaliza o adunare importantă și așteptă să se adune clonele. Vorbi apoi: ― S-a întîmplat un miracol. Domnul Dumnezeul nostru a coborât
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pune niciodată pe vreunul din voi mai presus de celălalt. ― Așa să fie, femeie? strigă batjocoritor și Murrelius. Chiar acum asta faci. Ești împreună cu Stin deasupra noastră. ― Eu niciodată... se bâlbâi femeia. Dintr-o singură mișcare fluidă, Stin sări de la tribună și se aruncă asupra lui Murellius. Surprins și deloc obișnuit cu luptele, tânărul încercă să riposteze, dar încasă lovitura de pumn a lui Stin direct în figură. Căzu ca fulgerat, cu gâtul peste rădăcina unui copac iar capul îi rămase
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cine e tatăl copilului! Gîndește-te bine, Benedict, fiindcă altfel vei sfârși precum scârbavnicul tău tovarăș. Stin mai avea un pas și s-ar fi năpustit și asupra lui. Se opri însă la auzul cornului. ― După cum vedeți, acum sunt singură la tribună. E trist ce a făcut Stin, dar o meritați cu prisosință. Cu toții. O să-i spun Abatelui exact care a fost situația. Clonele începură să vocifereze. ― V-a ascuns că el este tatăl copilului până când a aflat ce a hotărât Abatele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mine. Mergeți în colibe și gîndiți-vă la lipsa voastră de suflet! Ca și cum le-ar fi poruncit însuși Dumnezeu, clonele începură să se îndepărteze. Benedict vocifera încă, dar lângă el stătea doar Alicia. Maria coborî cu greu pe scările improvizate ale tribunei și se apropie de Stin. Știa că nu putea risca să se întîlnească cu el într-o colibă. Intimitatea relativă pe care le-o oferea piața centrală era un compromis excelent între frica ei față de reacțiile lui Stin și necesitatea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întregului Imperiu, într-un chip pe care quinții nu ezitau să îl numească drept rușinos, ușurarea și încrederea în viitor pe care le resimțea nu aveau nici un temei. Și totuși, în dimineața aceea absolut splendidă de pe Z, luîndu-și locul în tribuna improvizată pe versantul unei văi adânci, din care urma să asiste la parada care dorea în mod simbolic să anunțe renașterea Curții imperiale, Bella se simțea bine. - Sire, garda imperială e gata să vă prezinte onorul, strigă din centrul spațiului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
deține inițiativa. Și, oricum, după cum m-au asigurat chiar discipolii tăi, partea cea mai interesantă urmează abia acum. Mi-au zis că... Vorbele împăratului fură întrerupte de hohotele de râs ale femeilor și copiilor care umpluseră partea de jos a tribunei dar și întregul versant sudic al văii. Pe urmele carelor de infanterie pășea un grup de vreo treizeci de zeți a căror înfățișare și aer general se deosebeau fundamental de cele ale trupelor umane. Peste trupul lor mătăhălos erau trecute
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se rostogoliră scurt pe pământ și flăcările dispărură ca prin farmec. Cu excepția câtorva efecte de echipament, zeții nu păreau să fi fost afectați în vreun fel de focul dezlănțuit asupra lor. Unul din ei flutură chiar dintr-un membru către tribuna oficială. - Parcă i-a făcut cineva special pentru a fi soldați. Nu ard, sunt mai puternici și mai rapizi decât orice om... - Nu chiar, protestă N'Gai Loon. Orice quint i-ar putea ucide... - Asta ziceam și eu, încuviință Bella
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
detașamente pe câte o planetă. Demonstrația nu se terminase. Allin Perse păși din nou în centrul spațiului de defilare și, la un semn, lângă el veni un grup de oameni care cărau un echipament greu. Cu un bâzâit scurt, în fața tribunei apăru un imens spațiu holografic în care se vedea imaginea cunoscută a planetei Z, filmată de undeva de pe orbită. - Vă vom demonstra acum iscusința prietenilor noștri zeți în arta pilotajului. Camaradul meu, quintul imperial Heyyn Tars, se va întrece cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]