2,825 matches
-
vină cu noi argumente: Uite, dacă asta te consolează, pentru mine a fost și mai greu, eu aveam și dureri foarte mari... Dureri care țineau douăzeci de ore din douăzeci și patru, oricâte calmante luam. Uneori nu numai că schimbam cele trei tricouri transpirate, dar aveam și lacrimi în ochi, ore în șir.... Eu pot să te înțeleg, Bart, știu cât îți este de greu, pentru că am trecut prin asta. Eu consideram fiecare minut de exercițiu o declarație de dragoste pentru fetele mele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
bărbatul. Dar femeia îl amenință ușor cu degetul: Nu-l supăra pe Dumnezeu, Bart. Acum nu mai ești chiar ologit, și mai ai și o cale de vindecare... Alte torturi pentru azi? Pesemne că ai aflat că mai am câteva tricouri, dar asta nu înseamnă că ... Desigur, zâmbi Arm, azi mai lucrăm Worm Movements, Mișcarea larvei, exercițiu prin care acumulezi energie în mai mulți centri energetici. Apoi, Vibrating Qigong, exercițiul cu care ai să închei întotdeauna o ședință de qigong, un
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
zâmbet. Dar ai să-ți speli singur hainele și le punem aici la uscat. Mădălina începu să râdă. Îl ții în fundul gol, mam sau îi dai și lui o rochiță?! Băiețelul o privea îngrozit. Lasă, am să-ți dau un tricou și un șort de la Mădă... * ...O durere cumplită de cap o opri pe Arm din lucru. În biserică era foarte frig, așa că hotărî să continue lucrul acasă. Să lucreze până noaptea târziu, să fie atât de obosită încât să uite
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
m-au lăsat să intru și m-am așezat lângă scena pe care niște inși montau o baterie uriașă, având în spate diverse instrumente de percuție, balafoane și fel de fel de tuburi. Unul cu barbă crescută fistichiu, având un tricou cu Pantera (cred că la mișto, pentru că avea față de om care ascultă jazz), se învârtea printre ei și dădea indicații. M-am bucurat că s-a nimerit așa. Ei îi plăceau mult jazzul și muzica clasică. Am mers odată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu rotile. Fiindcă nu avea nevoie de scaunul de la masă, îl împinsese într-o parte, ceea ce incomoda clienții. Și chiar atunci, un grup de oameni corpolenți, aliniați unul în spatele celuilalt, se întorceau de la tejghea aducându-și tăvile cu mâncare. Purtau tricouri albe pe care scria TRĂIEȘTE AZI (erau probabil dintr-un fel de grup), vorbeau tare și se mutau de pe un picior pe altul ca niște morse uriașe. Unul din ei s-a împiedicat de scaunul răzleț al bătrânului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mai știam exact unde stătea. Am ajuns la 433 aproape automat. Mintea mi se închidea, iar picioarele făceau ultimele treburi. Am apăsat clanța. Era închis. Deschide, am șoptit și am bătut încet în ușă. Hector mi-a deschis. Avea un tricou cu o spirală și ținea între dinți o periuță. M-am trântit pe pat cu fața în jos și aproape adormisem când l-am auzit cum închide lumina de la baie și zice: - Eu am chemat poliția. Nu puteam să dorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
dorm. Și le-am zis că sunt droguri și au arestat pe câțiva. Ai văzut? PLATON Ne hotărâserăm să plecăm la mare. Mama făcea sandvișuri cu gem și le învelea în celofan, tata umfla și dezumfla salteaua, eu îmi aranjam tricourile și slipurile de baie. În casă, activitatea era în toi, toată lumea se agita în mod productiv încă de la ora șapte. Numai bunică-mea se învârtea de colo-colo, își frângea mâinile și dădea indicații timide. Cum maică-mea îi spusese că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
se părea că bărbații de pe trotuar sunt în slip, iar femeile nu au nici sutien. În schimb, atunci când traversau strada, între două treceri furtunoase ale mașinilor, situația se schimba: le vedeam clar hainele și puteam citi până și mesajele de pe tricouri. Asta se întâmpla probabil fiindcă era atâta umbră pe trotuar. M-am întors când am auzit câteva cuvinte familiare rostite de bunică-mea. Am rugat-o să le repete. Ea le-a repetat. Nu-mi plăcea când oamenii mari aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
locurile de bun augur în pustiul arctic. Trebuia să-mi sap singură o ieșire în zid. Oricine, cel puțin dintre cunoscuți, mi-ar fi râs în față dacă i-aș fi spus că lumea îmi devenise deodată neîncăpătoare, ca un tricou intrat la apă. Nu-mi rămâneau decât anumite frânturi, oaze de infinit, ca, de exemplu, după-amiezele când ai mei dormeau și în casă era liniște și abia apucam să-mi încheg câteva fărâme de suflet la loc, privind pe fereastră
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de vară. La puțin timp după ce ne-am întâlnit a apărut Carmina. O știam vag - fusese colegă de an cu noi, dar se lăsase de facultate. Era parcă și mai slăbuță, îmbrăcată cu o fustă roșie plisată și cu un tricou verde, iar la gât purta un lănțișor de argint cu medalion cu Fecioara maria. Ochii, pe care îi ținea întredeschiși, ca și cum ar fi fost pe punctul să adoarmă sau ar fi fost într-un fel de transă, și gura cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
călătorie pe verticală, mult mai mare și mai misterioasă, pe lângă care scrisul nu e altceva decât o excursie la mare cu clasa, asta e marea provocare. Cam în acea perioadă și-a făcut apariția pe la noi pe la redacție, într-un tricou verde fosforescent, cu părul vâlvoi, Gălățanu. Se întorsese de la Paris, unde avusese o bursă de un an. Gălățanu a fost primul om din lume pe care l-am văzut râzând. Râdea ! râsul lui venea dintr-o parte a lumii care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
se exprimă. Uită-te la oameni când mergi pe stradă : oricine, de la puștiul de paișpe ani până la femeile cu fițe îți aruncă mesajul lor, ca pe o vomă, în față : sunt dur, sunt sexi, am bani și așa mai departe. Tricouri, mașini, expresii faciale, totul face parte din Stilul Personal. Oamenii își creează în jurul lor un fel de nor care-i ajută să se simtă speciali, deosebiți de ceilalți... Nimic nu poate fi mai monstruos decât stilul personal. E ca dâra
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
alură de sportiv de performanță, fără pic de grăsime pe el - complet diferit de eschimoșii din poze - a început prin a se lăuda că a mai organizat expediția la care urma să participăm de zeci de ori. Era îmbrăcat în tricou cu mânecă scurtă care îi lăsa descoperiți mușchii de oțel - în timp ce majoritatea noastră (în afara neamțului) purtam pulovere de lână. — Mâine veți părăsi lumea civilizată și nimic din ce veți vedea în următoarele zece zile nu va semăna cu ceea ce v-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
evreu din Bulgaria nu a fost trimis la Auschwitz ! Discuția mă duce cu gândul spre românia, unde nu există pentru omul de rând mulțumire mai mare decât să moară capra vecinului. Plecasem din românia pentru că simțeam că mă sufoc. Purtam tricouri cu „i have no future in this country“. Sentimentul de apăsare și de neputință se amplificase în ultimii doi ani de București, culminând cu hotărârea de a căuta o bursă în străinătate, nu pentru a pleca definitiv, ci pentru a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Încercat În trei camere până am găsit-o pe a Obiectului. Jaluzelele erau trase. Pe mocheta aspră erau Împrăștiate haine peste tot și a trebuit să fac slalom printre ele ca să ajung la pat. Dar iat-o dormind Într-un tricou Lester Lanin. Am strigat-o. Am scuturat-o. În cele din urmă s-a ridicat În capul oaselor pe perne și a Început să clipească. ― Cred că arăt ca dracu’, spuse după o clipă. N-am spus dacă arăta sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Obiectului de a dormi la ea. Doamna Obiect a sunat-o pe Tessie ca să vadă dacă era În regulă și, până la ora unsprezece, eu și prietena mea ne-am culcat Împreună. Mi-a dat să-mi pun pe mine un tricou. Pe pieptul lui scria „Fessenden“. L-am Îmbrăcat și Obiectul s-a hlizit. ― Ce? ― E tricoul lui Jerome. Pute? ― De ce mi-ai dat tricoul lui? am Întrebat, strângându-mă toată la atingerea bumbacului cât tricoul era Încă pe mine. ― Ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Când am intrat pe ușa bucătăriei, am dat peste Jerome. Stătea la masă și citea Weekly World News. Paloarea de pe chip sugera că stătuse acolo mai toată luna. Părul negru, lipsit de luciu, părea din cale-afară de inert. Purta un tricou cu Frankenstein, pantaloni scurți, creponați, și teniși albi, de pânză, fără șosete. ― Iat-o pe domnișoara Stephanides, spuse domnul Obiect. ― Bine-ai venit În hinterland. Jerome se ridică În picioare și-i strânse mâna tatălui său. Urmă o tentativă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ea a venit pe marginea unde stăteam eu În pat. Am simțit-o oprită deasupra mea, uitându-se În jos. Apoi s-a dus de cealaltă parte a patului, și-a scos pantofii și pantalonii scurți, și-a pus un tricou și s-a băgat În pat. Obiectul dormea pe spate. Mi-a spus o dată că oamenii care dorm pe spate sunt În viața de zi cu zi conducători, actori Înnăscuți sau exhibiționiști. Cei care dorm pe burtă, ca mine, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
acestea. Culorile ei păreau să se Înțeleagă cu peisajul american, părul ca bostanul, pielea În nuanța cidrului de mere. Scoase un sunet, apoi tăcu iar. Încet, am tras Învelitorile de pe ea. În semiântuneric i-a apărut conturul, umflătura sânilor sub tricou, dealul molcom al pântecului și apoi luminozitatea chiloților, convergând În formă de V. Nu s-a mișcat deloc. Pieptul i se ridica și i se cobora o dată cu respirația. Încet, Încercând să nu scot nici un sunet, m-am tras mai aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Asta-i bună? La geamantan Tessie nu avusese timp să mă consulte, așa că mă trezisem cu el, cu desenul acela de față de masă. Deschizând geamantanul, m-am simțit mai bine. Înăuntru erau toate hainele pe care mi le alesesem singură: tricourile cu gâtul drept, În culori primare, cămășile Lacoste, reiații cu dungi groase. Haina era de la Papagallo, de un verde crud, cu nasturi din os În formă de corn. ― Trebuie să despachetăm sau putem să lăsăm totul În geamantane? am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
os În formă de corn. ― Trebuie să despachetăm sau putem să lăsăm totul În geamantane? am Întrebat. ― Mai bine am despacheta și ne-am pune geamantanele În dulap, răspunse Milton. Să avem mai mult loc pe-aici. Mi-am pus tricourile ordonat În sertarele de la scrin, ciorapii și chiloții de asemenea, și mi-am atârnat pantalonii pe umerașe. Mi-am dus trusa de toaletă În baie și am pus-o pe poliță. Îmi adusesem luciu de buze și parfum. Nu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca să-mi examinez chipul de aproape. Două fire Întunecate, Încă scurte, se vedeau deasupra buzei mele de sus. Mi-am scos penseta din trusă și le-am smuls. Mi-au dat lacrimile. Hainele mi se păreau prea strâmte. Mânecile de la tricou erau prea scurte. M-am pieptănat și, cu optimism, cu disperare, mi-am zâmbit. Știam că situația mea, indiferent ce-ar fi fost, era un soi de criză. Îmi dădeam seama de asta după comportamentul fals și vesel al părinților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu rubrici frecvente În Playboy, și dintr-o dată, la el În prag, venind din pădurile Detroitului ca Băiețelul Sălbatic din Aveyron, apărusem eu, Calliope Stephanides, de paisprezece ani. Eram un experiment În viață, Îmbrăcat În reiați albi și cu un tricou cu Fair Isle. Tricoul acesta galben pal, cu o ghirlandă de flori la gât, Îi spunea doctorului Luce că respingeam natura, exact așa cum prezicea teoria lui. Probabil că, văzându-mă, Îi venea greu să se abțină. Era un tip cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
era avocat de divorțuri În Philadelphia. Matt era al patrulea copil, mezinul. Îndesat, cu fălci proeminente și cu o voce gâjâită, asprită de tutun, plecase de acasă În vara dinainte după formația Grateful Dead și s-a tot dus. Vindea tricouri imprimate la concertele acestora și droguri când putea. În adâncurile parcului, unde m-a dus, i-am Întâlnit cohorta. ― El e Cal, le spuse Matt. O să se lipească și el pe-aici o vreme. ― Meseriaș. ― Ce, bă, ești cioclu? ― La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
păstrând tradiția (termos și marijuana). În costumul de sirenă, Z. nu prea putea să se miște și stătea Întinsă pe canapea, ca o odaliscă din zodia Peștilor. Coada Îi atârna peste brațele canapelei, picurând. În partea de sus avea un tricou cu fotografia lui Emily Dickinson. În vestiar se auzeau sunete din bazin. Bob Presto ajunsese În punctul culminant al poveștii: ― Doamnelor și domnilor, sunteți gata pentru o experiență electrizantă? Zora și cu mine am Îngânat din buze următoarea replică: ― Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]