3,153 matches
-
ca într-o poezie - cum spunea Maiorescu - puțin, dar să sugerez. Al D-tale, I. Lăudat </citation> (9) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”18 mai 1969”> Stimate tovarășe Călin, 1. Îți mulțumesc pentru atenția arătată, comunicîndu-mi destinul articolului trimis. Eram obișnuit să nu mi se mai răspundă. Cei de la Iașul literar, Cronica înmormîntează articolele cu indiferență totală. Dacă reușești să-l publici în altă parte, bine, dacă nu, nu-i nimic. Am înțeles cum stau lucrurile și m-am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
iulie 1973 Timișoara, str. Aurel Novac, nr. 20 </citation> (2) <citation author=”Ion Maxim” loc="Timișoara" data =”12 august 1973”> Stimate tovarășe Călin, Am aflat acasă, la întoarcerea de la București, răspunsul d-voastră și mă bucur că ați primit articolul trimis. Mă grăbesc să vă expediez și rezumatul comunicării, pentru a ajunge la d voastră în timp util, în eventualitatea includerii în caietul program . Aflasem, tot la București, și data desfășurării Festivalului de la tov[arășul] Laurențiu Fulga 3 care, după cîte
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
avem și noi parte. Cu cele mai bune sentimente, Ion Maxim </citation> (9) <citation author=”Ion Maxim” loc="Timișoara" data =”14 februarie, 1974”> Timișoara, 21 mai 1976 Dragă domnule Călin, Deși bolnav și cu perspective nu prea îmbucurătoare, răspund invitației trimise și vă expediez trei pagini cu cîteva idei ce vor fi, poate, dezvoltate cîndva. Sper să sosească în timp util. Mă bucur că sînteți optimist și așteptați, plin de speranțe, începutul lunii ce vine. Să dea Dumnezeu ca să trăim zile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ele, dar lectura nu-mi dă nici un îndemn să scriu. Cu autorul Razei de cobalt e altceva. Versurile au o anumită factură și scăderea lor cea mai mare este retorismul. în sfîrșit mi-am expus punctul de vedere în cronica trimisă. Aș avea de făcut doar o corectură la ultimul ei rînd: în loc de prolegomenele ei v aș ruga să scrieți primele ei semne. Propoziția ar fi aceasta: „Poate versurile din cartea Rază de cobalt sînt doar primele ei semne.” Al doilea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
apare acest op, sînt sigur. De aceea rogu te să răspunzi ca să avem o evidență cît de cît completă a scriitorilor români de azi, chiar a celor - deocamdată - fără volum, dar cu activitate meritorie. Aștept deci un răspuns la fișa trimisă. Cu cele mai calde sentimente de prețuire și prietenie. Mircea Zaciu P.S. Ce e cu Camilar? Cînd primim ediția? </citation> (6) <citation author=”Mircea Zaciu” loc="Cluj" data =”12.X.[19]75”> Dragă Domnule Călin, Mulțumesc pentru scrisoare și caldele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
seci și banale. Are grijă să transmită multe complimente și salutări lui Wyky (Victor Crăciun). Absolvent al Școlii de literatură și critică literară din Kiseleff 10, I. Friduș (Iacobitz) era redactor șef la Iașul Nou. E sincer când, în biletul trimis lui Labiș, își recunoaște nonșalanța cu care pierde materialele trimise pentru publicare. În cel mai pur stil proletcultist, îi cere poetului să-i trimită altele în care să trateze despre „proiectul de Constituție, combaterea devierii de dreapta, numirea tovarășului Gheorghiu-Dej
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Elena, urmărea să șteargă din memoria fiului existența tatălui, să împiedice continuarea legăturilor afective dintre aceștia. Probabil din acest motiv i-a prezentat lui Mihai automobilul dăruit de Carol ca fiind un dar din partea ei. 5 ianuarie 1929. În scrisoarea trimisă lui Carol de la Cotroceni, Regina Maria își exprima nemulțumirea legată de modul în care era educat Mihai și de persoanele responsabile: „Sunt oare fericită cu Mihai ? Nu e chiar pe deplin. E păzit cu o gelozie nejustificată. Este, cred, bine
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Într-unele străzi de pe cuprinsul țării s au instalat aparate automate, care controlează durata staționării. În New-York și Chicago, se plăteau ulterior tineri șoferi cu ora, pentru a ține mașina În mers, atâta timp cât se convenea. La ora stabilită, mașina trebuie trimisă, acolo unde se hotăra. De aici de sus vedem orașul, al cărui plan Îl avem și pe o hartă instalată lângă lunetă. Statul New-York are o suprafață de 127.433 km², populație 14 milioane de locuitori. E cel mai populat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
auzit vorbind românește, ne salută și ne spune că e româncă. Părinții ei sunt din Medgidia; ea extrem de măruntă, cu soțul ei, un al doilea Garry Cooper, american, e În excursie. Locuiesc În Detroit. Ne-am fotografiat. Răspuns la fotografiile trimise nu am primit. SUA are câteva rarități. Acestea sunt: cascada Niagara, parcul Yellowstone, pădurile de Sequoia giganteia, Crater Lake, Great Canyon, deșertul pictat, pădurile pietrificate, natural brige (podul natural suspendat), canionul diavolului, grota cu lilieci (din Texas). Lumea veche a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Paris și românii aflați în Franța se practică un alt tip de relații, bazate pe solidaritate, încredere și sprijin necondiționat. Nu era o vorbă în vânt expresia "dacă ai ceva de rezolvat, du-te la consulul Bar". Într-o scrisoare trimisă consulului de o româncă stabilită în Franța, aceasta a adresat următoarele aprecieri: "Am fost de multe ori înainte la secția consulară a ambasadei, dar niciodată nu am fost tratată cu atâta deferență cum a făcut-o secretarul dumneavoastră de la ghișeu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Lehmbruck", în organizarea unei remarcabile expoziții omagiale, care s-a bucurat de mare succes. Activitatea sa diplomatică a fost fructificată prin informări politice operative, ca și prin lucrări de analiză și sinteză pe diverse teme de interes pentru țara noastră, trimise Centralei M.A.E. A participat la sesiuni pe linie interparlamentară, respectiv, organizații regionale. În colaborare cu reprezentanții landului Austria de Jos, a reușit să determine participarea județelor Dunărene din România la activitățile de colaborare din cadrul ,,Comunității de lucru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
companii americane din domeniu. A prezentat, de asemenea, date concrete privind avansul tehnologic în domeniu al companiilor americane față de întreprinderile românești, ceea ce ar justifica din plin interesul României de a conlucra cu companiile americane. Ministerele de resort au apreciat raportul trimis și au mulțumit Ambasadei Române din Washington, pentru buna organizare a vizitelor și ajutorul competent dat acestor delegații pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin aceste vizite și raportul obiectiv și competent trimis de diplomatul român care a însoțit vizitele delegațiilor române
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politice operative în baza relațiilor stabilite și pe baza convorbirilor avute cu membri ai Corpului Diplomatic, atașați militari, oficiali ai țării de reședință, precum și a analizelor proprii, rapoarte și informări privind politica internă și externă a țărilor respective. În materialele trimise, s-au prezentat și propuneri concrete privind posibilitatea amplificării relațiilor României cu aceste țări. A elaborat note și propuneri pentru o conlucrare rodnică între România și țările în care a lucrat pe plan internațional, în conformitate cu principiile de politică externă promovate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prima oră, a editorialului din "Scânteia". La sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50 asemenea șantiere ale tineretului împânziseră România, în paralel cu cele concentraționare. Șantierele "Salva Viseu" ori "Bumbesti-Livezeni" - unde fuseseră expediați așa-ziși voluntari, alături de malagambiști și cosmopoliți, trimiși acolo de Miliție în scop de reeducare - formau obiectul activității C.C. al U.T.M., ocupând un spațiu prioritar în propagandă presei, radioului și chiar a cinematografiei, primul film, "Răsună valea", realizat în 1949, a prefațat industria cinematografică comunistă românească. Secția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
un lung-metraj de referință. Până și intercalările din text de citate biblice sau din clasici ai literaturii joacă rolul acelor inserturi de altădată din filmul mut. Sunt multe pagini de mare emoție în această frescă a suferinței: stupoarea, deruta soldaților trimiși să aresteze noaptea niște "dușmani ai poporului" când, privind pe geamul colibei unde stăteau "dușmanii", dau peste imaginea unei mame dormind alături de cei șase copii mici ai ei; înmormântarea concomitentă a unei nepoate și a bunicii sale; agonia și uciderea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
clipă de eventualitatea altei editări în spațiul românesc. Totuși, ținând seama de numele prestigioșilor specialiști implicați în stabilirea textului de acum tipărit, s-ar putea da oarece crezare legitimității demersului filologic. Dar mă-ntorc și zic: care manuscris original? Dactilograma trimisă mie (și pe care o am în față când scriu aceste rânduri), destul de incomod de descifrat (au fost utilizate mai multe mașini de scris cu panglica în suferință și caractere diferite, unele, fără diacritice) conține corecturi cu cerneală datorate, evident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să plece. Mai întâi a plecat Pr. Frascella cu un însoțitor, apoi, în iunie și Pr. Petricca cu un altul, cu promisiunea că încetate războaiele s-ar fi reîntors fără șovăială în Transilvania împreună cu confratele său de nedespărțit. În scrisoarea trimisă secretarului Sf. Congregații îl ruga să-l înștiințeze de acest lucru pe Pr. Frascella pentru că între ei nu exista doar o legătură de sfântă prietenie ci și un pact sacru: Pentru ca, dacă ar fi prins de corsari (pirați), să poată
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
tum in ista, tum in finitimis provinciis reperiantur, illos tibi accurate commendandi occasionem perlibenter amplectimur. Mai apoi și Sf. Congregație de Propaganda Fide, în timpul controverselor din această perioadă de la Iași cu preoții iezuiți, i-a apărat tot pe Misionarii Conventuali trimiși direct de aceiași Congregație. E adevărat că spre 1650 și în continuare, misionarii noștri se plângeau că adesea nu mai primesc subsidii; însă aceasta nu depindea de Sf. Congregație, ci de situația politică tulbure care ne împiedica și făcea aproape
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
să aibă locul din Bacău, după cum mi-a făcut aluzii de multe ori; deși lamentația poporului s-a făcut într-o audiență publică a întregii Provincii, nu și-a atins scopul, pentru că domnitorul a fost foarte înțelept. În aceiași scrisoare trimisă Mons. Ingoli, din Bacău pe 10 aprilie 1649, cu un an înaintea morții sale, Mons. Bandini descrie și înșiră pagubele lui Beke: Am scris de mai multe ori Sf. Congregații în favoarea Părintelui Pàl Beke, din Compania lui Isus văzându-l
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ei: orientali la europeni, europeni la orientali, ei nu ne înțeleg graiul, noi nu-l înțelegem pe al lor și ne continuăm drumul, în paralel, fără să ne amestecăm, străini... Vizita se sfîrșește în Sala de Ceai, plină de darurile trimise Emirului de alți mai mari ai lumii. Sobele sunt din faianță olandeză, oglinzile din cristal de Veneția, porțelanul și ceramica din toate colțurile lumii. Ne pregătim să ieșim în parc, noi și bătrînii, dar mai zăbovesc o clipă în fața unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ținut să-i precizeze că poziția guvernului român și animozitatea presei române Împotriva Austro-Ungariei fac problematic rezultatul apropiatei Conferințe de la Londra În chestiunea Dunării, și că Austro-Ungaria nu va ceda nimic. La 7 februarie 1883, Kalnoky i-a reproșat trimisului român că guvernul, În afară de dușmănia Austro-Ungariei la Dunăre, tolera mișcări și ziare iredentiste și nu se opunea „agitațiunii făcută de străini”, fapt care „ar putea să aibă consecințe supărătoare”. Semnarea Tratatului de la Londra la 10 martie 1883, a reprezentat o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lîngă Tripoli, un oraș situat la vreo 90 de km nord de Beirut. Acolo s-ar adăposti gruparea islamistă Fatah al-Islam, aliată fidelă a organizației Al Qaida și care ar avea în tabără și un centru de antrenament pentru teroriști trimiși apoi în Europa și SUA. Înarmați până în dinți, extremiștii au ripostat violent, astfel încât, pînă luni după-amiază, se înregistraseră mai mult de 50 de morți, din care 27 de militari, și aproximativ 110 răniți. Unii s-au mirat de acest nou
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
la concluzia că ciclurile economice sunt direct legate de înlocuirea capitalului fix; în Anglia, în medie, înlocuirea unor utilaje s-a făcut după circa 5 ani, de unde el a desprins concluzia că ciclurile economice erau de 5-7 ani. În corespondența trimisă lui Engels, el i-a cerut să verifice cât de des are loc înlocuirea utilajelor într-o întreprindere. Engels i-a răspuns că niciun capitalist nu își poate permite să înlocuiască atât de des utilajele pe care le are în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
totdeauna că vor avea loc schimbări. Rușii profită de această agitație pentru a obține, prin dragomani, secretele și decretele Sublimei Porți și, prin domni, deschiderea granițelor otomane pentru emisarii, oștenii și oștirile lor...” Cele ce urmează sunt extrase din memoriul trimis Afacerilor Străine, la 5 septembrie 1804, de Flury, consulul francez de la Iași: Încă de la 1772, Rusia reclamă pe față posesiunea sau cel puțin independența acestor două Principate; și dacă dezmembrarea Poloniei, propusă în acea vreme de Prusia, determină pe Caterina
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Nu este de mirat, date fiind moravurile rusești, ca armata de ocupație să fi făcut uz de fel de fel de mijloace, pentru a nu evacua niște țări în care se puteau face afaceri atât de bune. Pe lângă nesfârșitele memorii trimise împăratului, pentru a-1 convinge de utilitatea neapărată a unei ocupații prelungite, ei mai încercară să obțină de la boieri o petiție, prin care ei ar fi cerut țarului, ca o favoare, menținerea corpului de ocupație. S-ar fi făcut chiar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]