2,711 matches
-
lumea. Fără de negativitate, devenirea progresivă nu ar fi fost posibilă. Dacă Dumnezeu ar fi prevenit păcatul, libertatea omului ar fi fost de-a pururi nulă. În consecință, soluția care s-a impus a fost aceea a îngăduirii lui. Simbolic privită, truda omului asupra pămîntului echivalează cu lucrul asupra lui însuși, cu o (auto)perfectare pe care în generozitatea lui Dumnezeu i-a îngăduit-o. Se ascunde în această generozitate germenele unei alte predeterminări: aceea a mîntuirii omului căzut în păcat. Conchidem
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că acolo s-a produs nu demult o defrișare. numai lăstărișși-un topor fără coadă ros de rugină Manuela Dragomirescu Abia În urma acestei prime impresii, putem aborda un alt orizont În care să simțim vigoarea naturii care renaște și degradarea vestigiilor trudei și ambițiilor umane. Lăstarii și iarba vor fi mereu biruitoare pe meterezele cetății. Chiar dacă, mai versați În modul de a gusta haiku-ul, simțim simultan imaginile concrete și simbolismul lor, simțim la fel de bine că există o ierarhie a straturilor Înțelesului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu vrea decît să ne aducă Într-o zi de Întîi mai undeva unde o piele de cal se usucă la soare. Acolo, sărbătoarea muncii s-ar putea să se ofilească În perspectiva acelei piei uscate de atîtea zile de trudă. Asta doar pentru că am văzut acea piele chiar de ziua muncii. Și poate ne-a răsărit În gînd și pielea vreunui truditor, uscat și el, numai piele și os, sorindu-se pe banca de la poartă. LÎngă pielea calului Întinsă pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
realitatea, fisuri care ne permit să scrutăm prin deschiderea lor orizontul simbolic al poemului. De obicei, calul este resimțit ca un animal nărăvaș și nobil. Aici Însă a rămas numai relicva animalului de povară care și-a isprăvit viața de trudă. Din animalul istovit, uscat, piele și os, se odihnește acum la soare numai pielea. E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e Întinsă pielea calului, să stea la soare, și el ostenit, doar ciolane și piele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
unui rău atât de mare și pregătirea făcută cu iscusință ar fi târât în prăpastie inimile multor oameni simpli. Mintea omenească este atrasă ușor spre partea cea rea, fiindu-i mai ușor să zboare în larg decât să meargă cu trudă pe calea cea strâmtă”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea Papei Syriciu către Biserica din Mediolanum. Syriciu către Biserica din Mediolanum, 2, în PSB, vol. 53, p. 200) „Să fie așadar anatematizați de noi și de toți, și să fie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
plăti această moarte, și apoi nu-i mai pasă de moarte. Dar până atunci îi păsase ca nimănui altuia, și spune asta limpede nu o dată. Se simte bine că războiul, pentru care era făcut, i se pare crâncen și zadarnic: truda atâtor zile și a atâtor nopți ca să răpună oameni viteji și să le ia femeile, atâtea suferințe aduse unor oameni care nu i-au făcut rău. În schimb, spusele lui, de-a lungul întregii epopei, abundă în prețuirea vieții ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mai degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, 119 și să se întoarcă acasă, cu Patrocles. Nu fără prada adunată, timp de aproape zece ani, lângă Troia. Și s-o adauge acolo averilor sale, nu puține nici ele. Să trăiască în tihnă ani după
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ce bun sptăpân am eu“; „...hai, duhule, / Mai ai puțin, și vei fi liber“; „O să fii liber/ Ca vântul munților“; „Duh brav, în schimb liber poimâine / Te slobozesc“; „— Îți place? — Îmi place, vrednicie. / Vei fi liber“; „Curând va conteni și truda mea, / Și tu vei fi iar liber (and thou shalt have the air); doar puțin / Mai trebuie să mă slujești“; „Ce mult o să-ți duc dorul, Ariel / Și totuși vei fi liber“; „Ai grijă, Ariel! / Te ntorci apoi, copile, -ntr-ale
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
plăti această moarte, și apoi nu-i mai pasă de moarte. Dar până atunci îi păsase ca nimănui altuia, și spune asta limpede nu o dată. Se simte bine că războiul, pentru care era făcut, i se pare crâncen și zadarnic: truda atâtor zile și a atâtor nopți ca să răpună oameni viteji și să le ia femeile, atâtea suferințe aduse unor oameni care nu i-au făcut rău. În schimb, spusele lui, de-a lungul întregii epopei, abundă în prețuirea vieții ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mai degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, și să se întoarcă acasă, cu Patrocles. Nu fără prada adunată, timp de aproape zece ani, lângă Troia. Și s-o adauge acolo averilor sale, nu puține nici ele. Să trăiască în tihnă ani după ani
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ce bun sptăpân am eu“; „...hai, duhule, / Mai ai puțin, și vei fi liber“; „O să fii liber/ Ca vântul munților“; „Duh brav, în schimb liber poimâine / Te slobozesc“; „— Îți place? — Îmi place, vrednicie. / Vei fi liber“; „Curând va conteni și truda mea, / Și tu vei fi iar liber (and thou shalt have the air); doar puțin / Mai trebuie să mă slujești“; „Ce mult o să-ți duc dorul, Ariel / Și totuși vei fi liber“; „Ai grijă, Ariel! / Te ntorci apoi, copile, -ntr-ale
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Cel de al doilea aspect privește istoria limbii române și este prezentat de Maior sub formă de „Dialog pentru începutul limbei română între Nepotu și Unchiu”, redactat de autor în 1819 (în Lexicon: p. 54 102). În sfârșit, nu puțină trudă l-a costat pe Maior „cercarea rădăcinii cuvintelor ca să se vadă a fire asemenea altor cuvinte în limba italienească, spaniolească și frâncească, sau din aceste (limbi) luate”. Pentru a descoperi latinitatea limbii române, spune Maior, este suficient să înlături de pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
contra latinismului pur în constituirea limbii române, el urmărea să descopere elemente autohtone prin care să contracareze slavismele, maghiarismele și turcismele care, aduse teoretic și eșalonate după secolul al optulea, se insinuau ca inerente perioadei de început a limbii române. Truda etimologică a lui Hasdeu a fost din capul locului zădărnicită de viziunea eronată asupra constituirii peisajului etnolingvistic din estul Europei. Perceperea realistă a acestui peisaj impune să considerăm pe gordin produs al limbii române, cum sunt și goldan, holdă, plod
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
scăpat de parșivii cei de saxoni" (Gorovei, 1930, p. 116). După întoarcerea de la Congresul antropologic de la Roma, în mai 1894, îl cheamă pe Artur Gorovei la el pentru o chestiune "foarte importantă", însă după ce-i arată materialul strâns cu atâta trudă despre audiția colorată, evită să abordeze problema delicată pentru care-l chemase. Într-o ultimă scrisoare către cărturarul din Fălticeni, datată 17 februarie 1895, îl anunță pe acesta că nu a putut pleca în Italia. Este tratat în clinica unui
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
mai urât și mai gustos pește din lume, apoi barbunul, peștele-dulgher și multe alte specii mediteraneene), o cotriade bretonă (macrou, merlucius, sardină, adică pești ieftini, căci supa aceasta o făceau pescarii din ce le rămânea nevândut după o zi de trudă pe mare), o matelote din Normandia (diferite specii de calcan, scoici, creveți), o caldeirada portugheză (anghilă, merlucius, dar și homar, creveți, scoici), o uha rusească (începând din secolul al XVIII-lea, aceasta se face exclusiv cu pește, în special din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
consideră senzația și automișcarea, atribute ale materiei, iar conștiința, manifestarea acesteia în stadiul superior organizat. Gloria lui Diderot este legată de Enciclopedie, capodopera Luminilor, în 35 volume, realizate de 150 colaboratori, între care mulți medici, și apărută sub redacția și truda sa și a prietenului său D’Alembert — autorul Tratatului despre dinamică (1743), a unei clasificări a științelor și al Discursului preliminar la Enciclopedia subintitulată explicativ: Dictionaire raisonné des sciences des arts et des métiers (1751 - 1772). Diderot este colosal prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Albatros, București, 1995. Olăreanu, Costache, Ucenic la clasici, Editura Allfa, București, 1997. Olăreanu, Costache, Frica, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Papadat-Bengescu, Hortensia, Logodnicul, Editura Junimea, 1986. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, Editura Albatros, București, 1990. Papilian, Victor, Coana Truda, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1988. Pătrășcanu, D. D., Opere alese, vol. II, Editura Junimea, Iași, 1972. Peltz, I., Nopțile domnișoarei Mili, Editura pentru literatură, București, 1969. Peltz, I., Actele vorbește!, Editura Minerva, București, 1971. Petrescu, Camil, Mitică Popescu, Editura Albatros, București
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Loredana Ilie, Pișicherul postcaragialian, "Buletinul Universității Petrol-Gaze", din Ploiești,vol. LV, seria Științe Umaniste, nr. 4/2003, pp. 7-13. 40 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 282. 41 Victor Papilian, Nuvele bărbierești, în volumul Coana Truda, Editura Dacia, ClujNapoca, 1988, p. 44. 42 Victor Papilian, op. cit., p. 48. 43 Ibidem. 44 Idem, p. 50. 45 Nicolae Florescu, Postscriptum la Mircea Eliade, Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, Editura "Jurnalul literar", București, 2000, p. 167. 46 Mircea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i decât acela al forței și al vicleniei, căci omul a putut să devină om numai pentru că nu s-a ferit din calea animalului de pradă... și a vrut să-l întreacă... * ...Zăpada ajunge până la genunchi. Fiecare pas e o trudă, fiecare pas o biruință. Codrii bătrâni ai Fălciului, acoperă aici, coama dealului Rediu-Mârzac... Prin rămurișul îngreunat de zăpadă, al coroanelor, pătrunde tăcută dimineața de iarnă. Trunchiuri uriașe de fagi și goruni străpung ziua cenușie, dar puterea din inima stejarilor pare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și toamna căldura era suportată de vrednicii gospodari și odraslele lor, dar vara, când soarele dogoritor pogora asupra suflării sălașului, amestecându-se cu praful, purtat de vânturile năpraznice, sătenii parcă erau niște sfinți pustnici de la lăcașurile Eladei. De cele mai multe ori, truda lor era sortită pieirii, seceta punând stăpânire peste întreaga suflare, chiar și pădurea suferind da această molime a arșiței dogoritoare. Băieții starostelui au mers la dascălul Ioan să găsească vreo ieșire din greaua încercare la care erau supuși locuitorii sălașului
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului de hatmanul Barnovschi, se îngustă la trecerea Bahluiului, lățindu-se la vederea Bisericii Sf. Gheorghe, aflată în apropierea Curții. Domnul descălecă și păși în întunecimea sălii tronului, luminată, sporadic, de lampioanele aduse cu multă trudă de la Veneția, loc de surghiun al tinereții sale mult prea zbuciumate. Vodă se închină la icoana Sf. Gheorghe, purtătorul de biruință, mulțumind pentru darurile aduse. Apoi, porunci logofătuluiDumitrașcu să vestească aprozii începerea Divanului. Lângă domn, Radu diacul, un tânăr înalt
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
scrisoarea părintelui Varava, să faci ceva pentru mănăstire, vechiul regim privind întotdeauna cu ochi răi religia, menținând aceste sfinte lăcașuri ale lui Dumnezeu într-o sărăcie descurajantă, ceea ce a dus pretutindeni la micșorarea numărului călugărilor, Am reușit acum cu destulă trudă să ridicăm aceste clădiri noi care să poată primi omenește mulțimea de credincioși veniți din toată țara la sărbătorile noastre, N-aș vrea să par acum inoportun și să-ți tulbur liniștea pe care Dumnezeu nădăjduiesc că ți-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nume, petrecându-și cea mai mare parte din viață sus pe schelă, uneori și prânzul urca pe frânghii deodată cu mortarul, uneori râsete la vorbe deșucheate, apoi glume pe seama vreunui ucenic cu rău de înălțime și piatra dură lucrată cu trudă după planurile tainice ale Maestrului, se spune că nu doarme de teamă ca nu cumva, printr-o vrajă dibace, cineva să-i fure faimoasele desene, toată noaptea arde opaițul în odaia lui, la picioarele mele Roma și-aș rămâne aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
apreciază și mă bucur că astfel voi fi întotdeauna înconjurată de prieteni. III. Roade ale imaginației, creativității și exercițiului ” Compunerea-i precum o casă, Este a ta și e frumoasă; Tu ai făcut-o, cu gândire Și-n ea e trudă și simțire” (Marcela Peneș) Prima zi de școală Andrei Andrieș Îmi amintesc cu drag de acea zi plăcută de toamnă cu soare blând ce lumina pământul și cu frunze galbene și arămii ce cădeau alene și formau covoare foșnitoare. Era
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
soare și aleargă după dame, se bucură adică de vârsta lui, eu mă autoclaustrez Între pagina albă și cea tipărită. Când nu mai pot să mă plimb prin lumile altora, Încerc să intru În lumea mea, dar efortul rămâne sisific; truda e atât de imensă, că nu Înțeleg această vană Încăpățânare; Îmi convoc eul cel mai autentic și provoc atâția martori să vorbească; după ce au vorbit toți și recitesc urmele lăsate, nu mă recunosc În nici una dintre mărturiile lor. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]