2,172 matches
-
slava deșartă). De asemeni, unele sunt puse în mișcare de cauze externe (arghirofilia și mânia) pe când altele sunt determinate de cauze interne (lenea și tristețea). Pentru că cel stăpânit de aceste patimi suferă de o boală dublă, atât sufletească cât și trupească, este necesar ca și tratamentul să fie dublu. Deși toți oamenii sunt asaltați de aceste vicii, fenomenul se petrece în mod diferit de la om la om. Convorbirea a VI-a (17 capitole) tratează despre uciderea sfinților și este susținută de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fixa bine pe această cale, fuge înapoi. Mintea este foarte mobilă, adevăr exprimat de Scriptură, însă și de inimă. De noi atârnă statornicia inimii în bine, urcările, adică gândurile care duc la Dumnezeu sau coborârile, adică toate cele pământești și trupești. Războiul cu duhurile și cu patimile poate fi dus, după spusele părintelui Serenus, folosindu-ne de câteva arme: credința, platoșa dragostei și coiful nădejdii mântuirii. Cu referire directă la diavol și la ispite, Serenus precizează că oamenii sunt permanent ispitiți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
36 de capitole) este susținută de Avva Isaac și are în centru problematica rugăciunii. Avva Isaac subliniază că desăvârșirea călugărească impune stăruința neîncetată în rugăciune. Ca să putem realiza o rugăciune curată, este necesar să eliminăm total orice gând la cele trupești și orice grijă legată de cele materiale. Acestea trebuie uitate cu desăvârșire și, în același timp, trebuie înlăturate patimile. După aceea, preocuparea de bază să fie înainte de toate smerenia sau umilința, zdrobirea inimii, curăția sufletului și luminarea Duhului Sfânt, adică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
neîntreruptă și efortul constant al citirii cărților sfinte. Avva Cheremon analizează treptele sau gradele neprihănirii sau curăției: 1) rușinea; 2) nezăbovirea minții în gânduri de poftire; 3) anihilarea oricărei dorințe la vederea vreunei femei; 4) să n-aibă nici o tulburare trupească în starea de veghe; 5) să rămână impasibil atunci când se atinge tema înmulțirii speciei umane, să nu aibă gânduri necurate; 6) să nu fie amăgit în timpul somnului de vedeniile înșelătoare ale femeilor (cap. 7). În aceste pagini se face diferența
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din trupurile altora; este un semn mai măreț să oprești prin virtutea răbdării pornirile ucigașe ale mâniei, decât să poruncești stăpânitorilor văzduhurilor; este de mai mare folos să-ți ferești inima de mușcăturile lacome ale deznădejdii, decât să îndepărtezi bolile trupești ale altora; este o virtute mai mare să-ți vindeci bolile propriului suflet, decât pe cele ale trupului altuia (cap. 8 ). Cuvântarea a XVI-a (28 capitole) cuprinde învățătura despre prietenie pe care Avva Iosif o prezintă în fața lui Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
modul de viață al monahilor ca și continuatori ai tradiției Bisericii, și care se străduiau să respecte îndatoririle principale: renunțarea la toate formele de îmbogățire materială, renunțarea la propria voință în favoarea ascultării, închinarea propriei ființe lui Dumnezeu prin castitatea trupească și puritatea inimii. Pentru Cassian, ,,scopul vieții monahale era de a se pregăti pentru cetățenia cerească și de a anticipa, chiar dacă fugar și imperfect, bucuria deplină ce va fi atinsă acolo” . Teologia duhovnicească a lui Cassian este accentuat hristocentrică, astfel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
enumerate în opera lui Cassian au fost următoarele: -chipul lui Dumnezeu în fiecare persoană umană a fost alterat; -fiecare persoană umană a devenit muritoare; -lucrul cel mai important este faptul că fiecare persoană a devenit subiect al luptei dintre tendințele trupești și cele duhovnicești. Deși prin păcatul săvârșit de protopărinții noștri Adam și Eva s-a prejudiciat profund natura umană, totuși chipul lui Dumnezeu în om nu a fost distrus. Adam a căpătat cunoștința răului, pe care nu o avea, dar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
trup și duh. Condiția umană e fragilă și înclinată spre păcat și depinde doar de puterea harului pentru ca ea să se ridice deasupra naturii căzute. Lupta reală se dă în inimă pentru că în ea se află înclinația către plăcerile trupești. De aceea, inima trebuie să fie curată. Lumea, adică creația, a fost făcută pentru om, pentru ca acesta să o întoarcă în dar lui Dumnezeu. Lumea a fost creată perfect, dar cu o perfecțiune în devenire, tocmai pentru că este destinată unui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
zilnic soțiile altora; deși era mânat de firea pătimașă a celor mânioși. Vărsa lacrimi, mișcat de durere, când auzea cuvinte necuviincioase în timpul veseliei; postea fără să reproșeze celor care mănâncă. Mai mult, lua parte la mese, dorind ca între mâncările trupești să împărtășească, totodată, bogății sufletești. Că dacă mânca totuși undeva, mânca puțin și, mai ales, mâncăruri comune. Din această cauză, socotesc ca cel mai mare gen de înfrânare să fii între plăcerile omenești și să păstrezi măsura cumpătării. Dar, ca să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
asum] titlul de Qoheleth (înv]ț]tor). Viață este deșert]ciune - așa își începe el jalea. În virtutea statutului, a bog]ției și puterii sale (asemenea lui Solomon), el își putea satisface orice capriciu, de la pl]ceri spirituale la pl]ceri trupești (vin, femei și cântec), de la acumularea de bog]ții și învestirea în proiecte de construcții pan] la nebunie și pierderea rațiunii. Toate acestea erau lipsite de semnificație. Într-adev]r, soarta oamenilor, fie ei înțelepți sau lipsiți de judecat], fie buni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trecutul s]u colorat, Sfanțul Augustin, în ale sale Despre sfântă virginitate și Despre c]s]torie și concupiscent] a devenit cel mai mare sistematizator și cizelator al unei tradiții care îi îndemna pe oameni s] renunțe la pl]cerile trupești în favoarea idealului mai înalt al contemplației. Conform liniei sale de gândire, sexul, înaintea c]derii lui Adam și a Evei, era neîntinat de pasiunea arz]toare, fiind controlat și ținut în frâu de c]tre minte. Odat] cu p]catul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cump]tare și bune moravuri. Secole mai tarziu, Sfanțul Toma din Aquino, f]cea s] r]zbat] ecouri ale concepției sale despre sex în Summa Theologiae, ameliorând ins] într-o anumit] m]sur] neîncrederea lui Augustin fâț] de pl]cerile trupești și de bucuria în interiorul c]s]toriei. În timp ce era de acord cu majoritatea pozițiilor augustiniano-tomiste cu privire la sex, Luther a respins celibatul că ideal. În a sa Scrisoare c]tre cavalerii Ordinului Teuton, Luther a f]cut observația c] puțini sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punctul de vedere asupra necesității despărțirii celor două funcții, implicit asupra autonomiei bisericii în raport cu voința autocratului laic: ... cununa cea împărătească are despărțeală de mitra cea arhierească și împăratul care se nevoiaște pentru binele și folosul norodului său, atâta la cele trupești și trecătoare, cât și la cele sufletești și duhovnicești, măcar că nu are acea vrednicie (arhierească), iară plata îi iaste de la Dumnezeu întocmai cu episcopii cu carii ar fi mai râvnitori și să face el diadoh apostolilor, carii sunt împărați și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gândul iaste povățuitoriu bunătăților, iară patemelor sângur țiitoriu, și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte ale întregăciunii minții; că sângur țiitoriu patemelor iaste gândul. Iară întregăciunea minții iaste biruința pohtelor. Și dentru pohte unele sunt sufletești, altele trupești, și acestora amândurora gândul să arată a birui. (Ion Zoba din Vinț. Pentru sângurul țiitoriul gând. BAR, CRV 86: 740 II, 741 I) Simbolistica "recipientului [a trupului, n.n.] și a habitatului" (în terminologia lui Durand) include și motivul cupei, relevant
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
uniunii lor25. Încetul cu Încetul, obiceiul de a dormi singur Într-un pat, Într-o cameră separată, a devenit mai răspândit. Genul de contact corporal generalizat caracteristic Evului Mediu târziu a devenit o sursă de jenă. Manifestările publice de poftă trupească și sexualitate, atât de obișnuite În Evul Mediu, au devenit tabu În casele bune. Relațiile sexuale au devenit din ce În ce mai mult un act privat, care avea loc În spatele ușilor Închise 26. Baia, care Înainte era o activitate comunală, a fost de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă în bolile psihice. N. Mavrocordat afirmă: "ca și bolile trupești, așa și cele sufletești se întorc de obicei"42, iar pravilistul corelează această periodicitate de faptele lunii: "la schimbarea lunei fiind de boale ce avem turbat și turbat să fie socotea". Medicina populară, apoi cea cultă, în realitate ecouri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească" solicitând internarea sa într-un spital "făcându-i poftire și a regula localul și chipul ce le va socoti pentru curarisirea sa și a împărtăși pe Departament spre a se înainta
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească" solicitând internarea sa într-un spital "făcându-i poftire și a regula localul și chipul ce le va socoti pentru curarisirea sa și a împărtăși pe Departament spre a se înainta lucrare întrucât privește strămutarea numitului". Departamentul Treburilor din lăuntru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
38) Nu mai ai scăpare [nu mai poți fi scăpat] din mâna mea! (Ispirescu); (39) Boala asta n-are leac [pentru ea nu se găsește leac]. d. Complementul e o trăsătură caracteristică sau o însușire inerentă a vieții sufletești sau trupești a omului (sau a unei ființe); de cele mai multe ori se redă prin "a fi înzestrat cu..." - a avea bunătate "a fi bun"; a avea curaj/îndrăzneală "a fi curajos/îndrăzneț"; a avea putere "a fi puternic"; a avea dar/talent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dreptate, că aceia vor sătura. (Matei 5, 6). Cei flămânzi și însetați de dreptate sunt toți cei ce doresc cu ardoare să înfăptuiască și să se înfăptuiască binele. Această dorință este tot atât de firească și continuă ca și foamea și setea trupească. Au dat dovadă de aceasta puternică dorință îndeosebi sfinții și martirii care pentru Hristos au părăsit familie, avere, voie proprie și s-au nevoit cu trăirea unei vieți de înaltă spiritualitate. „A fi flămând și însetat de dreptate” mai înseamnă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
tare ca vom primi dreptatea noastră, dacă nu chiar în viața aceasta, ca femeia stăruitoare din parabola judecatorului nedrept (Luca 18, 2-7), desigur, în viața viitoare. Simțul dreptății este atât de înrădăcinat în ființa omului, încât este asemănat cu nevoia trupească de hrană și apă, fără de care omul nu poate trăi. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei 5, 7). Milostenia creștină își are izvorul în iubirea de Dumnezeu și de aproapele (Matei 22, 36-39) și constă din ajutorarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
față de alții înseamnă - spune sfântul Ciprian - a imita cu adevărat pe Tatăl ceresc”, care este însăși milostivirea. Mântuitorul, Care este modelul desăvârșit al milosteniei (Matei 11, 32; Marcu 8, 2), ne-a arătat că la judecata de apoi faptele îndurării trupești și sufletești sunt acelea care ne vor deschide porțile fericirii veșnice (Matei 25, 34 40). «Chipurile de a milui cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur<footnote id="9">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Matei; P.G., LVII, 227
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Sfântul Ioan Gură de Aur<footnote id="9">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Matei; P.G., LVII, 227<footnote> sunt felurite și porunca aceasta este întinsă». Acestea sunt cuprinse sintetic de Biserica noastră în cele șapte fapte ale îndurării trupești și cele șapte fapte ale îndurării sufletești. Condiția principală a milosteniei cu adevărat creștine este ca ea să izvorască dintr-o iubire sinceră față de Dumnezeu și de aproapele. Femeia văduvă care a dăruit la templu doi bănuți, singurii pe care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
merge în Împărăția celor ce și au înmuiat inima, prin milă, pentru comuniune.<footnote id="14">Ibidem, p.162<footnote> Criteriul judecății finale va fi iubirea lui Dumnezeu prin iubirea aproapelui: „Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut acestea (faptele milei trupești) unuia dintr acești frați ai Mei, prea mici (aflați în suferință); Mie Mi-ați făcut” (Matei 25, 40). Celor lipsiți de milă, osândiți la „locul cel veșnic” (Matei 25, 41), Iisus le va spune: „Întrucât nu ați făcut unuia dintre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
înseamnă refuzul ajutorării celor în nevoi, dar și refuzul de a pune în valoare darurile primite de la Dumnezeu, de către fiecare în parte. Talanții Lui sunt binele și cinstea ce o dă pe lumea aceasta oamenilor, toate darurile cele sufletești și trupești: viața aceasta, mintea, cu înțelepciunea ei, toate talentele, sănătatea, priceperea de a lucra, de a chivernisi binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da socoteală pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]