37,208 matches
-
răspunse Strunck. Poate ne spune Gunther dacă aceasta este sau nu arma. Am găsit-o într-o pungă de hârtie, la un loc cu cămașa. Îmi dădu un Walther PPK. Mi-am apropiat de nări capătul țevii și am mirosit uleiul de armă. Apoi am manevrat încărcătorul și am văzut că pe țeavă nu era nici măcar un glonț, deși magazia era plină. Apoi am tras siguranța. Inițialele lui Bruno erau îngrijit scrijelite pe metalul negru. — Da, e arma lui Bruno, le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
în vremurile astea. Așa cum zic eu mereu, oamenii n-o să vrea să-și pună degetele lângă sobă dacă se prind că ai ciorba la fiert pe ea. Evona Wylezynska era o poloneză cu părul tăiat scurt, care mirosea vag a ulei de Macassar și cu un decolteu periculos ca o crevasă. Deși era doar mijlocul după-amiezii, era îmbrăcată cu un neglijeu din voal de culoarea piersicii peste un furou asortat din satin gros și încălțată cu papuci cu tocuri înalte. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cutii de instrumente și câteva stative pentru partituri. În apropiere de fereastra care dădea spre o grădină mare se afla o harpă, iar în majoritatea fotografiilor de familie de pe bufet o tânără fată cânta la vioară. Până și pictura în ulei aflată deasupra șemineului înfățișa ceva muzical - un recital de pian, am bănuit eu. Mă uitam la el și încercam să ghicesc melodia, când Herr Hirsch reveni cu soția lui și cu fata. Frau Hirsch era mult mai înaltă și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
o placă de metal cu găuri pentru degete și cu o creastă cu sinuozități, cu care se atacă ținând pumnul strâns. . Cel mai mic grad acordat unui membru al diferitelor organizații paramilitate din Germania nazistă. . Grupare paramilitară alcătuită din voluntari. . Ulei de păr ale cărui ingrediente erau aduse, inițial, din Macassar, un oraș din Indonezia. . Boxer german, campion mondial la categoria grea în perioada 1930-1932, care a refuzat să se alăture Partidului Nazist. . Acești pantaloni se poartă adesea susținuți de bretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
misiuni. — Salut, nea Gică! spuseră ei intrând în hala spațioasă, curată, unde stăteau aranjate într-o perfectă ordine toate cele trebuincioase unei misiuni de durată: tranzistoare, circuite integrate, diode, șuruburi, stabilizatoare, blugi pentru schimb, capacimetre, „Dero”, transcevere, „Boicil” pentru saturnieni, uleiuri, uniforme, Istoria religiilor, mixere, salam mineral de Sirius, vederi, bujii, table, bobine, kitsch-uri pentru marțieni, „Gerovital”, șlapi etc. — Salut, răspunse morocănos nea Gică. Nea Gică era un robot uriaș, bătrân, poreclit „Dulapul”, deoarece proiectanții uitaseră să-l prevadă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
șeptic? — Ai corectat traiectoria? — Am corectat-o, răspunse Dromiket 4. — Ai ieșit de pe orbită? — La fix! — Bine, scoate cărțile. Tovarășe Stejeran 1, fii bun și șterge măsuța asta și vezi că după computer, într-o pungă, e o sticlă de ulei. Ad-o, te rog, încoace, și două pahare. Episodul 6 Mereu la datorie Permanent controlată de robotul programator-corector Dromiket 4 și de computerele Centrului de Cercetare și Centralizare Cosmică al Institutului UNIVAX de pe lângă Drăgănești-Vlașca, nava spațială „Bourul” zbura economicos prin spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
în spațiu să se răcorească. Lângă hublou, privind în cosmos, robotul TESA Stejeran 1 beneficia de o meritată pauză. Se scosese din priză, să nu consume, și privea din economii cu ajutorul unor baterii pe care le primise la schimb, pe ulei „Mureshell”, ultimul tip. Deodată, undeva lateral, pâlpâi o luminiță. — Tovarășe comandant - anunță el, întorcându-se spre Felix S 23 -, ia uitați-vă acolo, pâlpâie o luminiță! — Ce face? întrebă Felix S 23. — Pâlpâie! răspunse Stejeran 1. — Dă-mi alt verb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Vă dați seama că săraca, fiind singura de acest fel, se simțea stingheră, pentru că nu știu cum au construit-o, că ieșise mai mult pentru viață decât pentru muncă. Consuma și mai mult decât ceilalți, necesita o întreținere mai atentă, mai mult ulei etc. Au trimis-o la noi, la personalul TESA, unde stătea toată ziua și-și curăța carcasa. Ea credea că noi ne uităm la ea, dar noi, fiind programați pentru muncă, nici n-o zăream. După ce-am citit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
sticluță. — Sufăr cu bujiile, mormăi Felix S 23. Eu am fost construit inițial pe bază mecanică și, ulterior, când am fost reabilitați cu tranzistoare, au uitat să-mi scoată bujiile. Noaptea am arderi intense și, dacă nu-mi schimb des uleiul, îmi crește tensiunea. — Înțeleg, spuse Getta 2. — Cât o fi ceasul? întrebă Felix uitându-se pe hublou. — Depinde. Trebuie să calculăm, răspunse Getta 2. — Așa e, da, uitasem, zise Felix S 23. Vezi, asta nu-mi place mie în spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
dai? Ce se vede, zise Gică și îndreptă lanterna spre o vitrină mică de lângă ușă. După sticlă se zăreau, așezate în piramidă, cutii cu tocană de legume și borcane cu gogoșari în oțet. — Ce să facem noi cu mâncarea? Niște ulei n-ai? — Am ulei „Apahida”, da’ numai cu mâncare. — Bine, mă, Gică, spuse Felix S 23. Poate ne mai întâlnim noi. — Să fii matale sănătos, zise Gică. Nava „Bourul” se depărtă. În timp ce Gică se uită după ea, ușa stației se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
zise Gică și îndreptă lanterna spre o vitrină mică de lângă ușă. După sticlă se zăreau, așezate în piramidă, cutii cu tocană de legume și borcane cu gogoșari în oțet. — Ce să facem noi cu mâncarea? Niște ulei n-ai? — Am ulei „Apahida”, da’ numai cu mâncare. — Bine, mă, Gică, spuse Felix S 23. Poate ne mai întâlnim noi. — Să fii matale sănătos, zise Gică. Nava „Bourul” se depărtă. În timp ce Gică se uită după ea, ușa stației se întredeschise și apăru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Stai puțin, răspunse Felix S 23, aplecat peste butoane. Ce scrie, mă, aici? — Biftec, citi Stejeran 1. — Ce e asta? întrebă comandantul Felix S 23. — E de mâncare, îl lămuri Getta 2. Luați întâi ceva de băut. — Unde scrie, mă, ulei? se enervă Felix. Ia uitați-vă, tovarășe comandant, au antigel, arătă Stejeran 1 un buton. — Daaa? făcu Felix S 23. Ei, atunci bem și noi un păhărel? — Bem, tovarășe comandant! Apăsară de trei ori pe butonul respectiv. Imediat apăru chelnerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
înșurubați-vă. Și doamna? — Eu sunt turnată - răspunse cu demnitate Getta 2 - și nu mă pot desface. — Tot de la Drăgănești? — Tot, minți Getta 2. — Ați găsit ceva? îi întrebă bărbosul pe tovarășii săi care, între timp, cotrobăiseră prin magazie. Numai ulei și prune, boss, raportă blondul. — Prune? întrebă bărbosul. Pentru ce? — Pentru schimb, răspunse Felix S 23. Sunt civilizații care nu știu ce-i pruna. — Mari aiuriți sunteți, constată bărbosul și se așeză pe lada cu „Dero”, scoțându-și o țigară. Fumați, doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
obiectul. Avea o voce plăcută, baritonală. Cântecul urca încet, ieșea pe hublourile deschise și se pierdea ca o dâră incoloră în urma navei. La sfârșitul melodiei, bărbosul își șterse o lacrimă. Voi ce beți? îi întrebă el cu blândețe pe roboți. — Ulei, răspunse Felix S 23. — Ulei? Avem noi ceva ulei, Toshiro? făcu bărbosul către cel cu ochi asiatici. Acesta, fără o vorbă, ieși din navă și peste puțin se întoarse cu două canistre pe care scria „Shell”. — Luați, băieți, și beți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
baritonală. Cântecul urca încet, ieșea pe hublourile deschise și se pierdea ca o dâră incoloră în urma navei. La sfârșitul melodiei, bărbosul își șterse o lacrimă. Voi ce beți? îi întrebă el cu blândețe pe roboți. — Ulei, răspunse Felix S 23. — Ulei? Avem noi ceva ulei, Toshiro? făcu bărbosul către cel cu ochi asiatici. Acesta, fără o vorbă, ieși din navă și peste puțin se întoarse cu două canistre pe care scria „Shell”. — Luați, băieți, și beți, că sărăcie ca la voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ieșea pe hublourile deschise și se pierdea ca o dâră incoloră în urma navei. La sfârșitul melodiei, bărbosul își șterse o lacrimă. Voi ce beți? îi întrebă el cu blândețe pe roboți. — Ulei, răspunse Felix S 23. — Ulei? Avem noi ceva ulei, Toshiro? făcu bărbosul către cel cu ochi asiatici. Acesta, fără o vorbă, ieși din navă și peste puțin se întoarse cu două canistre pe care scria „Shell”. — Luați, băieți, și beți, că sărăcie ca la voi la nimenea, zise bărbosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
zise tov. Roșca. Visam numai galben, de la rapița asta. Poftiți pe-aici. Intrară într-un salon intim al localului familial, frumos amenajat, cu o masă lungă, tovărășească, în centru. Pe masă se găseau vaze cu flori și rapiță, păhărele cu ulei „Shell” pentru roboți și țuică „Haidouk” pentru oameni, tacâmuri, mezeluri, antreuri, de toate. Într-un colț, pe un podium, un taraf mic, dar vioi și atent, susținea un program de café-concert. După ce se așezară, tov. Roșca 7 pocni din degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
reușit să ne strecoare - unde, nu știu - și două-trei semințe de rapiță, știind probabil cum se dezvoltă rapița în cosmos. Gluma, trebuie să recunosc, a prins, cum se poate vedea. Însă fabrica noastră e de conserve de gogoșari, nu de ulei de rapiță. — Sunteți convins c-a fost o glumă? întrebă Getta 2. — Absolut convins, răspunse responsabilul satelitului. De altfel, au mai pățit-o și alții; mi-aduc aminte de un echipaj trimis pe satelitul „Menumorut” să scoată ovăz și, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de visare. Crestere-n ierburi, culoarea și aroma aerului adânc respirând setea din frunză, cât copacii să-și pună pe ramuri împlinirea. Clipă în care se varsă lacrima în potirul divin și viile își pictează toamnă într-un portret în ulei, dealurilor dând margini celeste. Prin grădini, florile își aleg trandafirul rege tainica gâlceava iscând. Referință Bibliografica: Tainica închipuire / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 976, Anul III, 02 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae
TAINICĂ ÎNCHIPUIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364381_a_365710]
-
când este vorba de altcineva și cu totul altfel, când o simți apropiindu-se cu pași din ce în ce mai mari, cum o simt eu acum. Am primit viața, această flacără divină la naștere și, la soroc, ea trebuie restituită. Când se termină uleiul, se stinge candela. Punct. Aceasta în sine nu este o tragedie. Tragedia constă în sentimentul irosirii vieții. Când faptele noastre nu sunt în stare să ne răscumpere în fața eternității. Pentru că fiecare viață are o miză. Dar miza vieții mele, care
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
puține amănunte cu privire la această slujbă liturgică, în special pentru că în anumite regiuni ortodoxe din Răsărit ea se petrece extrem de rar, și de regulă în cadrul familial restrâns al creștinului bolnav căruia i se adresează. Vechiul Testament vorbește despre o ungere efectuată cu ulei în șase circumstanțe diferite. Ambroise Verheul precizează în ordine următoarele situații: încoronarea unui rege, numirea unui preot sau a unui profet, sfințirea obiectelor utilizate în cult, tratarea rănilor și vindecarea unei persoane bolnave. Cu privire la ultima situație, Verheul afirmă că acest
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
rănilor și vindecarea unei persoane bolnave. Cu privire la ultima situație, Verheul afirmă că acest tip de ungere era destul de des utilizat de rabinii iudaici din vremea Mântuitorului. În Mishna și în Talmud se găsesc precizări legate fie de utilizarea ungerii cu ulei în ziua sabatului (care era permisă în detrimentul celei cu vin sau oțet), fie de compoziția compresei care putea fi aplicată pe zona dureroasă a persoanei bolnave. În tratatul Berakhot din Talmud se precizează următoarele: Se permite să se facă șîntr-o
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
fie de compoziția compresei care putea fi aplicată pe zona dureroasă a persoanei bolnave. În tratatul Berakhot din Talmud se precizează următoarele: Se permite să se facă șîntr-o zi de sabatț o compresă pentru o persoană (bolnavă) cu vin și ulei parfumat amestecate cu apă" (Talmud, Berakhot, I, 2 apud Ambroise Verheul, "The Paschal Character of the Sacrament of the Sick", în: Temple of the Holy Spirit: Sickness and Death of the Christian in the Liturgy, translated by Matthew J. O
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
the Holy Spirit: Sickness and Death of the Christian in the Liturgy, translated by Matthew J. O'Connell, Pueblo Publishing Company, New York, 1983, p. 250). Dacă în lumea iudaică a Vechiului Testament, și în lumea greacă în general, ungerea cu ulei era considerată drept un remediu pur natural în anumite cazuri de boală, odată cu Noul Testament lucrurile cunosc o schimbare profundă. Uleiul capătă nu doar o semnificație vindecătoare intrinsecă, ci devine materia principală a unei Taine axate pe vindecarea omului ca întreg
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Company, New York, 1983, p. 250). Dacă în lumea iudaică a Vechiului Testament, și în lumea greacă în general, ungerea cu ulei era considerată drept un remediu pur natural în anumite cazuri de boală, odată cu Noul Testament lucrurile cunosc o schimbare profundă. Uleiul capătă nu doar o semnificație vindecătoare intrinsecă, ci devine materia principală a unei Taine axate pe vindecarea omului ca întreg, dar în special a trupului lovit de boală a acestuia: Sfântul Maslu. Astfel, în Evanghelia după Marcu, la capitolul 6
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]