5,770 matches
-
Închiriate ale profesorului de muzică blajin, tânăr și mustăcios, ea Îi spusese așa, ca din Întâmplare, că-i era frică de nu mai putea de câinii care, pe Întuneric, săreau gardurile curților unde ziua stătuseră adăpostiți și puneau stăpânire pe uliță, iar Ectoraș se simțise fericit pe de-a dreptul. Cu un curaj nebunesc, cu vorba netremurată și cu un glas ce se prefăcea a fi oarecare, Îi spusese că, oricum, el nu se ducea acasă În seara aia, ci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vorba netremurată și cu un glas ce se prefăcea a fi oarecare, Îi spusese că, oricum, el nu se ducea acasă În seara aia, ci la văru-său, așa că n-ar fi fost nici o nenorocire dacă ar fi ocolit nițeluș pe ulița ei și-ar fi apărat-o de Înspăimântătoarele potăi. Lui Ectoraș Îi era o frică aproape nefirească de câini, Însă atunci se simțise mai bărbat decât oricând și se știa gata să le ia beregățile cu dinții. Din fericire, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de Înspăimântătoarele potăi. Lui Ectoraș Îi era o frică aproape nefirească de câini, Însă atunci se simțise mai bărbat decât oricând și se știa gata să le ia beregățile cu dinții. Din fericire, ca să ajungă la casa așezată pe o uliță de pe culmea coastei dinspre Dunăre, trebuia să străbată o mare parte a satului. Chiar și așa, lui Ectoraș i-ar fi plăcut ca drumul acela să se lungească la nesfârșit. Zgomotul cizmelor de cauciuc În nămol ori În băltoace i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu mai mulți. Deși știa că Îl mințea ca să-și râdă de el, Ectoraș se hotărâse pe loc să lase baltă marea lui iubire, mai ales că, la câteva clipe după ce văru-său pomenise numele Mariei, dintr-o gospodărie de pe acea uliță plină de noroi Începuseră să se audă țipete și vaiete de femeie bătută. Băieții recunoscuseră glasul Mariei, fiica lui Toporan - omul cu care muierile bătrâne ale satului Îi speriau pe copii spunându-le că, dacă nu erau cuminți, Toporan Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să se termine cu o bătaie crâncenă. Într-o noapte, pe când Ectoraș se afla pe marginea drumului și aștepta ca văru-său să aprindă lanterna și să țintuiască În sfoara ei de lumină un cuib tupilat Într-un dud, de pe altă uliță cotise spre ei o căruță trasă de un singur cal. Omul care ținea hățurile aprinsese o lanternă ca să se lămurească ce era cu mogâldeața de lângă drum - Ectoraș Își luase o poziție de tragere cât mai comodă, cu genunchiul stâng proptit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nemuritorul. Când Îi ceru socoteală lui Gululu pentru cruciulițele lipsă, acesta Îl privi mirat, ridică din umeri și Întrebă cu o voce pe care Ectoraș n-avea s-o uite toată viața: „Și cu Daie Gulu ce facem, domnule?!”. Pe ulița cea mare a Satului cu Sfinți trecu Într-o noapte o alcătuire pe care unii o recunoscură, În cele din urmă, mai mult după zgomote și mirosuri: În Întunericul aproape desăvârșit gonea nebunește un cal care târa după el un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de sine și de toate de o văduvă care avea jumătate din anii lui. O luase de nevastă și se așezase În casa ei. Deși trecuse de șaizeci de ani, Dordonea Îi făcuse nevestei trei copii și, În ciuda clevetelilor de pe ulițe, Își lăsase femeia gravidă pentru a patra oară. Se apropia sorocul nașterii și proaspătul pensionar Încerca voluptuoase emoții, căci ar fi vrut să aibă, pe lângă primii trei băieți, și o fată. Dordonea Întinerise, parcă și pielea feței Își pierduse zbârciturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se părea doar lungă, lungă așteptarea până să‐și vadă‐n poale plodul, fericită. De ce n‐ am numărat de câte ori în brațe m - a ridicat și m‐a purtat cântând, s‐ adorm sau să mă liniștească când îmi juleam genunchi pe uliți alergând. Ducea ades pachetul greu la poștă flămândă, dar să prindă rând, plecat departe la școli înalte băiatul ei să nu steie flămând. Mă mângâia dăunăzi bătrânica cu mâna tremurândă pe obraz; « Ce te apasă ? Spune, măi băiete, să‐ți
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
am început să primesc telegrame; Fă ceva pentru mine Nu aș vrea să ajung în altă galaxie. Aranjează‐mi un loc lângă tine Dă ceva știi cât de armonic plângeam când mă lăsai singur. Am atâtea să‐ți spun de pe ulița noastră. dar de ce taci, Mamă? 180 Mihai Ghiur Mihai Ghiur este și chirurg și scriitor. Dar și în prima ipostază ,și în cealaltă , e un om care gândește .După propria ‐i spusă, chirurgul are ochii în vârful degetelor. Aș adăuga
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mea bună, Tu care trăiești, poate, departe, în stele, Te‐am visat cu stângace visurile mele. și dimineața când m‐ am trezit, durerea de a te ști pierdută pe veci, Mi‐au trecut amintirea‐ ți fierbinte ca un cântec pe ulițele reci. MARIA MEA Maria mea frumoasă, Maria mea păgână, În ochii tăi o noapte și aur ai în mână. Ieri, dragă, n‐ aveai aur. și astăzi ești bogată Maria mea frumoasă, Maria mea curată. Ai fost... Parfum revarsă veșmântul tău
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
degeaba mai plângi, Ce‐ ai omorât, omorât rămâne.” 28 iulie, 1970 Eforie Nord Cicerone Theodorescu (1908 - 1974) Membru fondator al Uniunii Scriitorilor. Este principalul traducător al lui Maiakovski în România. Dintre lucrările sale: „Cleștar” (1936), ), debut editorial „Un cântec din ulița noastră”(1953),”Oameni și dragoste”(1958), „Copii cartierului” (1961). „Povestea Ioanei” (1963), „Pădurea de cleștar” (1967) Epigrama, rondelul și versurile pentru copii sunt operele sale de rezistență peste timp. DIN URMĂ, GLASUL MAMEI Nu mai știi: să zâmbești, Să iubești
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Dar, când forțele clanului Akechi se retraseră și noul val de armuri inundă străzile, în pragurile tuturor caselor apărură, dintr-o dată găleți cu apă, grămezi de pepeni și ibrice cu ceai de orz. În timp ce forțele lui Hideyoshi se îmbulzeau pe ulițe, prin mulțimea sătenilor apăreau chiar și femei, cu urări de bine. N-a mai rămas nici un soldat inamic pe-aici? Hideyoshi nu descălecă, ci doar privi fix drapelele soldaților săi, care se vedeau acum pe muntele din apropiere. — Nici unul, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din ceilalți nu cuteza să se lipească de ei; dar norodul îi lăuda în gura mare. 14. Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbați și femei, se mărea tot mai mult; 15. pînă acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe ulițe, și îi puneau pe paturi și pe așternuturi, pentru ca, atunci cînd va trece Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei. 16. Mulțimea, de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetățile vecine, și aducea pe cei bolnavi și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
a mîncat, nici n-a băut nimic. 10. În Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i-a zis într-o vedenie: "Anania!" "Iată-mă Doamne", a răspuns el. 11. și Domnul i-a zis: "Scoală-te, du-te pe ulița care se cheamă "Dreaptă", și caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă; 12. și a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrînd la el, și punîndu-și mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
se părea că are o vedenie. 10. După ce au trecut de straja întîia și a doua, au ajuns la poarta de fier, care dă în cetate, și ea li s-a deschis singură; au ieșit, și au trecut într-o uliță. Îndată, îngerul a plecat de lîngă el. 11. Cînd și-a venit Petru în fire, a zis: "Acum văd cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său, și m-a scăpat din mîna lui Irod și de la tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
ultima din ciclul Înserare colorată cu zâmbet auriu de soare tomnatic. Îi simt razele pe obraz ca o mângâiere duioasă. Stau în cerdac cu gândurile duse pe aripi de pasăre călătoare. În liniștea de pridvor de biserică, aud pași pe uliță... După un timp, o mână obosită bate în poartă. Îmi adun privirile și încerc să deslușesc chipul femeii de dincolo de zaplaz... De sub o basma roșie, se ițesc șuvițe colilii. Sprijinundu-se de poartă, bătrâna de dincolo așteaptă un răspuns. “Tare mi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
duceau de la vodă sau îi aduceau vești... --Pe când călăreții de Țarigrad înșeuau caii în zori de zi și porneau la drum ca niște năluci?... --Mi-ai prins gândul din zbor. Asta înseamnă tinerețea. --Uite colo, părinte, Curtea domnească. Iar pe Ulița Mare, în lumina asta aurie, în trăsura trasă de patru cai focoși, a ieșit la plimbare doamna lui vodă. Pe de lături, în trapul săltat al cailor, merg câțiva oșteni... --Da. I-am văzut și eu - mi-a răspuns bătrânul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a întrebat: --Știai că în fața curții “gospod” se afla o fântână? --Nu știam, sfințite. --Am aflat asta din mărturia șoltuzului și pârcălabilor târgului, de la 25 aprilie 1627 (7135), privind vânzarea unui loc de case cu pivnițe de piatră aflate “pre Ulița Curției, împotriva fântânei domnești”. Și dacă această dovadă nu-i suficientă, atunci să căutăm în “Letopisețul Țării Moldovei”, izvodit de Ion Neculce, unde, vorbind de “Domnia Ducăi-vodă celui Bătrân a tria în Țara Moldovei”, spune: “Iară în al doile anu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
7168), către mănăstirea Hlincea? --Întâi să ascultăm vorbele lui vodă: “Întru acea și domnia mea am dat și am miluit sfânta noastră rugă nouzidită, sfânta mănăstire Hlincea,... cu niște locuri de dughene din târgul Iași, lângă curtea noastră în capul ulițelor de lângă biseria Sfântului Nicolae. Între trei drumuri... care acele locuri le-au cumpărat binecinstitorul părintele nostru, Io Vasilie voievod” - am recitat eu spusele lui vodă. --Și acum - a reluat vorba bătrânul - să vedem ce e cu acea “Sfânta noastră rugă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
gospod... ce iaste alăture cu zidul Curții”. Pentru măsurarea locului, vodă îl trimite pe vel logofătul “Radul Racoviță”, care spune: “Și după poroncă... întâiu am prinsu a măsura din capul podului Gunoiului (actuala stradă Palat n.n), unde se împreună cu Ulița Mari înaintea Porții gospod”. --Nu cred că știai că la Curtea domnească se bea cafea, încât aveau și “cahfegii” anume să-i servească la ospețe cu cafele și dulcețuri... Asta o confirmă Grigorie Ioan (Calimah) voievod, la 24 iulie 1763
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au măsurat acest loc, din colțul uliței ce desparte drumul porței cei mari și Ulița cea Mare la vale spre bașcă (beci n.n),... unde este stâlpul cu fănar de-a curmeziș pe lângă drumul porței cei mari, până în zidul Curței gospod de lângă ceasornic,... pe care loc fiindcă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au măsurat acest loc, din colțul uliței ce desparte drumul porței cei mari și Ulița cea Mare la vale spre bașcă (beci n.n),... unde este stâlpul cu fănar de-a curmeziș pe lângă drumul porței cei mari, până în zidul Curței gospod de lângă ceasornic,... pe care loc fiindcă și dumnealui doftoru vra să facă o spițerie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vom afla că, la 28 dec 1797, Alexandru Ioan Calimah voievod îi dă lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea uliții din dos,... se numește Ulița Temniței”. Despre “temniță” aflăm și din “Un ispisoc din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul Efstrate Dabija voievod, cu carile au dat și au miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea uliții din dos,... se numește Ulița Temniței”. Despre “temniță” aflăm și din “Un ispisoc din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul Efstrate Dabija voievod, cu carile au dat și au miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]