13,247 matches
-
se ivea în contrapunctul chipului de lună, scăldat într-o pulbere translucidă. Părul negru și lucios le adia a floare de piersică, iar palmele le erau mai vii chiar decât acelea din desenele maestrului Utamaro. Vara, se ascundeau sub umbrele, umblând cu pași mărunți, dictați de tivul prea strâns al yukatei, printre prăvăliile viu-colorate din Gyon. Dar, o dată cu vasele negre ale comodorului Perry, materializare a poruncii ferme ca Japonia să-și deschidă imediat porturile și să liberalizeze schimburile comerciale internaționale, sosea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
funde și fără credințe iar sprâncenele au mireasmă de iederă; Care are sâni, dar nu alăptează; o inimă, dar nu iubește; un pântece pentru sarcini, dar plină de cuviință rămâne neroditoare; Celei bogate prin tot ce va să vie; care umblă alegând totul, primind totul, născând poate totul; Cea care, gata să guste din paharul de cununie, tremură puțin, nu știe ce să spună, consimte să bea, dar încă n-a băut". Dacă Victor Segalen, poetul francez fascinat de China mileniilor
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
linie în jurul unei idei. Henri Matisse Vă provoc la un joc. Incitant, zic eu, joc de-a valma prin limbă și istorie, pe urmele ideii de feminitate care zace, pentru eternitate, codificată în ideogramele japoneze. Cu alte cuvinte: să decupăm, umblând prin kanji cu foarfecele unei vagi priviri de gender studies, pentru că nu mă identific, în esență, cu acest demers, câteva din trăsăturile fundamentale care informează arhetipul feminin vehiculat de milenii în această parte de lume. Pentru aceasta, sunt necesare însă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
te grăbești, ca treaba să o gătești”? ... -Bine, bine, am înțeles, că timpul va fi frumos și că oamenii pot pleca fără grijă la munca câmpului. Acum vă las, auziți și voi că mă strigă tatbătrân. -Magnolia! Magnolia! Pe unde umbli trancaleuca? își striga de zor bunicul nepoata. De când i-au murit părinții, Magnolia a rămas în grija bunicilor Grigore și Saveta Anastasie și, de mult ce o iubeau, nici când dormeau liniște nu aveau. -Tu, Saveto, n-ai văzut-o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
plângere din partea tuturor florilor de pe pământ, dar nu știm ce să facem și cum să facem... -Tu ești Zeul șoaptelor, iar tu Zâna florilor! Nu este așa? întrebă cu mirare Vântul. Din câte am auzit pe tărâmurile pe unde am umblat, această situație nu este pentru voi. -Dar pentru cine? întrebă precipitată Zâna florilor. -Am auzit că împotriva tuturor copiilor, care nu cunosc prevederile Almanahului celor șapte ani, unde sunt învățați cum să se comporte cu florile, se pregătește o măsură
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ajutat și au reușit amândoi să ajungă sus unde era, spre mirarea lui, un loc nespus de frumos, o pajiște plină cu iarbă și copaci, cu multe păsări și iarba plină cu flori într-o gamă variată de culori. După ce umblă într-o scorbură a unui copac, omul lepros scoase de acolo o cheie mare pe care i-o dădu lui Norocel, zicându-i: -Ai grijă de această cheie, să n-o pierzi, apoi nu uita că este grea, să nu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cred două? Dacă așa este, că ești legată de acel tip, vrei să-mi spui cum? -Hm! Se miră Toxina și mai umflată, că de acum începea să se irite. -Uite ce e Toxino, mie să-mi spui adevărul, nu umbla la vene subțiri, știu că îți este ușor, dar te rog să mă lămurești, cum ești legată de acel individ, când umbli liberă și intri unde vrei tu. -Cum? parcă ai fi orb, de ce trebuie să fiu neapărat legată ? Vorba
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
umflată, că de acum începea să se irite. -Uite ce e Toxino, mie să-mi spui adevărul, nu umbla la vene subțiri, știu că îți este ușor, dar te rog să mă lămurești, cum ești legată de acel individ, când umbli liberă și intri unde vrei tu. -Cum? parcă ai fi orb, de ce trebuie să fiu neapărat legată ? Vorba vine... Dar ia stai puțin ce parcă tu ai ochi pentru una ca mine? -Bine, bine, acum m-am lămurit și te
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu mai aud, asta este o pedeapsă și nu am încotro, o suport, zise resemnat păianjenul. -Poate ai dreptate, te rog să mă crezi, nu am menirea de a te judeca, îi răspunse furnica și a căzut pe gânduri. -Unde-ți umblă gândurile dragă .... vecină? a întrebat păianjenul. -Departe; sunt negre gândurile mele, îi răspunse furnica. -Dar de ce, ai pățit ceva și nu mi-ai spus? -Nu, nimic. Mă gândeam că, dacă eram acasă, pățeam și eu la fel ca voi. Poate
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aveți dreptate, de ce să n-o luați cu dumneavoastră? În cazul acesta, luați și copila,nu? -Da, sigur că da. Doar merg în concediu, ș-apoi eu sunt un familist convins. Cum să-mi las familia acasă și eu să umblu, hai-hui pe drumuri?! -Aveți dreptate, cum o să vă lăsați familia acasă? -Domnule vice, de fapt eu v-am chemat pentru altceva ... și uite unde am ajuns. Doamne, cât trece de repede timpul, nici nu ai vreme să-ți tragi sufletul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-ți fie! a urat Regina păsărilor călătoare, la rândul ei după ce pe tot parcursul zborului a fost alături de crăiță. Până să se hotărască ce trebuie să facă după ce va lua legătura cu femeile din acea parte de lume, crăiasa a umblat prin sat, care nu era sărac dar nici bogat, motivul fiind lipsa de bărbați. Într-un final a hotărât; a bătut la o poartă, a bătut la șapte, a înnoptat la o gospodărie, a înnoptat la șapte, dar să aibă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
am mult de lucru și poate o luăm la drum. -Nu am de luat cu mine decât un sac cu merinde, plin cu diferite insecte, apă nu-mi trebuie că voi găsi iarbă berechet pe cărările pe unde ne vor umbla gândurile. În rest voi fi prezentă și când voi dormi pentru că nu am ochi dar cu simțul care-i împrăștiat în tot corpul, nu mă egalează niciun câine. Dacă va fi cazul pentru a spiona ceva sau pe cineva, îmi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sfântului soare, la achindii va ține ședințele de ghicit și ascultare. Mai târziu, după ce păsările cerului se vor ogoi la cuiburi, trebuie să vadă pe cei betegi la adăpostul de îmbăiere cu buruieni. Mă întreb dacă nu cumva, mintea mea umblă tranca leuca, pentru că mă doare vătămătura, capul huiește a pustiu, își schimbă locul pe cer stelele sau ce altceva, nu știu, se mărturisi la încheierea cuvântului, doamna Ilina. -Mare doamnă, insist să nu luați drept nelalocul ei purtarea mea, dar
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-Eu, barbar scârbos, conducătorul și stăpânul acestui ținut pe care binevoiești cu nerușinare să-l calci și să-l batjocorești. Între timp toți barbarii care au încercat să fugă, cât și cei răniți, au fost dezarmați. Amar, Bursu și Pădur umblau printre luptători să vadă care-i situația și, când au auzit vocea stăpânului lor, au venit toți într-acolo strigând: Eu! A strigat Amar. Nu, eu! a intervenit Bursu. Ba eu! a strigat și Pădur. Pentru un moment situația l-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și astfel soldatul a scăpat cu viață. După această întâmplare directorul spitalului de la Făgăraș s-a deplasat la Cincu unde s-a prelucrat cazul, atrăgându-se atenția că în zonă sunt mulți șerpi, în special vipere și de aceea trebuie umblat cu multă grijă. Dacă soldatul a scăpat cu viață înseamnă că a avut noroc pentru că n-a fost o viperă, ci un simplu șarpe; dacă ar fi fost viperă, putea fi mort. Într-o joi la amiază s-au auzit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
drujbarului. Am continuat să privesc și mi-am îndreptat ochii în sus, spre vârful copacilor care erau încă în picioare, și am observat că ei strigă să rămână în viață cu ramurile către cer răsfirate. Iepurii și căprioarele după hrană umblau, păsările pe la dosuri sporovăiau și la stele se rugau, dar acestea n-aveau cum ajutor să le dea. După ce am revenit acasă după câteva zile, am compus poezia „Spirite în agonie,” pe care o închin copacilor, acestor copii neajutorați ai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
susura pe calea care o urma către vale. În rest, iarbă multă presărată cu foarte multe flori divers colorate. Albinele abia mai puteau căra polenul colectat din flori. De asemenea, erau fluturi și mulți bondari; și aceștia, ca și albinele, umblau din floare în floare după polen, iar mușuroaiele de furnici și cele de cârtiță dominau panorama ca niște piramide în miniatură. M-am bucurat mai tare decât un copil, gândindu-mă că nu în zadar m-a scuturat căruța până
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
iubirii în prima Epistolă către comunitatea din Corint, într-un mod ce își păstrează până azi întreaga valoare: "Dragostea este răbdătoare, Dragostea este binevoitoare, Nu invidiază, Nu se laudă, Nu se umflă de mândrie, Nu este lipsită de respect, Nu umblă după ale sale, Nu se supără, Nu ține socoteală de rău, Nu se bucură de nedreptate, Dar se desfată de adevăr, Toate le acoperă, Toate le crede, Toate le speră, Toate le îndură. Dragostea nu se va sfârși niciodată". (1
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lefuri, ci trăiesc din mila parohienilor, cum trăiau și ai noștri odată. Ura contra preoților vine de acolo, că aceștia nu fac pe placul politicienilor. Să nu crezi însă, că preoții de aici sunt ca ai noștri. Nu! Ei nu umblă-n cârciumi; nu bagă intrigi în familii, țin predici în toate zilele și au școale în toate satele. Ei învață pe oameni să fie darnici și să se ajute între olaltă și însăși jertfesc punga, numai ca să facă bine celor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
așa și nu altfel etc. etc.", dar absolut niciunul nu merge pe urmele lui. Voiți dovezi? Sunt sute de mii! Iisus a fost lipit pământului. Clericii noștri însă își fac un ideal din bogăție. Iisus mergea pe jos. Clericii noștri umblă cu trenul, cu automobilele și cu avioanele, contra cărora au luptat, ca fiind născociri diavolești. Iisus, Își recrea trupul în rugăciune și sub măslinii de la Ghetsimani, aspirând aerul dătător de viață. Clericii noștri din contră, își recreează trupul făcând politica
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sub boltele-nstelate ale bisericilor creștine sublimele și simbolicele cuvinte: "Veniți de primiți lumină!" Așa se vestește creștinilor Învierea Aceluia care ne-a spus: "Eu sunt calea, adevărul și viața"; "Eu sunt Lumina luminii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții" (Ioan XIV 6; VIII 12). De sus din cerul neprihănit de nimic, ne vine îndemnul acesta, ca să-nvieze pe pământ mințile moarte-n întuneric și prejudecăți ale atâtor inși cari poartă chip omenesc
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
viață; dacă e adevărat că din grăsimea incineraților se prepară "vaselină" și "dresuri farduri" pentru doamne; dacă morții, când sunt introduși în cuptor, țipă, se zvârcolesc, în semn de protestare, se ridică-n picioare sau își blestămă destinul; dacă nu umblă noaptea stafii în jurul Crematoriului (mulți jurându-se chiar, că le-au văzut și cum se tânguiesc); dacă cenușa provenită numai din oase a incineraților, nu se trimite la fabricile de zahăr, unde este trebuință etc. etc. etc. Acestea le-am
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Dacă el este condamnat a trece în corpul unui animal care nu poate lucru fapte de merit; el nu poate fi liberat decât numai prin vederea unui zeu în templu sau la o procesiune. Atunci trece în corpul unui om, umblă astfel rătăcitor din corp în corp, până când printr-o deplină purificare dobândește permisiunea de a reintra în sânul Divinității. Sufletele acelora care pier de moarte grabnică, rătăcesc pe pământ tot timpul ce era destinat a trăi. CEREMONII LA MOARTE. Indienii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fericită pentru dânsul. OSIRIS. Egiptenii sunt cei dintâi care au stabilit, în principiu că sufletul este nemuritor și că, în momentul când corpul în care locuiește el cade-n țărână. El trece în corpul unui animal. Ei zic: După ce sufletul umblă rătăcitor din animal în animal, în curs de trei mii de ani, reintră în corpul unui om. În viața omenească sunt șapte faze: cea dintâi cuprinde copilăria, în care timp noi vegetăm sub înrâurirea lumii; la vârsta următoare prezidează zeul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
într-însa destulă odihnă spre a afla cui îi destinată fericirea eternă. Vița din lumea aceasta nu este decât un somn a cărui deșteptare este în cealaltă viață. În cer este un lăcaș destinat fiecăruia dintre noi, dar trebuie a umbla mult spre a ajunge acolo. Numai acela care a fost drept în noaptea lumii acesteia, și-a clădit o casă pentru măreața zi a eternității. Mahomedanii admit dogma libertății morale a omului. Cu toate acestea, zic ei, totul depinde de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]