6,447 matches
-
să aducă în conștiința contemporanilor ideea acestei duble apartenențe”, astfel încât Bihorul să devină „un avanpost al integrării în Europa”. Intenția redacției s-a și realizat, cel puțin în parte, prin deschiderea unor dezbateri sub titlul Ne putem înțelege noi și ungurii? sau Dialogul româno-maghiar (1-2/1993), ca și a unui „dosar” pe tema Identitatea Europei Centrale (2-3/1994), ultimul număr cuprinzând traduceri ale unor excelente analize de John Willet, Milan Kundera, Czeslaw Milosz, Vladimir Tismăneanu și, de asemenea, eseuri de Radu
AURORA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
Eminescu, îngr. și pref. Ecaterina Vaum, Iași, 1981. Ediții: N. Nicoleanu, Poezii și proză; V. Cârlova, Poezii; C. Stamati, Poezii și proză, București, 1906; Alecu Russo, Scrieri, pref. edit., București, 1910; Mihai Eminescu, Poezii, București, 1924; Simion Bărnuțiu, Românii și ungurii, pref. edit., Cluj, 1924. Traduceri: Savitri, pref. Ioan Slavici, Sibiu, 1891; Friedrich Hebbel, Inelul lui Ghighes, București, 1900. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, II, 38-41; Lovinescu, Scrieri, IV, 197-199, VI, 22-23, VIII, 75-77; Constantinescu, Scrieri, I, 321-324; În memoria lui G.
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
Bucureștilor. Redactor la „Popolul suveran”, militantul pașoptist participă la lucrările pentru eliberarea robilor țigani. Exilat după înfrângerea revoluției, izbutește să evadeze la Orșova și se refugiază la Brașov, unde editează „Espatriatul” (1849) și pledează pentru apropierea dintre revoluționarii români și unguri. Hărțuit din pricina unei afaceri cu diamante, fuge la Atena și, de acolo, la Paris, unde, prin scrisori și memorii, prin articole și poezii, susține cauza Principatelor, făcând o intensă propagandă pentru Unire. În același scop, scriitorul - care colaborează și la
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
Biserica Sf. Nicolae (Domnească) din Curtea de Argeș, mănăstirea lui Mircea cel Bătrân de la Cozia oglindesc modele bizantine. Iconografia românească din acea vreme și de mai târziu este și ea de vădită sorginte paleologă. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau catolici), românii au căutat legăturile cu Bizanțul, simțind acea civilizație a Imperiului, cu toate produsele ei, ca aparținând unei „antichități zonale”, continuatoare a celei vechi, romane, din care și ei se revendicau. „Prin Bizanț - spunea G. M.
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
iar Victor Papacostea despre legăturile dintre românii nord-dunăreni și cei din Epir. Se publică și note de călătorie (Chr. Geagea), studii despre cronici și izvoare istorice, conținând numeroase date și informații privitoare la turci, armeni, albanezi, greci, sârbi, poloni și unguri. Se remarcă studiul lui Nestor Camariano despre cel dintâi jurnal grecesc din București (8/1945) și prezentările de cărți. Mai colaborează Andrei Oțetea, Mihai Berza, Aurelian Sacerdoțeanu, Const. Moisil, Ion Nistor, Ion Moga, Silviu Dragomir, Dan Simonescu, Nicolae Bănescu, Radu
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
medicamente în timpul unei molime. Cartea nu este doar o evocare a universului carceral românesc, ci surprinde și alte momente dramatice: Dictatul de la Viena, deportarea sașilor în URSS, scene de apocalips din timpul bombardamentelor de la Brașov, sosirea din URSS a prizonierilor unguri ș.a. Ca elemente de contrast, autoarea evocă imagini ale copilăriei fericite, vacanțele, marea. Cartea este, cum a observat primul cititor al manuscrisului, Valeriu Cristea, pe atunci redactor la Editura Cartea Românească, „scrisă cinstit, cu nepărtinire, cu înaltă obiectivitate, o carte
CALIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, populația orașului era de aproximativ 3 000 de locuitori, majoritatea fiind români. Alături de cei peste 1 600 de români la Hârșova locuiau: 638 de turci, 224 de tătari, 216 bulgari, 177 greci, 44 evrei, 32 unguri și 29 italieni 1116. Comuna Ostrov era situată pe valea pârâului Rosti, la 35 km N-E de orașul Hârșova și cuprindea satele Ostrov și Aigâr-Ahmet. Localitatea era traversată de drumul Hârșova-Măcin Satul Ostrov era un vechi sat românesc, iar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Voia ca viața lui să decurgă foarte simplu. Tocmai Începuse să fie așa. Ei, dar se terminase cu asta acum. O să se ducă-n curtea școlii s-o vadă pe Helen cum joacă baseball. Capitolul 8 La două dimineața doi unguri intrară Într-o tutungerie la intersecția dintre 15th Street și Grand Avenue. Drevitts și Boyle veneau Într-un Ford dinspre secția de poliție de pe 15th Street. Furgoneta ungurilor ieșea cu spatele de pe-o alee. Boyle Îl Împușcă pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vadă pe Helen cum joacă baseball. Capitolul 8 La două dimineața doi unguri intrară Într-o tutungerie la intersecția dintre 15th Street și Grand Avenue. Drevitts și Boyle veneau Într-un Ford dinspre secția de poliție de pe 15th Street. Furgoneta ungurilor ieșea cu spatele de pe-o alee. Boyle Îl Împușcă pe cel care conducea și apoi pe celălalt. Drevitts se sperie când văzu că erau morți amândoi. — Pe dracu’, Jimmy, nu trebuia să faci asta. Acum poa’ să iasă, ditamai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
din Ministerul Educației în cap cu marele savant renumit chiar în toată familia sa, birocratul-chimist sau mai precis chimistul-birocrat numit, nu din vina lui, Funeriu și ce mai contează cum, nu reușesc să-i dea ca lumea de cap. Numai ungurul Marko Bela după ce a citit, probabil i-a plăcut ce scrie acolo, a mormăit un scurt Ighen și i-a pus pe toți pe jar să iasă legea mai repede, fiindcă se pare că în seara cu pricina Băsescu trăsese
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
toți pe jar să iasă legea mai repede, fiindcă se pare că în seara cu pricina Băsescu trăsese la măsea palinka ungurească și s-a gândit că mare păcat ar fi fost să nu le facă și el un hatâr ungurilor. Și ca orice lege din ultima vreme a fost plimbată de la Parlament la Curtea Constituțională cu scurte halte la Guvern, dar până la urmă Bocul a dat lovitura. Ca, adormiții din Opoziție să fie prinși cu pantalonii în vine și cu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să-și țină închise prohaburile, când le pica în mână câte o unguroaică „binevoitoare” și încercau și ei să afle direct de la sursă, dacă sunt demne de renumele mondial de care se bucură acestea în materie de sex. Și atunci ungurii le-au dat ce doreau. Au recrutat sute de femei maghiare bolnave de sifilis și le-au trimis printre militarii români. Efectul s-a văzut nu după multă vreme, sute de militari infectați cu sifilis, boală care la timpul acela
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
normal, n-ar trebui sa fie fabricat în China, dar nu se știe niciodată... Mă uit cu atenție (în timpul acesta, Dragoș se roagă în șoaptă ca să nu fie fabricat în China, măcar lucrul ăsta...) și descopăr că e asamblat de ungurii din România, într-o localitate din Covasna... Atunci, Dragoș îmi spune: Tati, tu lucrezi la Radio și ar trebui să le spui oamenilor să facă și ei mai multe jucării, mai multe lucruri, ca să câștige mai mulți bani. Înțeleaptă idee
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
prieteni disperați care nu puteau să-i ajute să scape cu viață. Se așternuse o liniște surdă tăiată din când în când de câte un croncănit de ciori, de foșnetul frunzelor moarte și de vânt. N-au fost decât cinci unguri, mi-a spus mai târziu un coleg de etnie maghiară care știa istoria lor, doi erau sârbi, trei germani, un croat, un armean și chiar un austriac de-al lor. Aici, sub cetate au fost spânzurați nouă, patru din ei
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
mă învățase ce e sărutul, dar care mă ura că nu mi-o pot scoate din suflet pe Creața, nici Nicoleta care mă hrănea ca pe un cățeluș de odaie cu toate bunătățile luate din Ocsco, de la sârbi și de la unguri, doar ca să stau lângă ea și să o fac să mai râdă, ci ei, cei care m-au ascultat de fiecare dată și mi-au oferit mereu un umăr pe care să mi aștern deznădejdea pentru a putea mai apoi
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și pe când îmi sărutam eu mărul, habar nu aveam nici unul de mistica ortodoxă teoretizată de o figură splendidă cum e, de pildă, Lossky, dar percepeam „sacralitatea” vitei, a grâului, a prunilor. De aici și poanta aia simpatică: să ne ia ungurii Ardealul, dar să ne lase prunele! Tratamentul „tandru” era rezervat de bunicul animalelor, dar în cazul străbunicii domnea, cum îți spuneam, democrația biosferei: „Hai la buna să vă hrănească!” sau să vă ducă la culcare era o expresie pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care am rătăcit-o pe servere. Era despre Svetlana, care și-a riscat revenirea în Olanda și escaladarea crizelor de diabet din cauza unor reguli absurde de cordon sanitar între „ei” și „noi”, cu accent pe faptul că polonezii, cehii și ungurii sunt tot mai „ei” și restul, tot mai noi. Te întrebai de ce și la ce bun. Mircea, șezi blând. Nu face să compari România cu Vișegrazii. Totuși, noi am avut, au afară de albanezi, singurul regim totalitar din Evropa. Mai nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Ce să caute femeile în politică? să mă scuze doamna Miroiu!”. Toate problemele hot tind să devină proprietate patrimonială a cuiva: Mariana Stoica e aia cu prostituția, Mona Muscă e (ha, ha) aia cu drepturile animalelor, Gabi este ăla cu ungurii. Da nu mai continuu, next time. Voiam doar să subliniez că într-o țară ca asta se practică psihanaliza în public. Fiștecare se defulează cum îl taie capul și nu-l costă nimic. Uite așa ne tăiem craca de sub picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
va lega o relație mai serioasă, ea fiind cea mai apropiată de interesele mele de domeniu în calitate de politoloagă feministă și specialistă în politici de gen în estul Europei (da, mă rog, în aceia ceva mai integrați în „Club”: polonezi, cehi, unguri). Am chibițat și am făcut socoteli: a venit să se sfătuiască dacă să accepte să fie Vice-Dean pentru postgraduates la universitate. Pe scurt, 20.000 în plus la leafă, putere, centralitate: „La women eram marginalizată, you know!”. Of course I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
până când, în anii ,,revoluției culturale", după încetarea din viață în 1967 a veteranului Liu Shaoqi, sistemul sovietic va fi aspru condamnat și alți ani până când va fi acceptată politica de reformă și deschidere ce va promova socialismul cu caracteristici chineze. Ungurii și polonezii au formulat în 1956 critici la adresa practicilor sovietice, însă acestea vizau mai degrabă dominația U.R.S.S. și, ca atare, nu au câștigat suportul puterilor occidentale care respectau sferele de influență stabilite la Yalta. Vor trece ani, până când, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
îndrăzneală și demnitate, de spirit de cooperare, cu inițiative de prestigiu pentru care era, într-adevăr, respectată și admirată (aprecierile personalităților de talie internațională ale vremii o confirmă). Mass-media și diferite asociații, acțiunea prietenilor noștri din bloc, acțiunea iredentistă a ungurilor și alți factori antiromânești i-au creat o imagine de nesuportat. Riguros vorbind, România trebuia să explice, atunci, la Geneva, în ce stadiu se află cu punerea în aplicare a Pactului; rezonanța acestui raport se propaga, însă, în zona mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
guvernamental român Gh. Dolgu a reluat expunerea, spunând că, dacă există o problemă a minorităților, originea ei nu este în România, ci în altă parte, acolo unde se află Forumul Democratic Ungar, care a fabricat "raportul" preluat de Force Ouvrière. Ungurii din România se bucură de drepturi depline și o egalitate perfectă cu românii. Această problemă a minorităților este deci fabricată. El a respins alegațiile fondate pe imagini mediatice manipulate și abuzuri de limbaj. În ceea ce privește dialogul surzilor, la care s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
engleză va fi modificată pentru a corespunde versiunii franceze în privința misiunii de studiu. Cu aceasta, chestiunea nu se încheia însă, deoarece raportul comisiei urma să fie supus plenarei Conferinței, ceea ce s-a petrecut peste câteva zile. La plenară, delegați francezi, unguri și din alte țări au reafirmat punctele de vedere exprimate în comisie. La rândul său, Delegația guvernamentală română, prin ambasadorul Gh. Dolgu, a reluat esența pozițiilor delegaților expuse în comisie, arătând, în concluzie : 1. Delegația română respinge cu fermitate alegațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a regimurilor politice. Nu vreau să se rețină, din aceasta, o anumită nostalgie a mea. Eu nu am motive să plâng după un regim politic pe care nu l-am ales noi, românii, așa cum nu l-au ales nici bulgarii, ungurii, cehii și slovacii, polonezii sau popoarele baltice. A fost un regim impus prin decizia lui Stalin, Roosevelt și Churchill. Pe Stalin îl mai putem înțelege, pentru că aspira la un sistem socialist mondial, dar ce aveau ceilalți doi cu comunismul? Poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
prăbuși ca niște castele de nisip? O serie de lideri est-europeni au recunoscut deschis influența factorilor externi în aceste procese. Cehii s-au referit, fără rezerve, la ajutorul unor forțe, tot de la răsărit, în realizarea Revoluției de catifea din Cehoslovacia. Ungurii, la rândul lor, se mirau de plecarea precipitată a ocupantului sovietic. Nu lipsesc nici informațiile despre un plan mai vechi, cam de prin 1984, prin care fostul conducător sovietic, Mihail Gorbaciov, maestru al șahului politic, în înțelegere cu unii lideri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]