7,183 matches
-
civile patrimoniale după distincțiile realizate prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Or, în condițiile modificării legislative intervenite, se pare că legiuitorul a urmărit unificarea procedurii de atragere a răspunderii civile patrimoniale a personalului cu atribuții în domeniul pazei fondului forestier, indiferent de calitatea acestuia. ... ... VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie 46. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale la solicitarea Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
drept a primit o dezlegare, chiar neunitară, din partea instanțelor, printr-un număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Orientările jurisprudențiale diferite nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile, menit să preîntâmpine practica neunitară, ci antrenează mecanismul de unificare al recursului în interesul legii, cu funcția de reglare a divergențelor deja existente. ... 67. Pornind de la aceste repere de interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în jurisprudența sa anterioară
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
instituie caracterul de titlu executoriu al actului întocmit cu ocazia controlului de fond este apreciată ca necesară în contextul succesiunii în timp a actelor normative anterior evocate și al existenței unei dezlegări cu caracter obligatoriu în cadrul unui instrument de unificare a practicii judiciare, anterior adoptării modificărilor aduse Codului silvic. ... 75. În concluzie, dificultățile privind interpretarea dispozițiilor pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic conturează o problemă de drept veritabilă, care are potențialul de a crea divergență jurisprudențială, fiind
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
este instanță de recurs în interesul legii“. Această formulare, deși valoroasă, lasă loc unei anumite ambiguități în ceea ce privește extensia și limita competențelor Înaltei Curți. Noua propunere clarifică și extinde aceste competențe, conferind Curții un rol mai activ în unificarea practicii judiciare, prin dezlegarea chestiunilor de drept ce pot avea o importanță majoră în materie. Această revizuire este esențială pentru consolidarea încrederii cetățeanului în sistemul judiciar. O interpretare unitară a legii înseamnă predictibilitate și echitate, iar acestea sunt piloni ai
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reținut că, "Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea a constatat că prin reglementarea acestora au fost impuse o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară". * Ținând seama de aspectele mai sus
PROIECT DE LEGE nr. 881 din 26 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287943]
-
de județ se majorează cu un coeficient de 3,1, iar pentru terenurile situate în intravilanul localităților din județul Ilfov și București se majorează cu un coeficient de 3,5. Pentru imobilele situate în zonele de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, sumele rezultate ca urmare a majorării cuantumului de maximum 109 lei + TVA/carte funciară cu coeficienții aferenți categoriilor de dificultate ale terenurilor
LEGE nr. 15 din 10 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278086]
-
de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 57. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat acest mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 58. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 58. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar o parte din cerințele anterior enunțate sunt întrunite. ... 59. Astfel, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată, precum și cea
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
deoarece, prin criticile formulate, pârâtul reclamă tocmai acest aspect, anume nerespectarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 62. Noutatea chestiunii de drept, cerință de admisibilitate distinctă, nu este însă îndeplinită, nefiind posibilă, prin urmare, declanșarea mecanismului de unificare reprezentat de sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 63. Analiza conținutului art. 519 din Codul de procedură civilă relevă că noutatea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării preliminare reprezintă o condiție distinctă de aceea a nepronunțării
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
interpretări date, opiniile jurisprudențiale diferite neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 67. Prin urmare, conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizării determină concluzia că nu mai poate fi
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
limitată la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, fie că nu este limitată la acest nivel, după cum precizează, de altfel, chiar titularul sesizării, însă, cu toate acestea, consideră că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a jurisprudenței. ... 68. Totodată, punctele de vedere exprimate de instanțele de judecată în legătură cu această chestiune sunt divergente, creându-se premisele pronunțării unor hotărâri judecătorești în sensul ambelor orientări jurisprudențiale. ... 69. Existența unor soluții diferite, conform hotărârilor anexate, nu
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
de vedere exprimate de instanțele de judecată în legătură cu această chestiune sunt divergente, creându-se premisele pronunțării unor hotărâri judecătorești în sensul ambelor orientări jurisprudențiale. ... 69. Existența unor soluții diferite, conform hotărârilor anexate, nu justifică declanșarea prezentului mecanism de unificare a jurisprudenței, instanței supreme neputându-i fi cerut a da o soluție unei practici divergente deja existente în cadrul procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 70. A aprecia altfel înseamnă a îngădui ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
prezentului mecanism de unificare a jurisprudenței, instanței supreme neputându-i fi cerut a da o soluție unei practici divergente deja existente în cadrul procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 70. A aprecia altfel înseamnă a îngădui ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme de drept în legătură cu care practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, deci
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
Or, prin aceasta s-ar ajunge la nesocotirea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în partea lor privitoare la rațiunea și condițiile pronunțării unei hotărâri prealabile, atribuindu-i-se acestei proceduri o funcție specifică unui alt mecanism de unificare a jurisprudenței, respectiv recursul în interesul legii. ... 71. Prezintă relevanță, în sensul acestor concluzii, jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu titlu exemplificativ: Decizia nr. 47 din 22 iunie 2020
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
Casație și Justiție cu nr. 2.641/1/2023, cu termen de judecată la 29 ianuarie 2024, astfel încât nu este îndeplinită nici condiția referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 73. Așadar, întrucât cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distincte, în considerarea argumentelor expuse, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat atât timp cât legiuitorul a stabilit condiții restrictive de
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
astfel încât nu este îndeplinită nici condiția referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 73. Așadar, întrucât cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distincte, în considerarea argumentelor expuse, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat atât timp cât legiuitorul a stabilit condiții restrictive de admisibilitate, iar acestea nu sunt îndeplinite, astfel că se impune respingerea sesizării ca inadmisibilă
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 8 aprilie 2022: 77. Este deja statuat în deciziile de unificare ale instanței supreme că magistrații își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis, care are la bază un acord de voință (un contract nenumit, de drept public), prestarea muncii realizându-se în cadrul unor raporturi sociale care
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
practicii judiciare neunitare. De asemenea, analiza punctelor de vedere exprimate oferă indicii suficiente și temeinice în sensul posibilității apariției unei asemenea practici în materia problemei disputate. ... 84. Contextul evocat justifică intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare. ... 85. În ceea ce privește condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se reține că și aceasta este îndeplinită în cazul sesizărilor de față. ... 86. În absența
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
nouă; (vi) asupra chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 56. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, doar unele dintre cerințele legale mai sus enunțate se verifică. ... 57. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că
DECIZIA nr. 72 din 30 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277456]
-
Instanța care formulează actul de sesizare trebuie să prezinte argumentele care susțin interpretările aflate în opoziție pentru a demonstra dificultatea pe care o are în a determina evidența unei anumite interpretări și, astfel, necesitatea de a apela la mecanismul de unificare. Cu alte cuvinte, încheierea de sesizare trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția judecătorilor din complet asupra respectivei chestiuni de drept, asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente. ... 65. Divergența de interpretare ce există între reclamant și
DECIZIA nr. 72 din 30 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277456]
-
conformitatea cu legislația în vigoare și cu prevederile Constituției a proiectelor de acte normative, așadar chiar înainte ca aceste dispoziții să intre în fondul activ al legislației, prin intermediul activităților de avizare legislativă, respectiv de elaborare a studiilor pentru sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației“. Dacă teza a doua a art. 2 lit. e) a reprezentat o normă tranzitorie, conform celor menționate în expunerea de motive, prima teză a atribuției prevăzute la lit. e) a art. 2 din Legea nr. 73/1993 reprezintă
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
conform celor menționate în expunerea de motive, prima teză a atribuției prevăzute la lit. e) a art. 2 din Legea nr. 73/1993 reprezintă o atribuție distinctă a Consiliului Legislativ, diferită de atribuțiile referitoare la asanarea legislației, adică de sistematizare și unificare a acesteia. Examinarea conformității legislației cu prevederile și principiile Constituției și sesizarea birourilor permanente ale Camerelor Parlamentului și, după caz, a Guvernului asupra cazurilor de neconstituționalitate constatate reprezintă o garanție juridică a supremației Constituției, principiu prevăzut de art. 1 alin.
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
își desfășoare activitatea în conformitate cu Legea fundamentală și în limitele stabilite prin aceasta. O astfel de atribuție a Consiliului Legislativ, autoritate constituțională și organ consultativ al Parlamentului, cu rol de avizare a proiectelor de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații, reprezintă o parte din sistemul complex și eficient de control al aplicării Constituției, organizat chiar de Legea fundamentală. De altfel, această atribuție se reflectă și în organigrama Consiliului Legislativ, care cuprinde, în cadrul Secției de drept
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
ulterioare. Aceasta cuprinde dispoziții privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, menite să asigure îndeplinirea de către această instituție fundamentală a rolului său constituțional de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații și ține evidența oficială a legislației României, potrivit art. 79 alin. (1) din Legea fundamentală. Legea supusă controlului de constituționalitate se încadrează, potrivit obiectului său de reglementare, în domeniul prevăzut de art. 79 alin. (2) din
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
al legii criticate îl constituie modificarea și completarea Legii nr. 73/1993, legea organică a Consiliului Legislativ care, potrivit art. 79 alin. (1) din Constituție, este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, ce avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații și ține evidența oficială a legislației României. Așa cum este precizat în expunerea de motive, propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ are ca obiect limitarea
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]